Page 17 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 17
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ din cronica i ÎN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL
IN ™ CER '< ' III-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
SOCIALISTE \------------------------------------------------------------------
economii | Pe agenda zilnică de lucru a
IUDITUI HU*Jf00ftBACţ în producţie: j
, , <MKl
'
" < consiliului popular - realizarea
C I C L I S M U L \ In cele opt luni din ^ sarcinilor economice în profil
ţ acest an, oamenii inun- t
^ cii din cadrul Brigăzii '
geologice complexe Brad \
ţ a I.P.E.G. Deva, fruntaşi f
^ în întrecerea socialistă , teritorial
OBGftftl AL COMITETULUI JUDETIAN HUNEDOARA Al P C 1 1 pv/ uniV/ţn Uiwvi v» I/I f U- 1
) tr-o activitate bine or- 1
Ş l A l C O I U S I H U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N \ ganizată şi condusă în / în municipiul Petroşani
^ toate şantierele, au ob- 1
în multitudinea şi com
Anul XXXVII, nr. 8 650 VINERI, 6 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani şiri de plan la toţi in- t plexitatea problemelor cu energetice a ţării, îşi aduc
o contribuţie tot mai im
dicatorii de producţie. >
O atenţie deosebită au ţ rente şi de perspectivă pe portantă la asigurarea ne
acordat colectivele de ( care le are de soluţionat cesarului de cărbune pentbu
iN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR COMITETULUI POLITIC EXECUTIV aici, în paralel cu reali- ) Consiliul popular al muni economia naţională.
zarea ritmică decadă cu 1 cipiului Petroşani, realiza Numai în ultimii ani,:
Al C, C. AL P.C.R. decadă, a sarcinilor fi- 1 rea sarcinilor economice în Vale Jiului a beneficiat.
a
zice, reducerii consumu- j profil teritorial este un o- de 10,7 miliarde lei inves-
tiţii, din care peste 4 mi
rilor de combustibil şl » biectiv de cea mai mare în liarde construcţii-montaj,
semnătate. La loc de frun
Angajare şi răspundere pentru înfăptuirea materiale, activităţii de / te se află, cum este şi fi faţă de 700 milioane lei
recuperare şi refolosire 1
a materialelor din lu- ^ resc, realizarea planului la cît reprezenta volumul de
crările vechi. Eficienţa ! producţia de cărbune coc- investiţii în 19C5. Aceasta
programelor de dezvoltare economico-socială acţiunilor întreprinse în 1 sificabil şi energetic. Sub a permis introducerea pe
aceste direcţii, în pe- ţ liniez, în mod deosebit, că seară largă a mecanizării,
rioada la care ne re- t în anii care au trecut de şi automatizării în minele
a patriei ferim, se regăseşte în la Congresul al IX-lea al noastre. Maşini de încăr-
partidului, de cînd condu
ca't, combine de înaintare
economisirea la valorile \
normate a -1,7 milioane ţ ce destinele ţării cel mai şi de abataj, complexe me
întrunit în şedinţă, sub nomice, ministere, s-au ma centul de depăşire a planu lei şi la preţul de cost t preţuit, iubit şi stimat fiu canice, instalaţii de telegrir
preşedinţia secretarului gene nifestat încă o serie de lip lui. Totodată, sînt stabilite a 4 milioane lei. j al naţiunii noastre, tovară zumetrie, de televiziune in
ral al partidului, tovarăşul suri şi neajunsuri, care au măsuri de penalizare cu cir şul Nicolae Ceauşescu, Va circuit intern, instalaţii de
Nicolae Ceauşescu, Comite influenţat desfăşurarea nor ca 2 la sută din retribuţia UN NOU SUCCES AL ' lea Jiului, producţia de dispecerizare automată, în
tul Politic Executiv al C. C. mală a producţiei şi înregis tarifară pentru fiecare pro CONSTRUCTORII,OR ) cărbune, înfăţişarea locali soţite de metode de exploa
al P.C.R. a analizat proble trarea unor rezultate mai cent de nerealizare a planu DE LOCUINŢE i tăţilor ei au cunoscut tare de mare randament
me de importanţă cardinală bune. Ca urmare a acestei lui la export şi în industria HUNEDORENI ţ schimbări radicale. Acţio- fac munca minerilor mai
privind buna desfăşurare a situaţii şi în scopul creşte extractivă. nînd pe baza sarcinilor re uşoară, contribuie direct la
La începutul acestei ^
producţiei şi creşterea ren rii răspunderii tuturor facto Sînt măsuri juste, menite săptămîni, în centrul ci- i zultate din documentele de creşterea producţiei de căr
partid, a celor stabilite de
tabilităţii fiecărei întreprin rilor care contribuie la rea să determine o mai bună bune.
