Page 22 - Drumul_socialismului_1985_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8<

î
yiaUia Marin Dumitru este u-

nul dintre oamenii Hune­
Patria este roşul profund al pădurilor doarei. A venit acum a-
iradiind in amurgul toamnelor. proape 30 de ani. Ora­ 13,00 Telcj
Patria este griul copt al cîmpiilor ii şul eroic, oraşul recon­ 13,05 La t
înveşmîntat în aurul amiezilor. strucţiei şi al devenirii, al Lămîi
Patria este apa fluviului demnităţii umane l-a pri­ Mei o
Gala
izvorînd din albastrul cerului. mit pe foarte tinărul bu- mat
Patria este pămîntul înaintaşilor zoian cu braţele deschi­ pada
căzuţi, biruind trufia vrăjmaşilor ; I S se, aşa cum a primit mii­ ment
gătir
pămîntul in care coborîm cu toţii moşi le de tineri ca[e i-au fi­ consi
să ne numim, apoi, strămoşi. xat personalitatea, aşe- tate
înalt
care coboară la alimenta­ GHEORGHE PAVEL i ! zindu-i pe frunte corola Rep<
V
Re v e d e r e ra doar in capot şi papuci. I luminoasă a muncii şi Conc
împlinirii, A urmat şcoala
Sau
o „scurtătură" care
pretr
brăzdează dureros ca o profesională, după care muzi
Cind te întorci după o sul depreciativ cu care se rană un spaţiu verde proas­ s-a încadrat ca lăcătuş la ncas
absenţă mai îndelungată, foloseşte de obicei acest păt amenajat. Sau ţinuta CRONICA FILMULUI P T Q I U \ reparaţii siderurgice in 1 14,30 Plicn
propriul tău oraş îţi apare cuvint. Constatarea iţi sus­ neîngrijită a unui ospătar. cadrul combinatului. Mun­ 14,45 Săpl.
19,00 Telcj
dintr-o cu totul altă per­ cită satisfacţia şi - de ce Sau ceata de gură-'c'ască După Urgia (coautor An­ drăgit de colegi şi profesori cind, s-a apropiat şi a 19,35 Magi
spectivă decît aceea de nu ? — mîndria, cu atit mai aglutinaţi in jurul unei ma­ drei Blaicr), O lacrimă de datorită fanteziei, curaju­ pătruns tainele frumosu­ Ceau
fiecare zi, cu care erai o- mult cu cit ai poposit şi în şini de marcă străină. Deci fată, Baloane de curcubeu lui, spontaneităţii şi mai lui artistic. Era deschide- Rcpo
bişnuit. Ai călătorit, ai po­ alte oraşe asemenea, unde amănunte de acest gen, şi Lovind o pasăre de pra­ ales candorii specifice 19,35 Tele»
posit in alte părţi de ţară, nu s-a construit mai puţin, care, luate izolat, par la dă, Iosif Demian se pre­ vîrstei. 20,00 Selet
conc
ai evaluat cele văzute şi, dar unde, totuşi, ai simţit prima vedere lipsite de o zintă publicului, prin „Pi- Iosif Demian filtrează, preta
cu sau fără voie, le-ai com­ remanenţa unui aer pro- semnificaţie deosebită, dar ciu" — noua s creaţie, în stil propriu, detaliile ac­ \ muzi
a
parat cu cele de acasă. care, adunate, repetate, drept un cineast complet tualităţii, pledează pentru Scena si ncas
Comparaţia a fost uneori vorbesc foarte elocvent (şl şi original, în căutarea so­ neîntinareg candorii şi co­ \ f (colo
in favoarea, alteori in de­ le £U vxsx\ deprimant) despre o anu­ luţiilor estetice insolite, lorează, cu ironie blinda, 20,50 Film
„Cur
favoarea celor de acasă. mită mentalitate sau spi­ dar nu lipsite do valoare. portretele îmbătrânirii spi­ bând
Făcind-o insă, chiar cind rit al provinciei. Dar poţi Scenariul scris de Mir- rituale, indiferent de vîrsta oamenii ei \ 22,15Telc.
