Page 21 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 21
: v ' stJSîfl!
CAMPANIA AGRICOLA Dl TOAMNA
'-//■« ' •* / «$&/♦ ,(• 's
La ordinea zilei: Temeinica pregătire
a recoltărilor şi insăminţării cerealelor păioase
Conform calendarului, al S.M.A., iar celelalte u- rl i n TTnii’Pfl fîi '\'o-
vara 1985 se pregăteşte să tilaje la atelierele secţiilor te.şti. Pînă în prezent, au
se ducă de pe meleagurile de mecanizare. Aş vrea să fost transportate şi admi
noastre şi nu este departe evidenţiez activitatea bună nistrate 1 200 tone îngrăşă
vremea cînd se va trece desfăşurată de mecaniza minte naturale şi am ferti
la strângerea tuturor roa torii Ioan Rişcuţa, Ioan lizat chimic 100 ha. Aces
delor ogoarelor şi la însă- Dolha, Ionel Pîrvu, Moisc te activităţi continuă. A-
mînţarea cerealelor păioa Mălăeştcan, Miron Grozoni, cordăm o atenţie maximă
se. Pentru a vedea care care au lucrat la repara calităţii lucrărilor ce se e-
este stadiul pregătirii utila rea utilajelor ce vor par fectuează pe ogoare în aşa
jelor ce vor participa la ticipa la recoltarea carto fel încît să asigurăm un
campania agricolă de toam filor. pat germinativ bun pentru
nă, am solicitat un interviu — O altă lucrare a cam recolta de cereale păioase
tovarăşului Custrin Ladis- paniei agricole de toamnă a anului viitor.
lau, inginerul şef al S.M.A. este însămînţarea cereale — In ce stadiu se află
Produsele noastre — la nivelul Cîmeşti. lor păioase. Ce suprafaţă pregătirea agregatelor ce
vor fi utilizate la însămîn-
se va semăna cu orz şi grîu
— Ce suprafeţe urmează
să se recolteze mecanic în in această toamnă ? ţările de toamnă ?
— Toate semănătorile an
— 460 ha cu orz şi 1 765
exigenţelor beneficiarilor externi Consiliul unic agroindus ha cu grîu. Vom semăna, fost revizuite şi reparate,
trial Toteşti?
—- 640 ha cu cartofi. de asemenea, 492 ha cu afLîndu-se în perfectă sta
• Planul pc opt luni — treprinderea, şi-au realizat cum se lucrează aici, ce Strîngerea în timpul optim plante furajere. Am înce re de funcţionare. Oame
nii ce vor participa la cam
realizat în procent şi au obţinut unele sporuri preocupări există în conti şi fără pierderi a recoltei put deja arăturile în ve pania agricolă de toamnă
de 102 la sută la producţia de export •— nuare în domeniul expor este un obiectiv care ne derea însămînţărilor de au fost instruiţi eu sarci
• Toate comenzile — nc-a spus ing. Gorneliu Io- tului, pentru ca produsele preocupă de multă vreme toamnă. Am organizat pa nile ce le revin. In con
onorate în termen nescu, directorul I.P.B. De destinate beneficiarilor de şl, încă de la încheierea tra formaţii mari dc trac cluzie, sîntem pregătiţi
• Micul mobilier — so va. Vom depune eforturi peste hotare să fie realiza secerişului griului, am tre toare care ară terenul ce pentru a asigura buna des
licitat de firme mari susţinute în lunile care au te la timp şi să îndepli cut la pregătirea utilajelor Urmează a fi semănat cu făşurare a recoltărilor şi
rămas pînă la sfîrşitul a- nească exigenţele acesto pentru recoltări. orz. In paralel, se mun însămînţărilor de toamnă,
In lumina obiectivelor nului, încît să ne onorăm ra ? — In ce stadiu se află ceşte la fertilizarea natu iar mecanizatorii noştri
Congresului al XlII-lea al în condiţii cît mai bune —’ Atenţia noastră prin revizuirea şi repararea a- rală şi chimică a supra sînt hotărâţi să muncească
P.C.R., a orientărilor şi in contractele încheiate cu cipală — relevă Geza Zsolc, gregatelor ce vor fi folo feţelor ce vor fi însămîn-
dicaţiilor secretarului ge partenerii externi şi, în a- şeful secţiei —- a fost şi site la recoltarea cartofi ţate cu cereale păioase. în aşa fel încît să efectue
nerai al partidului, tovară celaşi timp, ne vom preo este îndreptată spre apro lor ? Pentru buna desfăşurare a ze toate lucrările în ter
şul Nicolae Ccauşescu, rea cupa mai stăruitor decît vizionarea ritmică şi în — Avem 26 utilaje ae acestor lucrări am organi menul optim şi ia înalt ni
lizarea exemplară a pla_ pînă acum în vederea ob cantităţi corespunzătoare cu recoltat. Toate -au fost re zat două formaţii ce acţio vel calitativ.
