Page 27 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 27
>UMINlCĂ, 8 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3
CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE
Importante acţiuni metodico- m m M m m
stiintifice si de lucru Bibliotecă documentară cu publicaţiile 0 valoroasă
»
(IE 7 7 7 lucrare desore
ale oamenilor scolii foştilor elevi ai scolii
» »
lor.
ca <le > substanţele
„Pric- Consfătuirile cadrelor di premii şi menţiuni cuce Liceul „Aurel Vlaieu" din materiale de construcţii", matricol 54, ce l-am purtat
■ verzi", dactice din învăţămîntul rite la fazele naţionale ale Orăştie s-a impus în cele precum şi alte lucrări din pe braţul sting ca elev al minerale
cintccu- preşcolar, primar, gimna concursurilor pe discipline peste şase decenii de exis domeniul ştiinţe] şi teh Liceului „Aurel Vlaieu" din
3. IVfU- zial. liceal, profesional şi de învăţămînt (cu patru tenţă, atît prin tradiţiile nicii. Orăştie, să-mi poarte noroc terapeutice
ră t',j- de maiştri se desfăşoară, moi mult decît în anul şcolare cultivate aici, cît şi Merită să fie semnalată şi să devină anul debutu
prin contribuţiile însemna
lui meu editorial".
în aceste zile, în cinci şcolar anterior) şi de cele contribuţia absolvenţilor li
Scriitorul Dominic Stan
Cu puţine zile în urmă
tiical centre din judeţul nos 79 de locuri fruntaşe pe te ale absolvenţilor săi la ceului în domeniul ştiinţe ca consemnează pe coperta a apărut în Editur Ştiin
promovarea ştiinţei şi cul
a
r) : * tru : Deva, Petroşani, Hu ţară la fazele republicane turii. Pentru a ilustra a- lor medicale, fapt repre volumului „Pentr-un hoţ ţifică şi Enciclopedică lu
iră * nedoara, Haţeg şi Brad. ale concursurilor pe mese ccst lucru, în instituţie a zentat într-o altă vitrină de împărat" : „Liceului
>sului — Reprezentînd una dintre rii (cu 33 mai multe decît fost constituită biblioteca prin cîteva cărţi de va „Aurel Vlaieu" din Orăştie crarea „Substanţele mine
al sti- importantele acţiuni meto- în anul şcolar precedent). loare"; Cornel Cărpinişan: rale terapeutice din Româ
iuni (lin dico-ştiinţifice şi de lu La recenta sesiune naţio formată numai din publi „Cancerul bronho-pulmo- — omagiul unui fost elev". nia" de Artemiu Pricăjan.
3 inlcr- cru ale oamenilor şcolii, nală de referate şi comu caţiile foştilor elevi ai li nar", „Probleme de chirur O altă vitrină conţine lu Autorul, originar de pe me
ceului. Ea este de o reală
Orăştiei,
leagurile
vechi'
eaţic (le consfătuirile cadrelor di nicări ştiinţifice ale ele valoare documentară, cu- gie toracică" — 1954; dr. crări ale unor profesori ai cercetător al apelor mine
iră ro- dactice din pragul nouiui vilor, dintre cei 11 repre prinzînd volume, cărţi, stu Iuliu Ispas : „Rcintgendiag- şcolii. între ei, prof. univ.