iţi impuneai să fii obiectiv, spune că in oraşul tău a- cea Diaconu — actorul, un biologică la care apar. \
te surprindeai animat de vincial greu de ignorat. semenea simptome au dis­ nume nou printre scena­ In reuşita filmului, regi­ \ . i
o afectivitate partizană, De aici concluzia că evo­ părut cu totul şi definitiv ? rişti, cu har scriitoricesc, zorul Iosif Demian a fost \
erai evident de partea o- luţia edilitară in sine, ori- Cu totul nu, dar definitiv aducînd un aer personal ajutat de o echipă valoroa­ JCAI
roşului tău: un patriotism cit de spectaculoasă, nu da. Urme ale mentalităţii în dramaturgia de film cu­ să şi omogenă: Călin Ghi- \ rea de suflet pe care Hu­
local in accepţiunea no­ duce implicit şi imediat la provinciale au mai rămas rentă — • face un proces bu (semnatarul unei ima­ nedoara industrială o o- BUCUR
bilă a expresiei; nu văd ni­ desprinderea de provincia­ pe ici, colo, dar, ceea ce tăios obtuzităţii mascate de gini discret expresive), E- \ ferea spre spiritualitatea dioprogra
\ unui timp fără precedent.
mic rău aici. lism. Provincialismul este în ţi se pare neîndoielnic a- aparenţele principialităţii, rica Jozsa şi Kâroly Ilor- I Marin Dumitru devine in­ 6,30 La
Te intorci, aşadar, şi, re- primul rînd o chestiune de cum, cind iţi revezi oraşul intransigenţei fără obiect, văth (autorii muzicii), Radu terpret in formaţia de agricultui
jurnal;
văzindu-ţi oraşul, constaţi mentalitate. Se vede trea­ după o vacanţă de-o vară, intoleranţei profesate de Corciova (scenografie), Ele­ \ cintece şi dansuri a Com­ angajamc
că, după o anumită absen­ ba că trecerea de la men­ este faptul că ele sînt ire­ pedagogi fără chemare. În­ na Puzdreac (montaj); de l binatului siderurgic Hu­ 8.00 Revii
Curierul
ţă, privirea ţi-e mai tan­ talitatea provincială la o mediabil disparente. O con­ treaga construcţie cinema­ evoluţia unor actori de nedoara, pe care nu a Buletin d
dră şi mai proaspătă. În­ mentalitate citadină evolua­ statare pe care n-ai pu­ tografică gravitează în ju­ marcă: Victor Rebengiuc, \ mai părăsit-o, asemenea dienţa ra
tinerirea lui, pe care de tă nu se face peste tot în tut-o face pretutindeni pe rul unei excursii şcolare. Diana Lupescu, IToraţiu \ multor colegi ai săi, îm­ tin de şt
literară’ i
altfel o cunoşteai prea bi­ acelaşi ritm. O spui fără unde ai umblat, dar care Pe parcursul poveştii aflăm Mălăele, Dorel Vişan şi preună cu care au alcă­ sambluri t*»
ne, iţi apare acum şi mai să ştii însă cu certitudine tocmai de aceea, acum, că această aparent banală George Negoescu. \ tuit un colectiv stabil, ca­ Buletin
uni’- -» Ai...
