Page 15 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 15
19 • JOI, 5 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3
NOI SECŢII
IW PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA
TIMPUL DE PRESTĂRI
IBER Expoziţii omagiale de real LA DISPOZIŢIA
POPULAŢIEI
AL CONSILIILOR POPULARE
Din dorinţa de a răspun
S5SS interes ştiinţific de cît mai prompt şi efi
» »
cient cerinţelor populaţiei,
Ne-am înnoit satele, în suita manifestărilor acvile, iar colecţiile de în reţeaua Uniunii judeţe
de prestigiu care ono fluturi, păsări şi mami ne a cooperativclomde pro
ducţie, achiziţii, desfacerea
dar le vom face şi mai frumoase rează aniversarea semi fere completează expo mărfurilor şi credit au luat
centenarului Parcului Na
ziţia.
în studiou- ţional Retezat se înscriu Filiala judeţului Hune fiinţă, de la începutul anu
otelcviziunii Proiectul Legii eu pri tribuţie tot mai însemnată a participa la realizarea şi expoziţiile de fotografii doara a Asociaţiei fila- lui şi pînă în prezent, 25’
vire la autoconducerea, la fondul centralizat al obiectivelor de pe raza şi colecţia de fluturi (or- teliştilor din R.S.R. oma de secţii noi, în care se
doc» it;nte- autogestiunea economico-fi- statului. Tot în aceşti ani, comunei. Pentru că, de ce ganizată la Casa munici giază semicentenarul Par execută servicii de cele mai
) nanciară şi autofinanţarea în comuna noastră s-a să n-o spunem, mai erau pală de cultură din Deva) cului Naţional Retezat diverse profile şi care sa
uiţific (ca- unităţilor administrativ-te- dezvoltat sectorul minier, unii care. erau buni la şi filatelică (deschisă în printr-o apreciată expo adaugă celor 505 secţii de
neta vie“ ritoriale este dezbătut şi cel al cercetărilor geologi vorbă, dar la treabă nu sala Direcţiei judeţene ziţie interjudeţeană, avînd produeţie-prestări existente.
în satele comunei Vorţa. ce pentru descoperirea a prea .puneau umărul. Vom de poştă şi telecomunica ca temă fauna şi flora în între unităţile înfiinţate
Sînt sate care au cunoscut noi rezerve dc materii ridica un nou cămin cul ţii), ambele avînd ca te judeţ şi în lume. 47 de în 1985 în judeţul nostru,
înnoiri deosebite, mai cu prime. Am ridicat o şcoa tural, vom moderniza dru matică Munţii Retezat, expozanţi din 15 judeţe amintim o secţie de tîm-
seamă de la Congresul al lă nouă, două magazine muri, vom îndigui. pîrîul cu frumuseţile naturale ale ţării, cu 216 cadre plărie-binale şi mic mobi
IX-lca încoace, de cînd în universale, cămin cultural, Vorţa, vom face multe lu inegalabile, cu comorile (din care 51 aparţin ti lier la Bulzeştii dc Jos,
funcţia supremă de secre drumuri, multe alte obiec crări, pentru ca satele floristice şi faunistice. nerilor) prezintă în for- de curăţat şi vopsit haine
tar general al partidului a tive de interes cetăţe noastre să devină tot mai de piele (Deva), auto-moto
