Page 2 - Drumul_socialismului_1985_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6

Calitatea producţiei Autoaprovizionarea teritorială PENTf

(Urmare din pag. 1) nală. Aceasta, întrucît a- tuturor oamenilor muncii (Urmare din pag. 1) liniază Ioan Boleta, depu­ nare solicită mobilizarea D \
sigurarea cu cadre bine din oţelărie este obţinerea tat într-una din circum­ eforturilor tuturor locuito­
funcţionările de oale. Pen­ pregătite, inclusiv cu ca­ unei producţii calitativ su­ de cartofi, de sfeclă de za­ scripţiile electorale ale o- rilor oraşului. De aseme­
tru preîntîmpinarea unor dre de conducere a locuri­ perioare. Părerea mea este hăr şi furajeră. raşului, o gospodărie anexă nea, în îndeplinirea man­
abateri de acest fel, şi nu lor de muncă mai impor­ că noi am dobîndit o bună — De pe suprafaţa de 12 care va permite rularea datului încredinţat depu­
numai de acestea, noi ur­ tante pe întregul flux teh­ experienţă în acest dome­ hectare de grădină pe care unui număr de 500 păsări, taţilor, hotărîtoare este
mărim, începînd cu pre­ nologic este o condiţie niu, * dar că trebuie să o deţinem — sublinia Cor­ 200 iepuri de casă şi 150 consecvenţa cu care acţio­
gătirea şarjei, continuînd esenţială a creşterii cali­ facem şi mai mult. Aici nel Dîrjan, contabilul şef porci. nează pentru realizarea
cu elaborarea şi turna­ tăţii oţelului. Rezultatul se va vedea puterea de al întreprinderii mecanice Există, deci, l Orăştie, sarcinilor autoaprovizionă- 11,30Teici
a
rea, ca toate cuptoarele să unei bune şi permanente acţiune a organizaţiilor de — am obţinut 3 261 kg ro­ preocupări susţinute pen­ rii, alături de cele de în­ 11,35Lium
fie încărcate în grafic, res­ pregătiri este însăşi calita­ partid din fiecare schimb. şii, 1 560 kg varză, 1 152 kg tru realizarea programului frumuseţare a străzilor şi ★ F
penti
pectarea vitezei de turna­ tea produsului elaborat şi Abaterile de la calitate castraveţi, 852 kg vinete, de autoaprovizionare. Dar, cartierelor. Este necesar ca '•Iţim
re oţelului pe mărci, res­ expediat economiei naţio­ impun în primul rînd o 242 kg ardei ctc. Ne asigu­ la aceste rezultate, la care fiecare deputat să cunoas­ 12,. »•
Muză
a
pectarea graficului de pre­ nale. Trebuie să facem activitate mai responsabilă răm întregul necesar de sînt antrenate în mare (COlO!
dare a şarjelor calde la mai mult în această direc­ în ceea ce priveşte asigu­ cartofi şi roşii, iar restul parte eforturile tuturor u- că si să conducă efectiv 13.00 Albui
(parţ
laminorul de 800. Toate ţie, pentru că noul se rarea unei asistenţe teh­ legumelor în proporţie de întreaga activitate din cir­ 14,30 Imag
acestea. întrucît calitatea iveşte continuu — ceea ce nice corespunzătoare la ni­ 50 la sută. Aş vrea să sub­ nităţilor capabile să pro­ cumscripţia electorală în (locui
noilor mărci de oţel pe ne obligă la o perfecţio­ velul fiecărui schimb, or­ liniez că răsadurile ni le ducă, este necesar să răs­ care a fost ales, să mo­ 14,45Insen
timp
care le producem impune nare continuă. ganizarea unor lectorate producem în sera amena­ pundă şi acei cetăţeni care bilizeze cetăţenii la reali­ taj (
o respectare strictă a vi­ Emil Şolea, inginerul şef mai eficiente pentru ca­ jată în acest scop. Rulînd au posibilităţi de creştere zarea sarcinilor autoapro- 15.00Inchi
mulu
tezelor de turnare. tehnolog al oţelăriei : drele tehnice, soluţionarea a animalelor şi care deţin vizionării şi bunei gospo­ 19.00Tclcj
Tibcriu Pascu, maistru — în cîteva cuvinte aş mai operativă a unor pro­ un număr de 400 capete grădini. Livrările de pro­ dăriri — condiţie esenţială 19.20Ţara
porci în anexele de creş­
principal, specialist în e- spune că cele mai multe bleme apărute în procesul tere, ne asigurăm circa 30 Epoc;
iaborarea oţelului : abateri de la calitate se de elaborare şi turnare a la sută din consumul de duse la fondul centralizat pentru creşterea continuă 19,40Cin ta
(colo