evidentă. Venind dinspre de ce anume ar depinde aici, cu prilejul revederii, te ieşire la iarbă verde este Aşadar, încă un film de­ \re, prin acumulări succe­ ii,:
gară şi apoi, in zilele ur­ acest ritm. Dar care ar fi umple de o mîndrie aproa­ doar preambulul desfăşu­ spre universul şi sentimen­ sive, a urcai treptele per­ letiv. _
mătoare, reintegrindu-te in simptomele mentalităţii pro­ pe copilărească. La urma rării unui „eveniment" ex­ tele copilăriei, despre ne­ \ fecţiunii artistice, cîştigîn- cultural;
viaţa lui, e ca şi cum l-ai vinciale ? Nici asta nu e urmelor — iţi spui — cea traordinar — o eclipsă de voia de ocrotire, de cu­ \ du-şi pretutindeni simpa­ moara fc
Avanprea
redescoperi. Şi cea mai uşor de spus, pentru că, în mai frumoasă clipă a ori­ soare. Piciu — protagonis­ noaştere şi de înţelegere a tia publicului şi aprecie­ 13.00 De
importantă revelaţie pe ca­ aparenţă, e vorba doar de cărei călătorii rămine în­ tul întîmplărilor (bine a- acestui „continent" încă ne­ rea specialiştilor. Marin Meridian
re o ai cu acest prilej este nişte amănunte. Un bule­ toarcerea acasă. les şi condus în acest rol defrişat în întregime care Dumitru a devenit dan­ letin de t
aceea că nu mai poate fi vard nou, modern, elegant, actorulrcopil Răzvan Rădu- este copilul. s satorul de linia intii pe doscop s
16,35 Scit
vorba de provincie în sen­ aerat şi o gospodină lălîie RADU CIOBANU lescu) — este un elev în­ VERONICA PALADE care n-a mai cedat-o de- rcta „Cub
\ de ' torit
cit in momentul în care Buh .in
\ a devenit el insuşi in­ Muzică ]
„Teoria şi practica socialismului Expoziţie-letopiseţ sau mărturii \ structor al formaţiei, co­ 18.00 Ore
diojurnal
apropiat
laborator
al
\ maestrului coregraf Vale- politică,
naţională
ştiinţific în România" ale existenţei unui sat \ riu Erzian. nai * St
formaţii;
s In acest colectiv a cu­ La suget
Cunoscutul cercetător şi cerea şi autocondueerea po­ De o bună perioadă de niană. Peste satul Curpeni, cearcă" să protejeze ce a noscut-o pe viitoarea so­ Radiojun
dascăl al universităţii clu­ litică este socotită de au­ timp, Castelul Corvinilor plin de viaţă odinioară, s-a mai rămas în faţa iminen­ \ ţie. Aici a lăsat un în­ mat mei
jene, dr. Trofin I-Iăgan, a tor ca metodă practică a din Hunedoara găzduieşte aşezat mantia albă a ză­ tei deteriorări timpului, \ locuitor, pe fiul său, Ga- Buletin t
a
provocat în această vară ştiinţe] politice pentru că o expoziţie de fotografii pezii, acoperind case şi u- conservînd „documentele \ briel, care a păstrat de
jubiliară un adevărat eve­ „...la toate nivelurile şi ve­ inedită în felul său. Este nelte ce trezesc amintiri, materiale". întocmai că şi la tatăl său ţinuta şi pres­
niment de librărie prin rigile procesului social-po- o expoziţie-doeument, o într-una dintre fotografii, autorul expoziţiei care a \ tanţa scenică, măiestria
lucrarea cu titlul do mai litic conducerea şi auto- expoziţie-letopiseţ despre vatra satului e plasată în hotărît ca această realizare \ inegalabilă a interpretu­
sus, apărută în Editura conducerea constituie o existenţa unei aşezări uma­ întregime în imensitatea a lui să intre în patrimo­ lui care trăieşte, care sim­
Ştiinţifică şi Enciclopedică. problemă de acţiune, o pro­ ne din ţinutul pădurenilor. albă, ici-colo presărată cu niul Castelului Corvinilor. \ temăreţia folclorului ro­
DEVA '
O serie de alte lucrări ca­ blemă de metodă, de in­ Un sat pe care locuitorii negrul pomilor desfrunziţi, conservînd fotografic o a- \ mânesc, a dansului popu­ (Patr;
re l-au impus în literatura strument de raţionalizare săi l-au părăsit, atraşi de ca într-o pictură naivă. şezare din zonă. lar hunedorean. Actuala ta);
politică, precum Sindicate­ a legilor şi principiilor, apropierea altor localităţi, Prezenţa ultimului locuitor, O iniţiativă lăudabilă, \ formaţie - ansamblul de C'
le Unite din România pentru a realiza obiectivul mai puternic constituite e- plecat şi el, sporeşte va­ care ar trebui să fie pre­ \ cintece şi dansuri al Com­ l şefi
(IVwdem
1941—1947 (19G8) ; Insurec­ practic — cit mai aproape conomic şi ca entităţi u- loarea de document a ex­ luată şi de factorii respon­ \ binatului siderurgic Hu­ rensma p
ţia naţională din Româ­ de modelul său general — mane. poziţiei. sabili de la nivelul altor nedoara - care are in re­ căra);
nia (1974); numeroase stu­ teoria" (pag. 7). în lucrare Fixîndu-şi ca timp al do­ în urmă au rămas ziduri localităţi. Pentru ca şi cei \ pertoriu numeroase suite (Arta —
neştilor);
dii ca : Valoarea istorică şi este exprimată opinia în­ cumentării creaţiilor sale şi porţi, verande, unele ce vor veni să ştie care \ reprezentind puternice zo­ Fata car
valoarea politică (1971) pre- temeiată că acest sistem iarna, autorul lucrărilor. meşteşugit lucrate amintind le-au fost începuturile ce 1 ne folclorice din ‘întrea­ (Paring):
ga ţară, interpretează cu
Adrian Enciu, membru al că oriunde geniul uman îşi nu ne pot părăsi nici un \ aceeaşi dezinvoltură in- nirca); .