I: 6,00 Ra- fost ales cel mai iubit şi nesc; adică pentru noi. frumoase, viaţa noastră, a (Sîntămăria-Orlca), instala
dimmcţ.ii ; ţii electrice (Ilia, Deva),
ca zilei în stimat fiu al naţiunii noas cei care trăim şi muncim locuitorilor lor să fie mai tăiat lemne (Vălişoara), ciz
7,00 Radio- tre, tovarăşul Nicolae în satele comunei Vorţa. bună. Şi, aşa cum se pre Retezat 50
Sarcină şi Ceauşescu. S-a dezvoltat cizează în proiectul legii mărie (Baru), croitorie
! onoare ; mult agricultura ; de pe In anii care vin vom tre (Brănişca, Rîu de Mori),
resei; 8,10 ce la înfăptuirea în viaţă pe care-1 dezbatem, va tre lenjerie (Şoimuş), broderie
diilor; 9,00 cele 1 620 hectare de pă- a istoricelor hotărîri ale bui să participăm cu toţii,
i; 0,05 Răs mînt obţinem an de an re Congresului al XlII-lea al pentru că tot cee ce fa artizanală (Rişca), tricota
unătorilor ; a Organizată de Muzeul mo artistice, realizate din je (Haţeg, Răchitova. Sîn-
s ştiri; 10,05 colte tot mai bune. Ase partidului, a celor pe care cem este numai pentru noi judeţean, cu concursul u- punct de vedere poştal tămăria-Orlea), patiserie
naţii lau- le va stabili forumul na
rmonii co- menea s-a dezvoltat şi zoo şi pentru cci care ne vor nor fotografi amatori din şi filatelic, lucrări de (Steia-Tomeşti), sifoncrie-
ulctin de tehnia. Creştem în gospo ţional al consiliilor popu urma. Timişoara, expoziţia de la mare valoare. Sînt scrii răcoritoare (Răchitova, Dc-
)tem copiii păpiatră, Gertej), reparaţii
5 Publicita- dăriile noastre 1 720 bovine, lare, care va avea loc în casa de cultură este inge de mărci poştale, cărţi
in de ştiri; aproape o mie de porci, curînd. Este bine că pro CORNEL SUBA, nios concepută, privito maxime, întreguri poştale radio-tv. (Rapolt), foto
>ara fo'lclo- deputat, rului oferindu-i-se posi (Pui), închiriat veselă şi
agazin teh- 1 300 de oi şi capre, mii iectul noii legi stabileşte ţăran cu gospodărie cu tematici sugestive i diferite bunuri (Luncoiu
12,45 A- dc păsări, ceea ce înseam precis obligaţiile şi îndato individuală, satul Luncşoara, bilitatea de a cunoaşte şi fauna României, lumea de Jos şi Tomeşti) etc. Vor
radio-tv. ; nă că ne aducem o con ririle fiecărui cetăţean de comuna Vorţa pe întemeietorii Parcului florilor de vară, tranda mai lua fiinţă noi secţii
la 3 ; 15,00 Naţional Retezat — Ale firi, lumea păsărilor, fau care să asigure servicii în
20; 16,00 xandru Borza şi Emil na cinegetică, plantele transporturi cu mijloace
tiri; 16,05 Racoviţă — şi de a avea medicinale în slujba să_ liipo, servicii casnice gos
româncas- Cu sprijinul deputaţilor în faţă Decizia prin care nătăţii, floră montană, podăreşti, rţizanat şi artă'
a
iogazeta c- UNESCO atestă integra populară. (ion Cotoi, co
Sfatul rea acestui monument al Carpaţii româneşti ş.a. respondent).