deri, pentru dezvoltardb eco lizarea planului, Comitetul organizare a producţiei — în vie al municipiului IIu-J Congresul l II-lea al con Consiliul popular muni
a
nomico-socială continuă a Politic Executiv al C. C. al toate verigile sale, la toate nedoara au fost închc- ţ siliilor populare, a indica cipal, cele orăşeneşti şi co
iate lucrările de con- t
patriei noastre socialiste şi a P.C.R. a examinat şi apro nivelurile de conducere strucţic a „celui mai ) ţiilor şi orientărilor date munale, comitetele şi bi
aici la faţa locului de se
rourile lor executive urmă
adoptat măsuri corespunză bat proiectul Decretului cu creşterea Răspunderii pentru frumos bloc din oraş" — 1 cretarul general al parti resc şi analizează constant
toare. Este încă o dovadă a privire la noi măsuri pentru aprovizionarea ritmică şi în cum este numit, nu doar L dului, preşedintele Repu îndeplinirea planului in
grijii consecvente pe care aplicarea mecanismului eco- cantităţi corespunzătoare cu de către cei care l-au i blicii, tovarăşul Nicolae
partidul, tovarăşul Nicolae nomico-financiar şi creşterea materii prime, materiale, com ridicat — blocul nr. 1, » Ceauşescu, cu ocazia vizi VIOREL FAUR,
Ceauşescu personal o poartă răspunderii personalului de bustibili şi energie şi gos de pe strada Avram Ian- \ telor de lucru cu care preşedintele
perfecţionării activităţii pro conducere şi a personalului podărirea chibzuită a aces cu. La atribuirea. aces- I ne-a onorat în cei 20 de Comitetului executiv
ductive, a mecanismului eco- tehnic, economic şi de altă tora, cooperarea mai strîn- tei aprecieri, meritul re- ' ani de cînd se află în frun al Consiliului popular
nomi-co-financiar şi autocon- . specialitate în realizarea să intre secţii şi sectoare, în vine constructorilor din \ tea partidului şi statului, municipal Petroşani,
ducerii muncitoreşti, creşte planului de producţie pentru tre unităţi economice, spriji cadrul brigăzii nr. fi i a l minerii Văii Jiului, puter primarul municipiului
rii venitului naţional, a bună export şi a planului de pro nirea mai susţinută a între I.A.C.R.S.H., conduşi de 1 nic angajaţi în dezvoltarea
stării generale o poporului. ducţie în industria extrac prinderilor de către ’ centra maistrul Iosif Fazakaş. I bazei de materii prime şi (Continuare în pag. a 3-a)
Analizînd modul în care tivă. In vederea îmbunătăţi lele şi ministerele de resort. Şeful punctului de lu- \
au fost îndeplinite prevede rii activităţii în aceste sec Alte măsuri, recomandate cru a ţinut să-i amin- .
rile de plan în industrie pe toare, a stimulării şi creşterii personal de tovarăşul Nicolae tcască între principalii '
cele opt luni ale anului, răspunderii personalului mun Ceauşescu, secretarul gene autori ai acestui succes \
Comitetul Politic Executiv a citor, în Decret sînt prevă ral al partidului, vizează sti pe zidarii lui Nicolae l
apreciat că, deşi la unele zute măsuri de premiere cu mularea personalului munci Pîndaru, mozaicarii lui ;
tor care obţine economii de
produse s-au obţinut rezul sume de pînă Ta 20 la sută materii prime, materiale şi Ion Pleşa, dulgherii lui \
tate superioare celor din din retribuţia tarifară a ce energie sau care introduce Ion Chiorean ş.a. I
perioada corespunzătoare a lor care-şi depăşesc planul în producţie metode şi teh
anului trecut, în ansamblu la export şi cu 10 la sută a nologii noi de lucru, dar şi
realizările nu se ridică la personalului care realizează suportarea din fondul de IN ZIARUL DE AZI :
nivelul posibilităţilor exis producţii suplimentare la participare la beneficii a
tente. S-a relevat că în u- cărbune, ţiţei şi minereuri depăşirii consumurilor sta ■ Exigenţă şi responsabi
nele sectoare, unităti eco neferoase, în raport cu pro bilite. litate pentru creşterea
Iată măsuri şi hotărîri cu eficienţei întregii acti
largă aplicabilitate în toate vităţi
NOI MĂSURI PENTRU REALIZAREA unităţile economice şi orga 0 Carnet cultural
nizaţiile de construcţii din ■ Semnal
judeţul nostru, asupra căro- H Sâptâmîna viitoare la
PLANULUI DE PRODUCŢIE PENTRU EXPORT
televiziune
(Continuare in pag. a 2-a)
SI ÎN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
Imbold la muncă neobosită, spre v;
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA - .
continua sporire a prestigiului
întreprinderii Strîngerea roadelor ogoarelor şi pregătirile pentru insăminţarea
Deşi relativ tinără — chiar noi măsuri pentru aplicarea
in această lună se împli mecanismului economico-fi- păioaselor să se bucure de atenţia ce li se cuvine
nesc opt ani de la intrarea nanciar şi creşterea răspun
in funcţiune a unităţii — derii personalului de con
întreprinderea de tricotaje ducere şi a personalului teh Toamna 1985 îşi intră prin 25 august, că în ziua'' cu cartofi va mai dura Asta înseamnă că Insăimii.