rea Nor
NOTE DE LECTURĂ fotocineclubului „Siderur- face simţită prezenţa, chiar moment conştiinţa. Con­ virtite şi haţegane, briuri bric);
kan, tig
gistul", încearcă să expri­ dacă aceasta este efemeră, ştiinţa că avem un trecut, \ pădureneşti şi ţarine mo­ (Cultural
me nu numai prin calita­ în casa părăsită, un scaun, o tradiţie, că m durat pe \ ţeşti, invîrtite şi line, dar dela (Lu
a
vesteau într-un fel lucra­ este pe. cale de a transfor­ tea lor artistică, ci mai a- o roată de car, o masă, o ceva şi nu pe un loc gol. şi dansuri specifice Mol­ NEA: R
rea l care ne referim, lu­ ma radical relaţiile socia­ les prin tematică, prin for­ crăpătură în zid. Lumina Şi, poate, că într-un vii­ dovei, Olteniei, Bihorului, rul); Al
a
crare de bază în literatura le, creînd un nou statut ţa de expresie, o atmosfe­ ■curge printre zăbrelele u- tor muzeu în aer liber al Maramureşului, Făgăraşu­ tismentu
(Muncite
politică originală apărută social al oamenilor muncii ră de nostalgie, de regret nei ferestre, a unui aco­ satului hunedorcan, casele s lui etc. Kramer
în epoca de largă deschi­ şi promovînd astfel mai pentru ceea ce nu mai este. periş, dînd impresia unui fostei aşezări pădureneşti (Retezat)
dere spre îndrăzneala gîn- puternic democraţia şi u- „Unde sînt zăpezile de feeric joc de artificii. Res­ Curpeni vor găsi locul pe \ In plan profesional, Ma­ bunic a:
roşie);
dirii, pe care o numim cu manismul socialist. altă dată" ne răscoleşte turile vegetale de pe aco­ care-1 merită ! \ rin Dumitru şi-a desăvir- turi in
mîndrie „Epoca Nicolae Pentru educaţia morală cunoscuta interogaţie villo- perişul rămas întreg „în­ MINEL BODEA şit măiestria, devenind (Patria);
Ceauşescu". De fapt, la a maselor în general şi a \ maistru. Apropierea de loacele (
GIU-BAl
sfîrşitul lecturii, impresia tineretului în special, edu­ \ cei ţineri a devenit tot Kavaron
cea mai puternică cu care catorii au posibilitatea să (Cusa dt
răinîne cititorul este aceea înţeleagă corect rolul prio­ Expresivitatea artistica şi emoţionala \ mai evidentă, dovadă că Thj:
a spiritului revoluţionar, a ritar al politicii faţă de \ în momentul de faţă este Kramer
gîndirii novatoare, critice, morală, raportul de cone­ în dansul tematic \ maistru instructor la Li­ Horea; C
rea draţ
a efortului autorului de a xiune inversă dintre aces­ ceul industrial nr. 7 Hu­ cultură):
libertate şi pace. Transpu­
valorifica experienţa teo­ tea, idealul moral etc. Pen­ De-a lungul anilor, din matic trebuie să fie privit nerea scenică a faptului de \ nedoara, netezind drumul tomele s
cu toată seriozitatea ca gen
şui); IL
retică şi practică originală tru practica educaţională vremuri imemoriale,, dansul artistic. El se creează sub muncă şi a omului este însă \ mina);
vatra
practicat
in
popular
a P.C.R. în conducerea po­ din şcoli şi facultăţi este satului şi mai apoi valorifi­ ochii noştri, beneficiind de deosebită — găsirea florilor spre tainele metalului al­ cana mc
litică a societăţii româ­ valoroasă optica autorului cat cu diverse prUejuri, o idee şi un scenariu adec­ de mină —, minunat 6imbol tor sute de tineri. Iar cei rul).
