Page 26 - Drumul_socialismului_1985_09

»ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 652

IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA MASURI IMPORTANTE PENTRU REALIZAREA PLANULUI LA

PRODUCŢIA DE EXPORT Şl IN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ITelei
AL CONSILIILOR POPULARE
Implicare majoră, la toate nivelurile, pentru 8 SEPT
DUM
Sistematizarea urbană si rurală—sarcină de 11,30Telex
J onorarea contractelor cu partenerii externi 11,35Lumea
mare însemnătate a consiliilor popuiare Decretul Consiliului de Stat In cadrul Întreprinderii furilor către partenerii ex­ * Teici
gliioz
tenii
cu privire la noi măsuri noastre avem deja o expe­ terni. 12,40Din cu
Avîntul fără precedent titatea, conservînd sau dez­ altele. Spunem un adevăr pentru aplicarea mecanismu­ rienţă pozitivă în privinţa Colectivul I. L. Deva are iu) roi
al construcţiilor economico- voltând trăsăturile speci­ cînd afirmăm că localităţile lui economico-financiar şi exportului, cimentul „de capacitatea de mobilizare sâ.'ă i
sociale din anii socialis­ fice care le individuali­ hunedorene au beneficiat creşterea răspunderii perso­ Chişcâdaga" fiind apreciat pentru îndeplinirea şi depă lor)
mului, cu deosebire din ul­ zează şi le conferă perso­ de planuri de sistematizare nalului de conducere şi a de beneficiarii externi pen­ şirea planului la export. Sin 13,00Album
timii 20 de ani, perioadă nalitate. Reconstrucţia am­ bune, care au trasat axele personalului tehnic, economic tru calitatea sa superioară. tem în măsură să ne orga (parţial
pe care o numim cu le­ plă a zonelor centrale, noi­ principale de circulaţie că­ şi de altă specialitate în Şi, atunci cînd am avut a- nizăm mai bine munca pe Muzică
gitimă mîndrie patriotică le construcţii s-au integrat tre frumoasele elemente realizarea planului de pro­ sigurate toate condiţiile, secţii şi ateliere, pe schim Muzeul
„Epoca Nicolae Ceauşescu' , în contextul existent, reu­ ale cadrului natural sau ducţie pentru export şi a ne-am îndeplinit şi depăşit buri şi formaţii de lucru, Noul r
1
a beneficiat de un cadru şind să pună mai bine în ale activităţii economice. La planului de producţie in in­ planul la export. Recentul efectuăm reviziile şi repara clei *
legal clar, cu reglementări valoare caracterul specific Deva, de exemplu, este ca­ dustria extractivă a găsit un Decret al Consiliului de Stat ţiile la utilaje şi instalaţii Concur
cuprinzătoare privind ur­ al aşezărilor. Dat fiind nu­ racteristică dispunerea ar­ larg ecou in colectivul de vine să stimuleze această ac­ să ne asigurăm materia pri pretare
banizarea şi sistematizarea mărul mare de oraşe, pre­ terelor de circulaţie către cimentişti de la Chişcâdaga. tivitate, să determine o im­ mă, să insistăm pentru so muzică
tuturor localităţilor. Sub cum şi existenţa celor dealul Cetăţii — acest mi­ plicare majoră, fermă, a fac­ luţionarea altor probleme mânea:
directa îndrumare a secre­ două mari activităţi in­ nunat monument al natu­ Intr-adevăr, acordarea u- torilor de conducere, tehnici, care apar în producţie, maia ’l
tarului general al partidu­ dustriale — extracţia căr­ rii, care dă personalitate nor prime lunare de pină la economici şi de altă specia­ Considerăm că măsurile pre C00 de
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae bunelui şi siderurgia — oraşului. 20 la sută din retribuţia ta­ Telespc