— Fără îndoială, una datorcsc necunoaşterii din oţelului. Toate sînt cu­ carne de porc pentru can­ al statului din acest sector a nivelului de trai mate­ 20.20 Film
dintre sarcinile de bază partea tuturor cadrelor a noscute şi se află perma­ tina întreprinderii. sînt sub nivelul stabilit. rial şi spiritual al oame­ inte
canţ.c
ale colectivului este în instrucţiunilor tehnologii­ nent în atenţia noastră. Realizarea integrală a pro­ nilor, pentru înflorirea aşe­ 21,35MonO
prezent îmbunătăţirea ca­ lor de fabricaţie şi nor­ Sînt acestea cîtev as­ Pe lîngă fiecare unitate 21,50Tclcj
a
a
lităţii producţiei. Acest melor de calitate pentru pecte şi păreri legate de de alimentaţie publică sînt gramului de autoaprovizio­ zării lor. 22.00 luciii
lucru va fi posibil numai toate mărcile de oţel. Fie­ o latură esenţială a mun­ organizate gospodării ane­ mulu
alît timp cît cei care sînt care dintre noi mai avem cii oamenilor de la Com­ xe, cu un efectiv total de
puşi să elaboreze şi să încă de învăţat. Este ne­ binatul siderurgic Hune­ 134 porci şi 564 păsări. Bu­ LUNI, 2
20.00 Tclcj
toarne oţelul îşi tac dato­ cesar să îmbunătăţim şi doara. Sînt tot atîtea ar. ne rezultate au obţinut Redresarea activităţii 20,15 Actu;
ria aşa cum trebuie. Sal­ calitatea cursurilor de per­ gumente ale răspunderii restaurantele „Izvorul re­ nomi
tul calitativ pe care tre­ fecţionare. cu care se acţionează pen­ ce", „Dacia" şi „Unirii", u- 20,25 Tezai
buie să-l facem, pentru că Constantin Popa, ingi­ tru ca într-adevăr Hune­ nităţi ale C.P.A.D.M. care în zootehnie (coloi
beneficiarii cer oţel din ner, şeful secţiei: doara să devină tot mai valorifică în întregime res­ 20,40 Imag
Victn
ce în ce mai bun, ne obli­ — Oglinda activităţii co­ mult o citadelă a calităţii turile menajere. 20,55 Itom;
gă în primul rînd la o mai misiilor do calitate, a ac­ şi eficienţei siderurgiei — Se află în construcţie, (Urmare din pag. 1) siloz şi mirişte înierbată. „Citai
Prcm
bună pregătire profesio­ tivităţii comuniştilor, a româneşti. în zona depozitelor — sub­ Aici vom înregistra un Episo
nate ierburi perene în a- deficit de 450 tone, pe 21,50 Tclcj.
mestec cu trifoliene. La care ne vom strădui să-l 22.00 Inchi
mului
Activităţi grosiere estimăm să asi­ compensăm prin recolta­ raP">am«aai
y gurăm 180 tone de paie, rea ierburilor şi finului,
KAI
a tuturor resurselor de nu­
politico- precum şi 80 tone de co­ treţuri, unde există posi­ L Jiu
ceni do porumb. Restul,
pînă la necesar, îl com­ bilităţi de recoltat. Sîntem nutc *
tualitatca
educative pletăm cu frunzare. în ce hotărîţi ca în acest an Revista p
ciioprograr
să facem tot ce depinde
priveşte suculentele, vom
9.30 Maga
de noi pentru nu mai
mai depozita 550 tone cu
12.00 Dc
desfăşurate sfeclă furajeră, porumb înregistra deficit de furaje. toţi ; 13,01
a
? 13,15 Din ii
cliestrei <1
ril a K:
de sindicate 13,3P Radi
me/flf. ;
Noi complexe mecanizate sclav 14,:
folcloric ;
• Comitetul sindicatului, pentru abatajele miniere telor ; lti 16,1
Ştiri ;
în colaborare cu consiliul 10.30 Fot
oamenilor muncii de la Constructorii de uti­ zate de susţinere şi tăie­ minut ; 19,
întreprinderea minieră Pe- laje miniere din Pe­ re a cărbunelui, tip SMA- lodlilor ;
nai; 20,15
trila au iniţiat, recent, troşani îşi amplifică pre­ 2, destinate întreprinde­ Scrii exce
consfătuirea „Şeful de sec­ ocupările şi eforturile rilor miniere Lupeni şi 21.30 Coi
tor — organizatorul colec­ în muncă, Inrcgistrind zil­ Uricani. De asemenea, se Radiojurn;
ramie spoi
tivului de muncă". A parti­ nic noi sporuri de pro­ află în faza finală dc taţie la di
cipat activul sindicatului, ducţie la indicatorii fizici 24.00 Bule
alţi oameni ai muncii. şi de eficienţă. Zilele a- execuţie un alt aseme­
ccstea, dc pe porţile nea complex, care va e-
• Comitetul sindicatului I.U.M. Petroşani au ieşit cliipa un abataj frontal <]1NJ
de Ia Exploatarea minieră două complexe mecani­ de Ia mina Vulcan.