/' Buletin şi cetăţenilor Evenimentul aniversar
> Sinteze; naturii în reţeaua inter a fost onorat şi prin edi
şi te cînt, • Consiliul popular, de între acestea numărîndu-se putaţi, • şi-a adus partea naţională- de rezervaţii. tarea unor materiale fila-*
— program putaţii şi cetăţenii Devei zonele dintre blocurile 5, sa de contribuţie. Peste 70 de fotografii, PRINTRE CEI
1 Orele sc- alb-negru şi color, oferă telice, două cărţi maxime
pot fi mîndri- de faţa- de 8, N, R, J de pc Bulevar Bilanţul activităţilor edi- MAI VREDNiCI
irnal * Itc- astăzi a municipiului lor. dul Decebâl. Au fost; a- iitar-gospodăreşti şi de în privitorului bogăţia na (floră şi faună), un plic
anală radio In perioada glorioasei menajate 8 baze sportive frumuseţare cu care ci se al. expoziţiei, un caţaiog. Cetăţenii comunei Romos
rul tinerc- „Epoci Nicolae Ceauş'escu", simple şi terenuri de joacă mîndresc acum, în preajma turală a Retezatului cu conţihînd date privind au o contribuţie însemnată
iojurnal * numeroaselor obiective eco pentru copii, în valoare celui de al III-lea Congres vîrfurile sale care se o- expoziţia, articole etc. la înfăptuirea programului
Icultă'aO'ilor nomice li s-au adăugat an de 2,25 milioane lei, îndi al consiliilor populare, în glindesc în lacuri ce le Administraţia poştelor din privind autoconducerea şi
dve, 22,00 de an şi . roadele eforturi guiri de maluri pe 8 km seamnă lucrări'executate •poartă numele (Bucura, autoaprovizionarea- terito
oră; 23,00 lor făcute în comun de că şi altele. în 1985, prin muncă vo- Peleaga etc.) cu reflexele R.S.R. a editat o scrie rială. Printre cei mai vred
:ală; 23,55— tre consiliul popular, depu ' 'ti luntar-patriotică, în valoa de timbre de şase valori, nici — cum informează
le ştiri. taţi şi cetăţeni pentru îm • în anii actualului cin re de 13,5 milioane lei, re- de argint ale Tăului Negru, o coliţă şi două plicuri gazeta de stradă a comu
bogăţirea cu dotări cdili- cinal, parte integrantă a prezentînd 90 la sută din cu frumuseţile florei şi întreguri poştale. A fost nei — sc numără Ana Şte
tar-gospodăreşti şi înfrumu perioadei deosebit de fer planul anual. în cadrul faunei. Un panou ne des emisă şi o medalie co fan, Gheorghe Căstăian,
seţarea localităţii. tile ce ă urinat celui dc al acestei valori s-aii realizat coperă comorile Retezatu Maria Tăban, care au pre
Peste 50 000 de locuitori IX-lea Congres al partidu extinderi dc zone verzi pe lui, dc Ia Floarea dc colţ memorativă. dat pînă acum. la fondul
au participat pînă acum la lui, Călanul a cunoscut 1,5 ha; s-ău plantat 80 000 la rozul Smîrdarului, de Aşadar, semicentenarul de stat peste 600 1 lapte,
realizarea unor asemenea întreirea şi, în uneie ca de arbori şi arbuşti, s-au Parcului Naţional Rete Ioan Stăncioiu, Vasile Lo-
irsu infcr- reparat 150 de poduri şi la galbenul Vulturicăi la monar, Ioan Rafiliu, care
iagul (Pa- lucrări de interes comun, zuri, încincirea puterii sale zat este un eveniment
Z (Ar- valoarea lor pe locuitor industriale. La o aseme podeţe, s-au reparat ori pădurile de foioase şi mo ştiinţific şi cultural pre au contractat şi predat
iRA: Con- ridieîndu-se ia 629 lei. In modernizat 15 000 mp străzi lid. Fauna impresionează cîte un tăurâş, şi mulţi
— sala A); tre ale lucrări au fost nea dezvoltare industrială şi 22 000 ml trotuare, au ţuit cum se cuvine în alţii.
itraterestru s-a născut o dezvoltare ur fost amenajate 8 baze spor prin imaginile care înfă judeţ şi în ţară.