Ceauşescu, a fost elaborat în sistematizarea localită­ Pe măsura contribuţiei rifară personalului de con­ litate din cadrul întreprin­ văzute în Decret vor im toria fi
Programul naţional de sis­ ţilor consiliile populare au minerilor şi siderurgiştilor derilor, centralelor şi minis­ pulsiona sub toate aspectele Meridi:
tematizare, iar pe baza a- abordat o mare diversitate hunedoreni la dezvoltarea ducere, tehnic economic şi terelor, privind mai buna activitatea de export, în Iui
cestuia s-a elaborat şi pro­ de probleme. Semnifica­ economiei naţionale, arhi­ de altă specialitate din uni­ organizare a muncii, asigu­ toate unităţile, asigurînd ast­ 14,30Privelii
gramul judeţean de siste­ tive sînt realizările de ur­ tecţii de la Institutul jude­ tăţile care-şi depăşesc pre­ fel o eficienţă sporită econo­ (color)
matizare. banism, în special cele din ţean de proiectare, sub în­ vederile de plan la export, rarea materiilor prime, a 19,00 Telcjui
Deosebit de expresivă zonele centrale Petroşani, drumarea permanentă, ca şi penalizarea cu circa 2 combustibilului şi energiei, miei noastre naţionale. 19.20 Forum
pentru dimensiunile dezvol­ Vulcan, Lupeni, Orăştie, competentă a Consiliului la sută a aceluiaşi personal precum şi a comenzilor şi li­ Ec. AUREL DANCIU, popula
tării industriale a judeţu­ Hunedoara, Deva. Au fost popular judeţean, s-au vrarea operativă din între­ director adjunct 19,40 Cfntan
lui este evoluţia volumu­ realizate o serie de blo­ străduit să proiecteze clă­ pentru fiecare procent de prinderi şi din porturi a măr­ al I. L. Deva (color)
lui de investiţii. In ulti­ curi înalte la Petroşani, la diri cu înfăţişări armo­ nerealizare a sarcinilor la 20.20 Film
mii 20 de ani, pe harta Deva, la Hunedoara, care nioase, într-o arhitectură acest indicator constituie un lor).
judeţului au apărut nume­ polarizează atenţia. Ridi­ plăcut înscrisă în peisa­ real imbold la muncă mai prictcr
roase obiective industria­ carea tuturor acestor blo­ jul zonelor noastre. Mate­ „SUB ARCURI DE LUMINI" - a stu
le, agricole şi social-cul­ curi a fost concepută în rialele durabile şi culorile susţinută, bine organizată şi gare
turale, de însemnătate vi­ volumetrii-surpriză, rezul- bine alese fac ca oraşele plină de răspundere, pe în­ EDIŢIE JUBILIARĂ 21,25Fannc
tală pentru dezvoltarea e- tînd siluete şi desene ne- hunedorene să fie astăzi treaga filieră care deser­ (co'‘ *
eonomico-socială a muni- conformiste, realmente sur­ de nerecunoscut, mai cu veşte exportul. Festivalul cultural-edu- cursurile interjudeţene de 21,50Te
"ipiilor, oraşelor şi comu­ prize în orice direcţii s-ar seamă prin frumoasele bu­ cativ „Sub arcuri de lu­ muzică populară „Călan LUNI, 9 S
nelor. In acelaşi timp, în îndrepta privirile. Fiecare levarde Decebal — din mini", organizat de Co­ 85", de satiră şi umor
localităţile judeţului au bloc, fiecare bulevard ou municipiul Deva, Republi­ mitetul orăşenesc de cul­ „Potcoava de argint", de 20,00 Tclcju
fost construite peste 80 000 fost gîndite cu distincţie, cii — din municipiul Pe­ tură şi educaţie socialistă, poezie patriotică şi revo­ 20,15 Forum
apartamente care ar putea cu personalitate cuvenită troşani, Dacia — din mu­ 4 000 tone Casa de cultură a sindi­ luţionară „Patria mea", popula