Ghelari a organizat sim­ DEVA :
pozionul „Contribuţia Parti­ bur'-it (I
.jsă
dului Comunist Român, cr DOA
III.
a
t o v a r ă ş u l u i Nicolae întreprinderea de prelu­ vinde flori
Ceauşescu la elaborarea crare a lemnului Deva. întărirea ordinii şi disciplinei - să fie mai mult A); Săptăi
unei politici de pace şi co­ Pentru realizarea planului (Modern, :
(Flacăra);
laborare internaţională". la export se munceşte cu extratereşt
sectorul
sîrgulnţă
in
şi
montaj al secţiei dc mo­ în atenţia organizaţiei de sindicat Castelul
PETROŞAf
• Oamenii muncii de la bilii din Deva. In imagine, (Pnrîng) ;
cîţiva lucrători din forma­
sectorul 4 al întreprinderii ţia condusă dc Petru Bîr- „Problema întăririi ordi­ îmbunătăţit simţitor. Fap­ sînt, de asemenea, moda­ mai mult de vorbă cu oi, va (Unire;
miniere Lonea şi-au înde­ lea pregătesc pentru am­ nii şi disciplinei constituie tul pozitiv cohstatat poate lităţi ce şi-au dovedit efi­ să le aflăm problemele, Noiembrie)
venturi în
plinit şi depăşit angaja­ balare un nou lot de o latură importantă a ac­ fi explicat, desigur, şi prin cienţa". greutăţile şi neajunsurile iul (Cultul
piese.
mentele aferente acestei tivităţii colectivului nos­ intensificarea întregii acti­ Se poate spune deci că ce se manifestă în munca Sosesc pă
perioade a anului în între­ tru — ne spunea tovarăşul vităţi desfăşurate de cele grupele sindicale se impli­ de zi cu zi" — spunea se­ re (Luccaf
Cireşarli (1
cerea socialistă. Ei au ex­ Adrian Gligor, secretarul 19 grupe sindicale, prin că în rezolvarea probleme­ cretarul comitetului de TRILA : Vi
tras suplimentar peste 17000 comitetului de partid de permanentizarea şi diversi­ lor disciplinare din uni­ partid. Aceste aspecte tre­ I-II (Muno
tone de cărbune. S-au evi­ la Exploatarea minieră ficarea unor modalităţi de tate, căutîndu-se şi găsin- buie avute mai mult în NOASA:
(Muncitore
denţiat brigăzile conduse Coranda—Certej. Avem de acţiune. du-se de multe ori moda­ atenţie cu deosebire la Nemuritorii
de Grigore Mîndruţ — cu înfăptuit sarcini deosebite „La nivelul comitetului lităţi cu efecte notabile cariera Coranda, la cele BRAD: Uî(
peste 3 200 tone de căr­ Produse în acest an, precum şi în de sindicat din întreprin­ în buna desfăşurare a pro­ două uzine de preparare (Steaua
RABARZA
bune, şi Gheorghe Lipsa — viitorul cincinal. Realiza­ dere — arăta tovarăşa cesului de producţie. A- unde s-au înregistrat cele Vlaşinilor
cu 2 000 tone. peste prevederi rea acestor obiective de­ Floarea Dumbravă, vicepre­ devărat este însă că mai mai multe absenţe şi acte O R A Ş T
i I pinde în mare măsură de şedinte al comitetului, as­ există rezerve nevalorifica­ de indisciplină. Aici tre­ şagul (P;
• „Cunoscînd şi aplicînd Colectivele de muncă | felul în care asigurăm o pectele legate de discipli­ te. Absenţele nemotivate buie privite cu mai multă cotcnent C
ra);
GEOf
răspundere problemele spe­
normele de protecţia mun­ disciplină fermă în fiecare nă, de întărirea continuă înregistrate în prima parte cifice ale activităţii pro­ venturi in
abataj, la fiecare loc de
cii, prevenim accidentele » de la U.U.M.R. Crişcior * muncă. Dar, pentru aceas­ a ordini^ în munca şi ac­ a anului, numărul de con­ ductive. Cu atît mai mult, Iul .i^Casa
HAŢEG : z
şi îmbolnăvirile profesio­ | sînt puternic mobilizate | tivitatea tuturor oamenilor tracte de muncă desfăcute BRAZI: 1
nale". Sub acest generic, * în producţie pentru a J ta, toţi factorii cu atribu­ au fost şi rămîn probleme au făcut ca, în adunarea cu cît o parte sînt capa­ CALAN : A
în organizarea comitetu­ | îndeplini înainte dc ter- I ţii, prin forme specifice de mare importanţă în an­ generală a oamenilor mun­ cităţi noi, cu oameni noi, cultură); S
mai puţin obişnuiţi cu dis­
muncii lor, trebuie să con­
ţist sau d<
lui sindicatului de la * men sarcinile pe anul j tribuie din plin". samblul preocupărilor noas­ cii ce s-a desfăşurat re- ciplina muncii. Frecvenţa rcşul); ILI
I.P.C.V.J.' Petroşani, s-a în rînd urile ce urmează tre. Un accent deosebit pu­ centî să se aprecieze că acţiunilor ppliţico-educa^ rată (Lui
desfăşurat etapa a Ii-a a I 1085, pe cincinalul în J ne-am .propus să reliefăm nem pe latura educativă, starea disciplinară din uni­ tive, eficienţa învăţămîntu- LARI : Dre
(Minerul).