- Ma- an de invăţămînt se în zentanţi ai judeţului, opt dii, articole din reviste de nostik und Rontgenthera- Ion Iliescu, conf. univ. E. rale, termominerale, gaze
.a zi în scriu ca un moment de au primit premii şi men specialitate, numeroase ex pie der Frkrankungen des Meşter, prof. N. Baran, lor şi nămolurilor folosite
unde * mare însemnătate pentru ţiuni. Efortul şi calitatea trase etc. De o mare sen Endokrinen System" — 1963 prof. P. Muntegnu. în cura balneară, comple
Din is- realizarea hotărîrilor Con muncii depuse se concre sibilitate şi valoare edu cu o prefaţă de acad. Şte în viitor, biblioteca ur tează o suită de lucrări în
L mut * gresului al XIII-lea al tizează şi prin îndeplini cativă sînt autografele şi fan Milcu. Pe coperta inte mează să fie îmbogăţită acest domeniu, dintre care
menţionăm „Apele minera
cintecu- P.C.R., a orientărilor for rea planului de producţie, dedicaţiile consemnate de rioară se poate citi auto cu cărţi, studii, articole, di le şi termominerale din
mulate de tovarăşul estimat valoric la peste autori pe coperţile cărţilor, graful: „Drept semn de o- plome, brevete de invenţii România", publicată în E-
Igare Nicolae Ceauşescu, secre 22 milioane lei, ca şi a care denotă recunoştinţa magiu şi recunoştinţă faţă ale absolvenţilor liceului ditura Tehnică în anul
tarul general al partidului, angajamentului de muncă faţă de şcoala în care s-au de şcoala românească do din perioada de după 1954, 1972, pentru care i s-a de
privind pregătirea tinerei patriotică în proporţie de Ta Orăştie, condusă de di dat reînfiinţării şcolii.
a
nisiliilor generaţii pentru muncă şi 80 la sută (din planul pe format. rectorul nostru Aron De- Toate aceste lucrări con cernat premiul Academiei
ilor) viaţă. întregul an 1985). Iar cele O primă vitrină conţine mian, donez această carte stituie pentru şcoala noas R.S.R.
în peste 430 pagini, struc
nâniei Şcoala hunedoreană este 118 premii pe ţară, cuce lucrări de prestigiu în do liceului". tră fondul de aur educa turate în cinci mari capi
meniul tehnic, minier şi al
prezentă cu rezultate bune rite în ediţia a V-a a Fes Ştiinţele umaniste sînt tiv, exemplul cel mai pre
e (co- la aceste responsabile dez tivalului naţional „Cînta- construcţiilor. Remarcăm reprezentate în alte vitrine ţios pentru generaţiile de tole, autorul reuşeşte să
i intre bateri privind activitatea rea României" încununează cîteva nume de autori şi prin lucrările academicia azi şi cele ce vor urma. definească noţiunea de
ro ducţie desfăşurată în anul de în- cu lauri "munca celor peste titluri: ing. Vasile Izdrăi- nului David Prodan : „Io Faptul că asemenea cărţi substanţă minerală tera
or bul- 2 300 de formaţii artistice lă: „Căi de comunicaţie băgia în Transilvania, în de valoare au intrat în pa peutică şi apoi să exanv-
văţămînt 1984/1985 şi la sta terestre", E.D.P. — 19G2 ; neze în context istoric ele
bilirea măsurilor ce se im din şcolile hunedorene. secolul al XVI-lea", în trei trimoniul şcolii ca elemen
uzicii pun pentru înfăptuirea ho Desfăşurate în climatul prof. dr. ing. Aron Popa: volume, sau „Supplex Li- te de tradiţie arată, pe de mentele de cunoaştere, de
„Exploatări miniere", E.D.P.
tărîrilor Congresului al de legitimă mîndrie pa — 1968 ; Ovidiu Mîrşu : bellus Valachorum". Dintre altă parte, legătura foşti geneză, de protecţie şi ex
XIII-lea al partidului pri triotică faţă de izbînzile „Structuri de beton armat"; mai multe volume ale poe lor absolvenţi cu şcoala în ploatare raţională a aces
VIBItIE vind perfecţionarea conti cucerite de poporul nostru N. I. Voina: „Chimie şi tului Tiberiu Utan remar care au învăţat. tor bogăţii naturale atît de
nuă a procesului instruc în timpul eroic al „Epocii căm ediţia „Versuri", apă bine reprezentate în solul >
tiv—educativ. Rezultatele Nicolae Ceauşescu", lucră rută la Editura tineretului, Prof. PETRU BACIU, .şi subsolul patriei noastre.