cuprinde întreagă popu­ locului, în relaţie armo­ nicipiul Hunedoara, Eroilor de cărbune în plus catelor şi Clubul „11 Iu­ expoziţiile de portrete şi 20,25 Tezaui
laţie a Văii Jiului şi mu­ nioasă cu mediul încon­ — din Orăştie, Victoriei — nie" din Călan a ajuns desene satirice semnate lor)
nicipiului Deva laolaltă. jurător. din Vulcan, Păcii — din Minerii de la Lupeni, la ediţia a X-a. Adevă­ ele Alexandru Clenciu şi 20,40 Bulgai
In ansamblul transformă­ Astfel, în toate locali­ Lupeni. Bărbătcni şi Uri câni au rat eveniment în viaţa Ştefan Popa, de artă fo­ 20,55 llomai
rilor înnoitoare pe toate tăţile urbane hunedorene Sistematizarea localităţi­ extras, suplimentar, în culturală a oraşului side­ tografică cu creaţii apar- lor). ,
planurile s-a înscris şi s-au construit mari ansam­ lor urbane şi rurale va cele şapte zile din a- rurgiştilor de pe Strei, ţinînd lui Tiberiu Mîn- 21,50 Tclcju
amplul proces al urbani­ bluri de locuinţe, cu toa­ continua la o scară mereu ceastă lună, mai mult de festivalul, care a debutat drescu. Ultima zi (15 sep­
zării şi sistematizării, pro­ te dotările social-culturale mai înaltă şi exigentă, aşa 4 000 tone de cărbune ieri, reţine atenţia prin tembrie a.c.) cuprinde ac­
ces condus cu competen­ necesare. In ultimul timp cum a stabilit Congresul cocsificabil. Cea mai INE
ţă do consiliile populare o pondere deosebită o pre­ al XlII-lea al partidului, mare depăşire de plan cîteva manifestări deo­ ţiuni dedicate Zilei meta­
judeţean, municipale, oră­ zintă procesul de cristali­ aşa cum se va hotărî şi o înregistrează cea mai sebite. Este vorba de con­ lurgistului.
şeneşti şi comunale. zare a centrelor civice. Sînt mare mină din Valea DEVA: C
(Patria);
Oraşele hunedorene s-au elocvente contururile cen­ ne vom angaja şi la apro­ Jiului — Lupeni —, iar ta); HUNE
transformat în cei 20 de trelor civice ale munici­ piatul forum naţional al din cadrul acesteia — curs (Mode
ani, care au trecut de la piilor Petroşani, Deva, Hu­ consiliilor populare. sectorul său cel mai Finalizarea la termen Un şerif
Congresul al IX-lea al nedoara, ale oraşelor Brad, mecanizat — III, res­ (Modern —
partidului, din modeste Orăştie, Haţeg, Lupeni, Arh. ION CONSTANTINESCU, pectiv brigăzile de fron- reasma plo
căra); M
oraşe de provincie în lo­ Vulcan sau ale localităţilor adjunct şef Secţie arhitectură, talişti conduse de Miliai a tuturor obiectivelor (Aria — (
calităţi cu o viaţă econo- rurale Dobra, Geoagiu, sistematizare, investiţii Blaga şi Laszlo Matyuş. neştilor);
mico-socială înfloritoare. Ilia, Certcju de Sus, Ro- la Consiliul popular (Urmare din pag. 1) numite materiale — de e- Fata care
(Parîng); f
Ele şi-au păstrat însă iden­ mos, Sălaşu de Sus, multe judeţean xemplu cu ciment la bri­ niren»; Av
taţii cu utilaje de con­ gada Beiuş şi cu agregate TCP
— • — • • _ bri
strucţii, ori planul de ve­ sortate la brigăzile din kan, tigri
Haţeg şi Sebeş.
nituri. Care sînt cauzele
(Cultural);
Fermitate, exigenţă, acţiuni continue, eficiente acestor nerealizări ? murile forestiere. Concret, dela (Lucc
— Aţi amintit de dru­
NEA: Răn
oamenilor
—
Consiliul
muncii şi organizaţiile de cum se prezintă situaţia rul) ; PE
bra
auru
Comitetul comunal do a comunei s-a îmbogăţit complex pentru vaci cu censământul din februarie, partid, ale antreprizei au acestor căi de acces din resc) ; ANI
inima munţilor ?