tip lină ,,Corvin". Hunedoa nic, economic şi de altă spe încet-încet în drepturile de 1 septembrie în unita încă 3—4 zile. Din păca ţările de toamnă pot în
ra şi-a ciştigat un bineme cialitate în realizarea pla ei fireşti. A venit, deci, te va încCpe recoltarea te, nici în ziua raidului cepe la 1 septembrie, daţii
ritat renume, produsele sale nului de producţie pentru vremea să se treacă cu toa cartofilor. nostru nu se ocupa nimeni stabilită pentru declanşa
fiind unanim apreciate atit export şi a planului de pro te forţele la strîngerea tu — A început în ziua de declanşarea lucrării. rea acestei lucrări ? Nici
de numeroşii beneficiari din ducţie în industria extractivă, turor roadelor ogoarelor şi aceea, tovarăşe preşedinte? Preşedintele, îmbrăcat în decum, deoarece sămînţa
ţară, cit şi de partenerii ex la punerea bazelor produc — Nu, deoarece a mers costum de gală, cu cămaşă n-a fost asigurată în între
terni din Uniunea Sovietică, aprobat de Comitetul Politic ţiei de cereale păioase a încet tăierea vegetaţiei de albă şi cravată, era prin gime .şi nu se face nimic
Executiv al C. C. ai P.C.R. în anului viitor. Comanda pe cultură. ferma zootehnică, brigadie pentru a o asigura. Tom a
Statele Unite ale Americii, mentul judeţean a stabi
Kuweit ş.a. Sporirii prestigiu şedinţa sa din 4 septembrie lit sarcinile ce .stau în faţa Lenghel, inginerul şef al
lui ciştigat, creşterii necon a.c., Decret de ale cărui pre cooperatorilor, mecanizato ÎN C O M U N A H Ă R Ă U unităţii, era plecat la Baza
tenite a calităţii produselor vederi au luat cunoştinţă cu rilor şi specialiştilor, a nr. 20 din Simeria să adu
cu care ne prezentăm in ţa vie satisfacţie toţi oameni> tuturor lucrătorilor ogoare că lanţuri cu care să se
ră şi peste hotare dedicăm muncii din întreprindere, lată lor. In raidul efectuat în — La întîi, deci, n-a în rii şi şefii de echipe erau lege vitele în grajd şi alte
de ce, pentru a beneficia ceput lucrarea. Azi sîntem ocupaţi cu alte treburi. materiale, de parcă n-ar fi
întreaga noastră pricepere şi cele trei cooperative agri în 6 septembrie, credem că conducătorul tehnic al uiri-
pasiune, conştienţi fiind de de primele de export ce se cole de producţie din co recoltarea cartofilor se Terenul ce urmează a fi tăţii, ci un delegat oare
laptul că în acest fel vom vor acorda celor harnici, care muna I-Iărău am urmărit desfăşoară din plin. însămînţat cu orz — 35 ha care. Petru Dălie, pre
işi vor depăşi planul - prime modul cum se realizează — a fost arat, dar încă
reuşi să obţinem satisfacţii — Nu, pentru că mai a- nu s-a discuit. şedintele, era ocupat pînă
morale din ce in ce mai care pot ajunge pină la 20 aceste obiective, cum se vem de eliberat 5—6 hec- peste cap cu pregătirea
mari şi venituri băneşti pe la sută din retribuţia tari- acţionează pentru îndepli ta re. C.A.P. Bîrsau : butoaielor în care urmează
nirea marilor cerinţe ale DIN CAUZA
măsura valorii muncii pe campaniei agricole de Adevărul este că tovară să se depoziteze prunele,
care o desfăşurăm. COSTACHE NĂFORNIŢÂ, toamnă. şii din conducerea coope MĂRUNŢIŞURILOR de parcă în cîmp n-ar
inginer şef rativei nu se ocupă ou NU SE VAD exista încă 100 tone fin;
Un deosebit imbold, un a- C.A.P. Hărău : PROBLEMELE
devărat stimulent pentru îm al întreprinderii O HOTĂRÎRE CE A FOST seriozitate do campania a- ESENŢIALE iar recoltarea cartofilor ar
plinirea acestor deziderate îl de tricotaje tip lină gricolă de toamnă. Dacă
Hunedoara ABANDONATA se v merge în acelaşi Suprafaţa ce urmează să TRAIAN BONDOR
a
constituie Decretul Consiliu- Traian Ursan, preşedin ritm ca şi pînă acum, eli fie însămînţată cu orz a
lu! de Stat cu privire la (Continuare in pag. a 2-a) tele cooperativei, spunea, berarea terenului cultivat fost pregătită şi fertilizată. (Continuare in pag. a 2 a)