Jnsiliilor la învăţătură sînt supe rile consfătuirilor cadrelor pe care citim autograful: Liceul „Aurel Vlaieu" Din judeţul Hunedoara
rioare celor din anul şco didactice din judeţul nos CATARAMAN ..Sorţii au vrut ca numărul Orăştie
>rie (co- lar anterior : promova bili- tru s-au constituit şi în DEPOLUANT sînt prezentate- în. detaliu j
tatea la ciclul primar este responsabile analize criti zăcămintele de ape minc-
(color) de 99,15 la sută, la ciclul ce şi autocritice, iar mă rale exploatate la Boholt
ou (co în urma avariilor şl aruncă şi Băcîia, cele termomine
rii apei reziduale de pe nave,
da" gimnazial. — 92,98 la sută, surile stabilite vizează oceanul este poluat în .fieca
la treapa I de liceu — 88,33 dezvoltarea şi utilizarea la re an cu sute de mii de tone rale de la Geoagiu şi Vata,
la sută, la treapta a tl-a — maximum a bazei didaeti- de petrol. Pentru colectarea cu notaţii asupra cunoaş
94,32 la sută. Prin utili co-materiale a fiecărei dis ţiţeiului de pe suprafaţa apei terii, protecţiei şi exploa
zarea pe scară largă a ma cipline de învăţămînt, rea sînt create nave speciale: de
terialului didacţic, prin nu lizarea în procesul instruc- exemplu, un eataraman con tării lor raţionale. Elemen
meroase experienţe şi lu tiv-educativ a unei strînse struit în R.F.G. Noua ambar tele de natură istorică, pre
crări de laborator a cres legături a cunoştinţelor cu zentate în carte, in majo
nfernulă caţiune poate opera pe va ritate inedite, dovedesc e-
2 (Ar- cut gradul de accesibili viaţa, cu practica, perfec luri cu o înălţime de 2.4 m
V: Con- tate al lecţiilor, caracterul ţionarea întregului sistem şi se deplasează cu o viteză xistenţa balneaţiunii în
sala A); lor practic-aplicativ. de pregătire şi formare a de 3,5 noduri pe oră. Nava judeţul Hunedoara din
itereslru Roadele eforturilor depu
B); M> forţei de muncă în con este prevăzută cu un bazin de cele mai vechi timpuri.
zii (Fla- se de cadrele didactice hu- sens cu cerinţele prezente sedimentare, unde sînt depo Cartea are caracterul u-
Popescu nedorene pentru buna pre zitate apa şi petrolul colectate
Corvi- gătire a elevilor sînt re şi viitoare ale economiei nei lucrări de referinţă
OŞANI : şi unde se efectuează separa
Ciori flectate şi de cele 51 do Hunedoarei socialiste. rea celor două substanţe. pentru specialiştii din do
/CVS (U- meniul geologiei, balneoteh-
în Ma-
nicii şi turismului balnear
® Specialist în lucrări de curent, suspendaţi în na vie al Orăştiei • Producăto dar, în acelaşi timp, dă
>laye/.iei investiţii, de ani în şir prin celă —, ei au reparat, cu rii de beton celular auto-
AN: A- tre fruntaşii bazinului Văii competenţă şi curaj, intr-un posibilităţi de informare şi
; lo- clavizat de la I.M.C. Deva
(Mine- Jiului, brigadierul Alexan timp record, defecţiunile a- se apropie de cel de-al celor doritori să cunoască
: Fe dru Laszlo, de la I. M. Pa- părute la cazanul 4 B. Grupul doilea milion mc B.C.A. rea bogăţia factorilor naturali
riuncito- roşeni, nu îşi dezminte re- nr. 4 funcţionează din nou la
l: Avor- lizaţi aici în cei nouă ani de cură din ţara noastră.
le I-II numele. Şi în acest an, îm capacitatea nominală. Lau de producţie. Pînă la a-
lilCANI: preună cu formaţia sa, a de harnicilor energeticieni! ceastă cifră mai au, înce- Ing. EMILIAN DUMITRESCU
Kramer realizat suplimentar, ,,la ® 091... 091..., 091... Şi a- Impetuos, tot timpul angajat spre poarta adversă —
3: Aşa pînd de azi, 150 000 mc. a.şa il dorim şi miercuri seara, pe VVembley, pe tînărul Deva
(Steaua zi", 65 ml lucrări de pregă pelul continuă multe mi Vom consemna cu plăcere internaţional hunedorean Dorin Mateuţ.