partid Romos acordă o a- considerabil. Au fost date lapte şi îngrăşare a bovi­ efectivul de bovine aflat analizat toate rămînerile tismentul
(Munci torc
tenţic deosebită conducerii în folosinţă o şcoală gene­ nelor, s-au efectuat lucrări în proprietatea populaţiei în urmă, identificînd o se­ — Au fost planificate 12 ICramer ci
întregii activităţi economi- rală cu 8 săli de clasă, un de dezvoltare şi moderni­ a crescut cu peste 100 ca­ rie de cauze ce au împie­ drumuri forestiere, în lun­ (Retezat);
bunic aşa
eo-sociale ce se desfăşoară dispensar uman şi unul zare ctc., a căror valoare pete, cu 300 capete la por­ dicat desfăşurarea optimă, gime totală de 6,5 km, şi roşie) ; i
în întreaga comună. Prin- veterinar, un bloc cu 18 se ridică la peste 80 mi­ cine. Luerînd cu insistenţă pe toate liniile, a activită­ s-au realizat 7 drumuri, cu Femeia c
tr-un ansamblu de mijloace apartamente la Vaidei, un lioane lei. şi răspundere, prin comu­ ţii. Astfel, enumerînd doar 4,9 km. Cele mai mari 'ră­ ncrul); OF
şi forme organizatorice şi cămin cultural la Romos, Şi anul 1985 se înscrie nişti şi deputaţi, comitetul cauzele interne — fiindcă mâneri în urmă sînt la turi în R
(Patria); :
politice susţinute continuu, altul aflîndu-se în fază de cu rezultate bune pe toate comunal de partid şi pri­ acestea trebuie să ne preo­ brigăzile din Beiuş, Deva loacele (FI
comitetul comunal de partid finalizare la Romoşel, o planurile. Membrii coope­ măria au determinat înde­ cupe mai întîi .şi-ntîi — pu­ şi Haţeg. Pînă la finele a- Giu-BAI:
asigură o cuprindere cores­ brutărie, un magazin şi un ratori din C.A.P. Romos, de plinirea sarcinilor contrac­ tem spune că nerealizarca cestui ultim an al actua­ Navarone
(Casa de
punzătoare a problemelor bufet, s-au asfaltat 7 km exemplu, au obţinut anul tuale de către populaţia sa­ planului la venituri este lului cincinal ne vom mo­ TEG: IC
şi localităţilor, ocupîn- de drum, s-au construit acesta o producţie medie telor. O rămânere în urmă strîns legată de neîndepli- biliza toate forţele pentru Kramer (1
du-se cu prioritate de în­ se înregistrează doar la li­ nirea volumului planificat recuperarea rămânerilor în Horea; CA
deplinirea sarcinilor eco- vrarea laptelui de vacă. la construcţiiimontaj, iar urmă şi realizarea drumu­ rea drago
cultură); :
nomico-sociale şi educative ÎN CONDUCEREA COMUNEI Programele existente vor aceasta se datorează în rilor forestiere planificate. tomele se
ce-i stau în faţă. In acest asigura şi în continuare o principal minusurilor înre­ O contribuţie esenţială tre­ şui); ILIă
fel, locuitorii comunei do- dezvoltare armonioasă a gistrate la drumuri fores­ buie să-şi aducă, la acest mina); G
cana meri
bîndesc an de an rezultate mai multe poduri şi pode­ la hectar de 4 500 kg orz comunei pe toate planurile. tiere. Neasigurarea condi­ capitol, şi colectivul sec­ rul).
tot mai bune în creşterea ţe, precum şi multe alte şi 4 342 kg grîu, depăşin- Pentru amplificarea activi­ ţiilor de execuţie, lipsa ţiei noastre de utilaje, pen­
producţiei agricole, în în­ dotări social-culturale. du-şi sarcinile stabilite. Cei tăţii în agricultură sînt frontului de lucru pentru tru asigurarea bunei func­
frumuseţarea edilitar-gos- Deosebit de expresiv din Vaidei au realizat prevăzute fonduri ce se utilajele terasi^re, defecţiu­ ţionări a utilajelor. Trebuie VRE
podărească a tuturor aşe­ este, de asemenea, faptul 3 421 kg orz şi 3 190 kg grîu ridică la peste G milioane nile frecvente care au în­ reduse şi chiar înlăturate
zărilor, în formarea unor că aproape 80 la sută din la hectar. Ambele unităţi lei. La acestea se adaugă ceput să apară la aceste u- total întreruperile datora­
oameni animaţi de idealul locuinţele satelor sînt con­ se numără astfel printre contribuţia în bani şi în tilaje, lipsa unor piese de te defecţiunilor tehnice. Timpul
împlinirilor continue. struite sau modernizate în cele fruntaşe din agricul­ muncă a populaţiei, care schimb ce nu se pot recon­ S-au luat măsuri pentru azi, 8 se
Cele mai concludente sînt ultimii 20 de ani, în comu­ tura judeţului. In sectorul vor aduce comunei noi va­ diţiona (cum este cazul la îmbunătăţirea calităţii re­ vremea v
rezultatele obţinute în creş­ nă existînd aproape 140 de zootehnic al unităţilor, e- lenţe de util şi frumuseţe. automacaralele CKD sau la paraţiilor şi respectarea cu ales noap
ţa. Cerul
terea an de an a produc­ autoturisme, aproape în fectivul de bovine cs şi cel Cel de-al III-lea Congres excavatoare şi motocompre- stricteţe a programului re­ şi Izolat
ţiei agricole vegetale şi a- fiecare gospodărie — apa­ matcă este realizat integral, al consiliilor populare ca­ soare MG 5 şi MC 10) şi viziilor tehnice la toate uti­ cu caract
nimaliere. Producţia de rate de radio şi televizoare. iar la oi s-a înregistrat o re va adopta documente de alte cauze au determinat, lajele, precum şi a datelor Vîntul va
la moder.