nului la export, în condiţii parate. Combinele s-au re nează în aceste zile la coo
de înaltă calitate, constituie parat la atelierul central perativele agricole de pro- TRAIAN BONDOR
una dintre sarcinile esen ACTIVITATEA- DE-EXPORT
ţiale ale economiei noastre,
determinantă a creşterii e- calitate « dinamism ® eficienta
ficienţei, a sporirii venitu
lui naţional. Tocmai de a- ţinerii de comenzi pentru material lemnos, cu toate
ceea, colectivele întreprin producţia anului viitor. celelalte materii primo şi
derilor cu plan la export Măsurile prevăzute în materiale necesare în pro
au obligaţia de a acţiona recentul Decret sînt stimu cesul de producţie. In a-
cu exigenţă şi răspundere latorii pentru cadrele teh ceastă privinţă am primit
în vederea. îndeplinirii a- nice şi de conducere din un sprijin substanţial din
cestui indicator de bază al unităţile care-şi depăşesc partea conducerii întreprin
planului pe acest an, rca- prevederile de plan la ex derii, a compartimentului
lizînd şi livrînd operativ port — beneficiind de pri aprovizionare. în mai mi
produsele către beneficia mo pînă la 10 la sută din că măsură ne-a ajutat însă
rii externi, produse reali I.F.E.T. Deva, care nu şi-a
zate ia un înalt nivel teh retribuţia tarifară —, dar onor.at în mod corespunză
în acelaşi timp penalizea
nic şi rlc calitate. ză cu circa 2 la sută pen tor contractele de aproape
în ce măsură sînt mobi cinci luni. De asemenea,
lizate colectivele întreprin tru fiecare procent de ne menţionez cooperarea strîn-
derii de prelucrare a lem real izarc a sarcinilor la să şi fructuoasă cu cele
nului Deva pentru realiza, acest indicator, sînt mobi lalte secţii din cadrul în
rea planului la export? lizatoare şi pentru între treprinderii noastre, grija
— Am depăşit şi noi prinderea noastră şi ne permanentă pentru conser
greutăţile întîmpinate în vom strădui să ne înscriem varea în condiţii corespun
primele luni ale anului, în partea lor avantajoasă. Do zătoare a materialului lem
ne-am organizat mai bine la începutul acestui an, re nos, dotarea cu unele uti
munca în continuare şi am zultate mai bune ia export laje noi — cum sînt strun
reuşit să recuperăm serios are Secţia de mobilă din gul automat, maşina de ca
din restanţe, iar în luna Deva. libra re, freza cu ax supe
august toate secţiile, şi în l Aşadar, cum s-a lucrat, rior —, prin care am cres Fabrica dc producţie industrială mică şi prestări servicii
cut sensibil productivitatea Brad. Numeroase •bucăţi de pantaloni de schi pentru băieţi,
muncii. un produs de curînd aflat în fabricaţie, au fost confecţio
DUMITRU GHEONEA nate de către lucrătoarele din formaţia condusă de Cccilia
Depăşiri la producţia fizică ^ Irimie. Controlorul de calitate Elena Oncu este mulţumită
de calitatea acestora.
în scopul sprijinirii în mai mare măsură a mine- i (Continuare în pag. a 3-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU 1 !