ARZA : tire ® în municipiul Hune nute în şir pînă cînd 091 şi fabricarea celui de-al
ă (Mi- doara, în zona stadionului (serviciul de convorbiri te doilea milion. Succes ! •
: Aven-
■Jordului „Corvinul", au fost deschi lefonice interurbane din Oameni — problemă, care B raziiia „Drumul alcoolului"
şi mij- se, la parterul blocurilor cadrul D.J.P.Tc. Deva) râs- fac greutăţi colectivului de
GEOA- nr. 4, 5 şi 6, mai multe la secţia a ll-a furnale a
•ile din Sînt zece ani de cînd Bra benzină (80 la sută) şi al
le I-II unităţi ale Cooperativei C.S. Hunedoara. Ei s» nu Dintre speciile vegetale ce
i; IIA- meşteşugăreşti „Drum nou": mesc Eraclit Popescu, Ale zilia a lansat, în 1975, „pla cool (20 la sută). După o pot produce alcool a fost a-
contra optică, reparaţii radio-tv., nul proalcool" — scrie revista oarecare neîncredere a be leasă trestia de zahăr, intru-
BRAZI: croitorie pentru femei şi Remember xandru Bandulă, Lucian Că franceză „PETROLE INFOR-
’rovoca- lin, Gheorghe Zamfiroaie neficiarilor, generată de mai cît ea permite obţinerea u-
Casa de' bărbaţi, marochinărie,- blă şi Nicolae Balşan. Toţi au MATIONS", precizînd că a- multe inconveniente (dificul nui randament energetic su
A: Fan- nărie, foto-color, încălţă în acest an pînă la cinci ceasta este o aniversare ce tatea aprinderii, mirosul ne perior la fă de manioc (4,2
(Mure- plăcut), folosirea alcoolului
Z (Lu- minte—comandă, un centru absenţe ne-motivate. Dacă exprimă voinţa unei ţări de tone de alcool la hectar, fa
I: Cap- de primire pentru curăţăto punde. Să fie ceva neclar vor continua, furnaliştii vor a-şi reduce dependenţa e- in motoare a devenit obicei, ţă de 1,2). De asemenea,
3 (Minc- rie—boiangerie şi un maga rămîne fără cinci colegi. nergetică prin utilizarea al şi acum toţi constructorii de cultura trestiei de zahăr pe
zin de prezentare şi desfa pe circuit între 091 şi soli Nici o pagubă ! • în De coolului din trestie de zahăr. automobile produc cu precă scară largă reprezintă o tra
cere a produselor execu citanţi ? • Cel mai tînâr va, în spatele complexului Şi iată că, în septembrie dere vehicule cu alcool. E- diţie, există posibilitatea me
tate de membrii coopera cetăţean din Certej se nu „Ulpia", s-a deschis un 1983, în Brazilia se vindea fectul pozitiv pentru bilan canizării procesului agroali-
tori • De multe ori, lu meşte Septimius Tarţa. El magazin specializat în ar automobilul ce ridica la un ţul energetic al ţării constă mentor, precum şi o infra
crătorii din cadrul secţiei est a| 4163-lea locuitor ticole pentru copii. Micii milion numărul vehiculelor în faptul că ponderea petro structură do producţie şi de
e
de reparaţii termomecanice al comunei, al doilea fiu cumpărători îşi pot invita folosind alcool drept com lului, care in 1975 era de 45 prelucrare de care Brazilia
1 pentru a C.T.E. Mintia trebuie să al familiei Viorel şi Sabi bustibil, iar eforturile conti la sută, scăzuse la 33 la sută nu dispune pentru alte spe
c 1985 : na Tarţa şi al 25-lea copil părinţii la., noul lor ma
ece mai intervină operativ pentru născut în Certej, de la în gazin • Asociaţia sportivă nuă în prezent. in 1983. in 1985, producţia cii vegetale.