grîu, de pildă, a crescut Acţionînd în spiritul sar­ natalitate de 95 la sută. mare însemnătate penţru în lanţ, o serie de nereali­ planificate pentru întreţi­ nord-vest.
în 20 do ani cu 2000 kg la cinilor cuprinse în planul O atenţie însemnată a- dezvoltarea multilaterală a zări. Cu toate acestea, tre­ nere. minimă vi
hectar, la orz — cu 2 800 de dezvoltare economico- cordă organizaţia comuna­ patriei noastre socialiste — buie menţionat faptul că, — Putem sintetiza o con­ tre S şl
cea maxi
kg la hectar, ţla porumb socială a comunei în profil lă de partid şi primăria întemeiate pe hotărârile prin intervenţia directă a cluzie sau... mai multe ? 17 grade.
— cu 1 800 kg. Efectivele teritorial, comitetul comu­ îndeplinirii obligaţiilor la Congresului al XlII-lea al organelor colective de con­ — Una singură: angaja­
La muu
de animale în această pe­ nal de partid, primăria au fondul de stat. Pînă acum partidului, va determina ducere, s-au luat măsuri mentul ferm al întregului cu cerul
rioadă au crescut cu peste determinat mutaţii impor­ au fost livrate 549 tone ridicarea pe o treaptă ca­ să fie reduse într-o pro­ nostru colectiv pentru re­ lat vor c
1 800 capete bovine, 2 000 tante şi în actualul cinci­ orz, aproape 5 000 hl lap­ litativ superioară a activi­ porţie simţitoare şi chel­ cuperarea restanţelor, în­ sub formi
capete ovine, concomitent nal. Producţia globală a- te de vacă, 570 hl lapte de tăţii organizaţiei comunale tuielile aferente activităţii. deplinirea indicatorilor pe vor avea
aversă. L
sporind şi producţia de car­ gricolă a crescut de 2,7 ori, oaie, 159 tone carne şi 14 de partid şi consiliului Aşa s-a putut înregistra o 1985 şi pe întregul cinci­ altitudine
ne şi lapte. producţiile obţinute fiind tone de lînă. în acelaşi popular în vederea creşte­ depăşire cu circa 10 la sută nal, pregătirea condiţiilor vor trans
Prin sprijinul primit din mult superioare celor din cadru se înscriu şi preocu­ a beneficiului planificat pe optime pentru anul de viţă şi n
partea statului, ca şi prin cincinalul precedent. Agri­ pările pentru creşterea con­ rii bunăstării materiale şi această perioadă. Au in­ plan 1986. Vom avea gri­ rolog de
contribuţia în muncă şi tribuţiei populaţiei la în­ spirituale a populaţiei. fluenţat negativ activitatea jă, în special, ca iarna lui Ţuţuriga)
bănească a cetăţenilor, zes- cultura comunei s-a am­ deplinirea sarcinilor eco- şi unele greutăţi întâmpina­ '86 să ne găsească pregă­
ten edilitar-gospodărească plificat — s-a construit un aomico-sociale. Faţă de re­ CORNEL ARMEANU te în aprovizionarea cu a- tiţi corespunzător.