fazei de masă a concursu­ I curs de finalizare. "La | cîteva dintre preocupările pentru ca fiecare dintre tate poate fi mult îmbu­ . lui politic sînt încă destul
1
lui de protecţia muncii. succesele obţinute în J şi modul de acţiune a or­ noi să fie conştient că nătăţită; în scopul folosirii de scăzute la unele grupe
mâi bune a timpului de
| anii anteriori, în acest | ganizaţiilor de sindicat este necesar să ne facem lucru şi realizarea în tota­ sindicale. Vrei
• Acţiunile iniţiate de J ah, harnicii constructori * clin unitate. Pentru că, datoria aşa cum trebuie, Experienţa bună dobîn-
comitetele sindicatelor din j de maşini din Crişcior | se Ştie, .sindicatul arc sar­ că una , sau , mai multe ab- litate a unor indicatori de dită în acest domeniu la Timpul i
plan.
unităţi economice ale ora­ cini concrete în ceea ce . senţe înregistrate cântă­ Avînd în vedere toate atelierul mecanic, sectorul azi, l sepi
şului Simeria se regăsesc . au adăugat altele: au ' priveşte întărirea ordinii, resc greu în eforturile ce acestea, este necesară o I şi funicularul vechi do­ Vreme pre
cu
moaşă,
si în Rezultatele bune ob­ | realizat suplimentar pla- | întronarea unui climat le face colectivul pentru activitate susţinută a co­ vedeşte însă că acolo unde bil. Cu tot;
înfăptuirea marilor obiec­
ţinute de oamenii muncii - nului, în cele opt luni J sănătos de muncă. Iar la tive pe care le are. Avem mitetului ele sindicat,. a se caută permanent, unde amiază, v
de la I.M.M.R. şi între­ | trecute din an, piese de I Exploatarea minieră Co­ grupelor sindicale pentru întreaga activitate este cu caraclc
însoţite dc
prinderea „Marmura". Rea­ ' schimb pentru utilaj mi- j randa—Certej se simte o în vedere şi alte forme. o mai eficientă şi operati­ strîns legată de preocu­ lectrice,, n
lizarea în proporţie de 200 intensificare a activităţii în Toate aspectele de indis­ vă colaborare în analiza­ pările cotidiene ale tuturor nele delu
acest domeniu. Spunem a-
oamenilor muncii, unde se
ciplină sînt dezbătute în
ia sută a planului la ex­ I nier în valoare de 3 mi- J ccasta întrucît la nivelul adunările generale, pro- rea cazurilor de indiscipli­ manifestă intransigenţă va sufla
sectorul n
port J prima unitate şi I lioanc lei, au executai | unităţii numărul absenţe­ punîndu-se măsuri concre­ nă, o mai strînsâ legătură faţă de lipsurile şi nea­ râturile
a
depăşirea producţiei fizi­ peste prevederi 2 400 , lor nemotivate a scăzut, te dc sancţionare. Discu­ cu ceilalţi factori cu atri­ junsurile existente, se ob­ cuprinse 1
grade, iar
ce cu 1,1 la sută la cea | vagoneţi echivalenţi. starea disciplinară în gene­ ţiile purtate cu cei ce ma­ buţii în acest domeniu. ţin rezultate bune. intre 215 ş:
de-a doua — sînt argu­ ral, faţă de aceeaşi pe­ nifestă indisciplină, pro­ „Să cunoaştem mai îndea­ mineaţa, p
mente în acest sens. rioadă a anului trecut, s-a paganda vizuală realizată proape oamenii, să stăm V. STELIAN produce c