liminea- remedierea unor defecţiuni „Minerul" Vulcan şi-a mă Nouă zecimi dintre auto de alcool urmează să atin Astfel, o parte a capacită
varinbil accidentale, care pericli ceputul acestui an. Azi gă 10,7 milioane tone.
dea ploi tează fluenţa şi siguianţa împlineşte 14 zile. Să tră rit numărul secţiilor. A fost mobilele vîndute în Brazilia ţii de distilare a alcoolului
aversă, ieşti, Septimius ! • A venit înfiinţată o secţie de a'pi- funcţionează cu alcool. In OPŢIUNEA PENTRU TRES din trestie de zahăr fusese
lab pînă în funcţionare a termocen toamna, au venit şi ploile, nism-turism, care cuprinde această acţiune s-a lansat TIA DE ZAHĂR. Etanolul de deja instalată o dată cu dis-
vest şi tralei. Aşa au procedat du deja un mare număr de
peratura dar la blocul nr. 44 din una dintre ţările cu cele origine vegetală se obţine ■ tileriile fabricilor de zahăr
rinsă în- minică, mai multe ore, for cartierul „Bejan" — Deva tineri pasionaţi ai munte mai mari datorii din lume. prin fermentarea unor plante ce produc alcoolul rezidual
tde, iar maţiile coordonate de maiş n-au venit meseriaşii de lui • Cu prilejul meciului Lovită direct de „şocul pe cu conţinut ridicat de zahăr pe bază de melasă.
e 12 şi de fotbal Rapid Simeria trolier" din 1973, Brazilia tre sau amidon, cum sînt sfecla Guvernul brazilian partici
trii Mircea Marc şi Nicolae la G.I.G.C.L. să repare izo
Cazan, muncitorii Romolus laţia la terasa imobilului. Triaj — Parîngul Lonea, care buia să găsească o soluţie şi trestia de zahăr, cereale pă la „planul proalcool“ prin
mc rece a constituit debutul forma la scumpirea petrolului. De le, maniocul, soia sau sorgul acordarea de subvenţii pen
tor. Izo- Magda, Nicolae Petruică, Şi sînt aşteptaţi de multă ţiei feroviare în campiona ce n-ar fi folosit, deci, uria industrial. Barzilia are posi- tru a stimula dezvoltarea cul
acipitaţii Nicolae Roşea, Graţian vreme. Paharul aşteptării
lie, care s-a umplut, ca şi lighenele tul judeţean, desfăşurat pe şele resurse naturale de care " bilitatea să producă „alcool turii de trestie de zahăr şi
3ter de Rad, Ovidiu Magda — lă în care oamenii colectează terenul din Tîmpa, aici a dispune, îndeosebi trestia de verde" pe scară mare. Ea construirea de noi distilerii.
1 000 m cătuşi, Vasile Coroş, Dumi fost organizată şi o fru zahăr ? ! In momentul de fa dispune de mari spaţii cui- Sînt prevăzute investiţii de
taţiile se apă... prin tavane. Ei, to
în lapo- tru Dobrescu, Aurel Pău- tuşi, aşteaptă... • Un moasă nedee dmpenească, ţă — potrivit datelor oficiale tivabile, de un climat favo trei miliarde de dolari, in
(Meteo- lescu — sudori. In condiţii magazin de prezentare şi la care au participat nu — 70 la sută dintre vehicu vederea sporirii capacităţilor
a Liana deosebite de muncă — tem desfacere a mobilei a fost meroşi locuitori din satele lele noi utilizează drept car rabil fotozintezei şi de expe de producţie pînă la nivelul
peratură ridicadă, praf şi deschis în noul centru ci- comunei Băcia. burant alcoolul hidratant, iar rienţă in cultura unora din de 16 miliarde litri, preci
celelalte autovehicule func tre aceste vegetale (trestie zează revista „PETROLE IN-
ţionează cu un amestec de de zahăr, manioc etc.). FORMATIONS".