la B); Mi- modernizate 32 600 mp de
lîrzii (Fla- străzi şi construite trotuare banistică şi edilitar-gospo- tive simple şi multe alte ţişează marmote şi capre
Popescu dărească pe măsură. La lucrări la care au partici negre, vulturi pleşuvi şi LUCIA LICIU
1 Corvi- pe 9 500 mp. Au fost a-
^RO.ŞANI : menajate zone verzi între aceasta, populaţia oraşului, pat circa 7 000 dintre lo
ide flori blocurile nou construite, avîndu-i în frunte pe de cuitorii oraşului. REZULTATE BUNE
divers (U- IN ZOOTEHNIE
iri în Ma
ţi Noi em ŞI IN ACTIVITATEA
il: Sando-
Malayeziei ANEXĂ
LCAN: A- mîncăruri consistente, ieftine, bine
ul); LO- servite Sectorul zootehnic al
— seriile
PETRILA: C.A.P, Rîu Bărbat, comuna
>fon (Mim- Destâinuind realităţile neaţă, cît şi în schimbul duse în valoare de peste secretarul comitetului sin din gospodăria noastră a- Pui, obţine rezultate bune
ICANI : A constatate în cîteva micro- de după-amiază — ne spu 24 000 lei. dicatului din C.S. Hune nexă ne-am asigurat în a- în realizarea sarcinilor de
monedei
IAD: Ulti cantinc şi bufete de incin nea oţelarul Aurel Lazca, Cînd am sosit Ia micro- doara. Au mai fost şi pro oest an 4 tone de varză plan. Efectivul total de
ma roşie); tă din secţiile productive de la O.E. I. Mîncarcn este cantina-bufet de la C.E.T. bleme legate dc calitatea timpurie, 22 tone de ceapă, bovine a fost depăşit; a fost
Vuk (Mi- de bază ale C.S. Hunedoa bună, bine servită, ieftină. oamenii mîncaseră şi se mîncării, de servire. Co 15 tone de roşii, 4 tone de realizat deja numărul de
’IE: Aven- ra, vrem să punem la în- Majoritatea tovarăşilor mei mitetul de cantină, condus viţei prevăzut pe acest an,
i Nordului îndreptau spre locurile lor ciuperci, 30 000 bucăţi ar
ui şi mij- demîna altor unităţi eco de muncă mănîncă la a- de muncă. de tovarăşul Nicolae Mitra- dei iuţi, 10 000 căpăţîni de iar numărul de miei plani
a); GEOA- nomice o experienţă bună ceastu inicrocantină. Vreau — Cum a fost mîncarea novici, şeful serviciului salată timpurie şi alte pro ficat a fost depăşit cu 20
'randafirul dobîndită de-a lungul ani să vă spun că şi bufetul astăzi ? contabilitate, a intervenit capete. Planul de produc
de cultu- duse. Dar ca să le avem
: Obiecte lor de Grupul de cantine- de incintă este bine apro —■ Ca întotdeauna, bună prompt şi rezolvările n-au pe toate acestea, trebuie ţie Ia industria mică a fost
> a c i a) ; restaurant din Hunedoara, vizionat, servirea civilizată. — ne răspunde muncitorul întîrziat. Membri ai comi să muncim mai mult, să depăşit cu 400 000 lei.
ier contra în ceea ce priveşte asigu ne zbatem. Aşa am reuşit
iN: Romeo — Altfel cum am avea Ion Dănuţiu. Şi ieftină. In tetului - nostru dc sindicat
sat (Casa rarea zilnică a unor mîn să fim cantină fruntaşă pe
SIMERIA : căruri consistente, ieftine, ţară de mai mulţi ani.
ipate ;/<Mu- bine servite. Vom încheia raidul nos
liua'fc-tLu- RAID-ANCHETĂ PRIN MICROCANTINE Şl BUFETE DIN C.S. HUNEDOARA
Iată, de pildă, lista-me- tru — din care poate fac
niu din ziua raidului nos tori de răspundere din alte
tru: ciorbă ţărănească de zilnic peste 250 de abonaţi 10—15 minute sîntem ser sînt repartizaţi să răspun unităţi similare vor reţine
legume, tocană de pui cu la mîncarea caldă, iar în viţi. Apoi, mai avem la dă de microcantinele din ceva —• adresînd cuvinte SI ASPECTUL
orez, salată de varză, pîi- total mai bine de 500 de dispoziţie şi bufetul. secţiile de producţie. Ei ne de laudă întregului colec CONTEAZĂ
ne, plăcintă cu măr. Totul muncitori oţelari care frec — Săptămîna aceasta a- aduc la cunoştinţă eventua tiv al cantinei, microcan
la preţul de 6 lei. Altă zi: ventează microcantina şi vem 53 do abonaţi la mîn lele neajunsuri pe care le tinelor şi bufetelor, precum în cartierul Aeroport
ibli pentru ciorbă de cartofi noi, fa bufetul nostru ! — comple carea caldă — aflăm de la constată, pentru interveni şi unor muncitori anonimi, din Petroşani a fost des
a
Orie 1985 : sole uscată cu cîrnăciori, tează Ileana Toma, şefa şefa microcantinei, Elena în soluţionarea lor. dar cu multă contribuţie chisă. cu ani în urmă, u-
răcoroasă salată, pîine, cozonac cu microcantinei. Ne străduim Preda. Mai puţini faţă de — Cum se poate pregăti la bunul mers al „uzinei nitatea de cofetărie „Tosea°.