rilor din abatajele Văii Jiului — prin efectuarea la 1 Gospodarul I
timp a unor reparaţii şi asigurarea pieselor de schimb 1
necesare pentru marile utilaje din subteran —, oa- ţ * Se numeşte Aurel Bol- a
menii muncii de la I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani dau o ( MĂSURI IMPORTANTE PENTRU REALIZAREA PLUSULUI LA I dor şi este gospodarul '
atenţie deosebită îndeplinirii prevederilor de plan la ' Casei de cultură din J
producţia fizică sortimentală. Organizîndu-şi temei- \ PRODUCŢIA DE EXPORT Şl ÎN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ j Orăştie. Timp de peste |
nic munca în secţii şi ateliere, pe schimburi şi for- l I 35 de ani a rămas stator- '
maţii de lucru, beneficiind de o aprovizionare ritmică ? J nic acestei instituţii pe |
cu materiale, colectivul de aici şi-a depăşit prevede- ) | care o consideră a doua >
rile fizice pe cele opt luni ale anului cu 38 tone ma- ( Mobilizare puternică pentru s lui casă. Alături de el se i
sini şi utilaje tehnologice, 4 475 stîlpi hidraulici, 41 / I află soţia sa, Maria. Sini *
tone armături de mină, 250 tone ţevi fianşate, 666 lo- 1 J „oamenii instituţiei" pe t
ne tuburi de aeraj, 203 tone sîrmă. In acest fel, spo- \ creşterea producţiei de minereu I care şi-o doresc mereu I
rul producţiei marfă a ajuns la peste 24 milioane lei, 1 reprezentativă, fruntaşă pe J
iar cel al producţiei industriale — la mai mult de 25 / Mina Certej îşi aduce o lui de Stat, care prevede cele 10 brigăzi înregistrind J judeţ în domeniul activi- |
milioane lei. \ contribuţie importantă ia a- măsuri stimulatorii pentru ca sporuri la acest important ( lăţii cultural-educative şi *
l ■> artistice. *
sigurarea economiei naţio drele de conducere, rehnice, indicator. Qpcă ar trebui să
nale cu însemnate cantităţi economice şi de altă spe evidenţiem citeva dintre for I Orele zilei, uneori şi J
de minereuri complexe. Nu cialitate din un'tăţ'le indus maţiile noastre cu rezultate î noaptea, atit cît a losl j
mai in cele opt 'luni trecute triei extractive care îşi depă mai bune le-aş consemna I nevoie, Aurel Boldor le-a 1
din acest an, minerii de la şesc sarcinile de plan, pu pe cele conduse de Ferencz dăruit muncii. II infilneşti '
Certej au extras 19 200 tone ţind fi premiate cu pînă la Marton, Constantin Maxim, I în momente festive, asigu- J
de minereu, depaşindu-şi sar 10 la sută din retribuţia ta Eugen Apostol, Em.l Roşu, rind sonorizarea unui •
cinile de plan aferente a- rifară, in raport cu sporul Traian Mateş şi altele, care * spectacol, alături de tine- |
acestei perioade, iar la lu de producţie realizat, dar şi îşi depăşesc lună de lună | rli de la discotecă, la .
crările de pregătire înregis penalizarea cu 2 la sută. a prevederile planului cu 5-10 \ manifestările de la locu- j
trează un spor de peste 400 aceluiaşi personal pentru la sută. I rile de agrement unde
mi. fiecare procent de neînde- Timpul care a mai rămas * veghează ca bunurile .
Rezultatele noastre pot li plinire a planului, cadrele din acest an il vom folosi | casei de cultură să lie I
însă mai bune. Avem con noastre apreciază drept bine cu randament maxim in pro I păstrate cum se cuvine. ■
diţii optime de lucru, oameni venite aceste reglementări ducţie, aşa cum ne-o reco J Ajută unde e nevoie, in- j
bine pregătiţi profesional, şi sînt hotărite să mun mandat secretarul general al I cârcă, descarcă, repară. .
dispunem de o aprovizionare cească mai bine, să deter partidului, tovarăşul Nicolae I Este omul care intră pri- j
corespunzătoare tu materia mine ritmic plusuri la pla Ceauşescu, astfel incit să în J răul in casa de cultură şi ’
I ultimul care iese, după ce ,
le şi piese de schimb. nul ii zic. deplinim şi să depăşim in
Este necesar doar să ne or In această perioadă, co tegral planul şi in acelaşi | s-a asigurat că totul e •
v bine.
ganizăm mai bine munca lectivul minei Certej este an timp să pregătim temeinic | Totul in numele une• j
in abataje, pe f i e c a r e gajat in deschiderea zăcă- producţia anului viitor, pri
schimb şi formaţie, să întă mintului spre orizontul 200 mul din cel de al Vlll-lea J conştiinţe a bunului simţ, ■
rim disciplina şi simţul de prin adincirea puţului Tarna cincinal in ţara noastră, | a omului care simte ceea j
răspundere al fiecăruia pen (nou), in scopul valorifică ştiinţific fundamentat de J ce face, care a înţeles că
tru soarta producţiei, pentru rii depline a rezervelor din Congresul al XlII-lea al I c ei care trec pragul aşa- ">
calitatea şi eficienţa între acest perimetru, al creşterii P.C.R. zămintului de cultură vin *
întreprinderea „Chimica” Orăştie. Pe semestrul unu ai ' in orele de răgaz, par ti- .
acestui an, locui I pe întreprindere în întrecerea socialis gii activităţi economice a producţiei de minereuri com | cipă la împlinirea faptu- J
tă a fost dobîndit de electricianul de întreţinere Ioan minei. « plexe. Un accent deosebit Sing. ROMAN BODREAN,
Tea coi. El efectuează lucrări a căror trăinicie şi operativi Analizind prevederile re 11 punem pe creşterea pro şeful minei Certej, v lui de spiritualitate con- ■
tate au fost de multe ori apreciate. I temporană. (M. B.) |
centului Decret al Consiliu- ductivităţii muncii, fiecare din E. M. Coranda-Certej