al producţiei şi luminii, im-
neşti. despre problematica omu­ plantat scenic, a reuşit să vat. Este cazul dansului pus blînzirea'cflăcăriior şi dogoa- ) cu calităţi artistice deo­
exprime intr-o manieră ine­
In scenă, în cadrul Festiva­
Aşa cum arată autorul în lui, „...proieetînd un model galabilă stări sufleteşti, gîn- lului naţional „Cintarca rci furnalelor, omagiul fe­
introducere, „...lucrarea pu­ de om capabil nu numai duri, sentimente redate prin României", de ansamblurile cundităţii ogoarelor cu su­ sebite sint îndrumaţi cu
ne în evidenţă sistemul de să integreze toate valorile mişcări domoale sau mai artistice „Getusa", „Silvana", doarea frunţii şi mîinllor aceeaşi răbdare şi price­
sint elemente ce se înscriu
colective de elevi din Deva,
rapide, mai ample sau mai
corelaţii, raporturi şi de­ umane în spiritualitatea sa, discrete, mai dure sau mai sub îndrumarea coregrafu­ în marea simfonie a stră­ i pere spre a împrospăta
terminări ale politicii cu fără a pierde nimic din nuanţate, llustrînd veridic lui Nicolae Cocheş. daniei de mai bine a oame­ permanent ansamblul de
celelalte activităţi umane, valorile trecutului, dar şi specificul locurilor şi al oa­ Tablourile acestei realizări nilor acestor locuri de is­ i cintece şi dansuri hune­ Timpu
toric.
menilor, toate, însă, creînd
azi, 7 i
cum sînt: politica şi eco­ depăşirea lor, făcînd din acel tablou al frumuseţii ce artistice deosebite sint de Dansul tematic „Preludiu" ■ s Vremea
o expresivitate aparte ce ge­
nomia; politica şi ştiinţa; fiecare individ un centru se cheamă măiestrie. nerează acea emoţie artis­ se impune fericit ca o reali­ \ dorean. cu cer
politica şi morala; politica, de iniţiativă istorică şi de Replica contemporană a tică specifică unei creaţii zare artistică deosebită — *n Un om care a ajutat şi Local vo
arta şi literatura etc." creaţie morală" (pag. 1G3). dansului popular o consti­ remarcabile. Iu ele regă­ care creatorii săi, interpre­ \ a fost ajutat să urce trep­ vor avei
sim fapte de muncă speci­
(pag. 6). Sîntem convinşi că pentru tuie dansul tematic. Denu­ fice judeţului nostru, din ţii, scenografia, factorii or­ \tele Hunedoarei spiritua­ avorsă.
pentru
improprie,
mire
slab la
că
ganizatori s-au întrecut pe
în etapa actuală, în care un asemenea ideal educa­ şi dansul popular arc o te­ domeniul mineritului, side­ ci înşişi — fiind distins cu tensifică
dezbatem pe larg proiectul ţional, corpul didactic me­ mă, exprimă o stare. Dar, rurgiei, energeticii, construc­ locul I pe ţară şi titlul de \le cu care se mindreşte teze pîi
ca orice denumire, şi cea în
Legii privind autoeonduce- rită să-şi mobilizeze întrea­ cazul dansului tematic este ţiilor, agriculturii, reunite Laureat în etapa republica­ \ astăzi Întregul judeţ. din nor
turile ir
rea. autogestiunea econo- ga capacitate profesională, de fapt o convenţie. Deşi in final intr-o horă a bucu­ nă a ediţiei a V-a a Festi­ \ prinse ii
mico-financiară şi auto­ întreaga orientare politică s-a impus mai greoi în miş­ riei fără margini, posibilă valului naţional „Cîntarea B. CĂTĂLIN Iar cele
finanţarea unităţilor admi- si măiestrie pedagogică. carea artistică, dansul te­ doar în condiţii de deplină României". \ 14 şi lf
nistrativ-teritoriale, condu- Prof. OVIDIU VLAD