cerul mai mac. Bineînţeles, la acelaşi .■> să le oferim la toţi o mîn alte perioade. Dar vă rog un meniu compus din trei de mîncare", care este De un an, aici se vînd şl
aical vor preţ de 6 lei. Şi putem care cît mai bună, la pre să reţineţi că la noi mă feluri de mîncare, salată cantina-restaurant „Side- bilete pentru autobuzele
averse de continua şirul exemplelor. ţuri convenabile. nîncă zilnic peste 200 de şi pîine la preţul de 6 lei ? rurgistul" de la Hunedoa interurbane le l.T.A. Că
a
şi de des- Am văzut microcantine — Pînă la această oră muncitori. De la ora 7 la — l-am întrebat pe tova ra. Romulus Stingă şi Ra- lătorii ar putea poposi în
:e. Vintul la ora cînd mîncau cocsari, —- era 12,05 — am vîndut 7,30 dimineaţa servim lan- răşul Avram Puiuleţ, şeful veca Chioreanu — de la această unitate în aştep
rat, cu u- oţelari, lucrători de Ia produse în valoare de peste goşe, de la 10 la 12,30 mîn cantinei-restaurant nr. 1. depozit, Elena Davidescu tarea autobuzelor, mai ales
ri de scur- C.E.T., laminatori de la la 16 000 lei — intervine bufe care caldă, de la 15,00 la — Simplu — ne-a răs şi Maria Berceanu, de la că produsele de cofetărie
40—50 lan/ minorul de 800 mm, abo tiera Maria Minciună. Pri 17,00 alte produse. Numai puns. De la înfiinţare am seră, Maria Popa, Ileana sînt abundente şi în sorti
■ nord-vest. naţi de la turnătorie, secţia viţi. Am în vînzare, în astăzi am vîndut de la bu lucrat eficient, am obţinut Angheloiu, Ana Duca, Au mente variate. N-o fac pen
ivinime vor a Il-a furnale, bluming continuare, diferite sorti fet produse în valoare de beneficii. Reţineţi că avem relia Cioară, Maria Stoica, tru aspectul dezolant al
;re * şl 14 1300 mim şi altele. Curăţe mente de salam proaspăt, peste 9 000 lei. o gospodărie anexă proprie Anghel Bogătean şi mulţi interiorului. pentru lipsa
le maxime nie, bună servire, mîncare cu 1 400 de porci — con alţii. Sînt lucrători harnici de curăţenie — feţele de
de grade. consistentă, apreciată de şuncă presată, cîrnaţi, brîn- — Buna funcţionare a dusă de inimosul inginer şi conştiincioşi, care prin masă n-au nimic comun
Meteorolog muncitori. ză de burduf, conserve di microcantinelor şi bufete Traian Păunescu. Am sa munca lor pregătesc mîn cu igiena —, pentru dezin
‘roncenco). — De mai mulţi ani mă- ferite, costiţă, slănină, pa lor de incintă ne preocu crificat anul acesta, pen care gustoasă pentru side- teresul personalului faţă de
nînc aici mîncare caldă, teuri, compoturi, dulciuri... pă zi de zi — sublinia to tru îmbunătăţirea mîncării rurgiştii hunedoreni. ambianţa localului în care
atît în schimbul de dimi Sînt zile în care vînd pro varăşul Constantin Văetuş, peste 1100 de porci. Tot GH. I. NEGREA îşi desfăşoară activitatea.
