Page 29 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 29
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele
Republicii Socialiste România, s-a întîlnit cu
preşedintele Consiliului Naţional al Revoluţiei,
preşedintele Burkinei Faso, şef al guvernului,
căpitan Thomas Sankara
T o v a r ă ş u l Nicolac a valorifica mai bine po vire la situaţia actuală in
Ceauşescu, preşedintele Re sibilităţile mari care există ternaţională.
publicii Socialiste Româ pentru intensificarea schim ★
nia, s-a întîlnit, în cursul burilor comerciale şi, în Preşedintele Republicii
Ş l AL C O R I SI MU t u I PO P U L A R J U D E T E A N după-amiezii de duminică, mod deosebit, a cooperării Socialiste România, tovară
cu preşedintele Consiliului în producţie în interesul şi şul Nicolae Ceauşescu, şi
Naţional al Revoluţiei, pre spre binele ambelor ţări preşedintele Consiliului Na
şedintele Burkinei Faso, şi popoare, al cauzei păcii, ţional al Revoluţiei, pre
Anul XXXVII, nr. 8 653 MARŢI, 10 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani şef al guvernului, căpitan înţelegerii şi conlucrării şedintele Burkinei Faso,
şef al guvernului, căpitan
Thomas Sankara. între naţiuni. întrevederii, Thomas Sankara, au conti
în
cursul
în cadrul întrevederii au p r e ş e d i n t e l e Nicolae nuat schimbul de vederi
fost evidenţiate bunele ra Ceauşescu şi preşedintele în probleme bilaterale şi
ASTĂZI, ÎN CAPITALĂ Încep lucrările porturi statornicite între Thomas Sankara au proce internaţionale de interes
ţările noastre şi a fost re dat, de asemenea, la un comun, în cadrul unui di
CONGRESULUI AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE levată dorinţa comună de schimb de păreri cu pri neu.
Important moment de referinţă în Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii,
procesul adîncirii şi perfecţionării Industriei Alimentare, Silviculturii
democraţiei noastre socialiste şi Gospodăririi Apelor
Pe baza indicaţiei tova nul agricol 1984—1985, con levat că în a ceste două
Astăzi, în Capitală se des nită să asigure tot mai bu Congres al consiliilor popu răşului Nicolae Ceauşescu, cluziile ce se desprind şi decenii, ca urmare a spri
chid lucrările celui de al na valorificare a resurselor lare este puternic susţinut secretar general al Parti măsurile ce trebuie între jinului multilateral acor
lll-lea Congres al deputaţi materiale şi umane locale. de realizările obţinute în ac dului Comunist Român, prinse pentru realizarea şi dat agriculturii, prin asi
lor consiliilor populare ju A intrat în etapă definitivă tualul cincinal pe linia dez preşedintele Republicii So depăşirea prevederilor pla gurarea an de an a unor
deţene şi al preşedinţilor rilor acţiunea de sistemati voltării economico-sociale, a cialiste România, luni s-au nului de stat la aceste cul importante fonduri de in
consiliilor populare. Congre zare a localităţilor urbane şi gospodăririi şi înfrumuseţă desfăşurat în Capitală lu turi în anul 1988, primul vestiţii, s-a dezvoltat pu
sul are loc în atmosfera de rurale. S-a perfecţionat con rii localităţilor cu care orga crările plenarei Consiliu an al viitorului cincinal. ternic baza tehnico-mate-
puternică emulaţie politică, tinuu aplicarea principiilor nele locale ale puterii de lui Naţional l Agricultu 2. Măsuri pentru reali rială, s-a intensificat acti
a
de angajare fermă a-între autoconducerii şi autogestiu- stat, toţi cetăţenii se pot rii, Industriei Alimentare, zarea integrală a livrărilor vitatea de cercetare ştiin
gului popor pentru înfăptui nii unităţilor economice şi a mîndri pe drept cuvînt. In Silviculturii şi Gospodăririi de produse agricole la fon ţifică, a crescut numărul
rea obiectivelor stabilite de celor administrativ-teritoria- dustria mică şi prestatoare Apelor. dul de stat. specialiştilor, s-a acumulat
Congresul al Xlll-lea al le, activitatea organismelor de servicii, condusă direct 3. Programul de măsuri o valoroasă experienţă în
Au participat membri şi
partidului, generată de săr democratice de conducere a de către consiliile populare, membri supleanţi ai Comi cu privire la pregătirea şi obţinerea de producţii si
bătorirea a două decenii de societăţii create în anii an a reuşit să ajungă la o pro tetului Politic Executiv al desfăşurarea campaniei de gure şi stabile.
cînd cel mai iubit fiu al na teriori. Se poate afirma cu ducţie marfă industrială de C.C. al P.C.R., secretari ai recoltare a culturilor de Vorbitorii au subliniat
ţiunii noastre, tovarăşul toată hotărîrea că în pre peste 4 000 lei pe locuitor, Comitetului Central al toamnă, însăinînţarea ce că orientările de dezvolta
Nicolae Ceauşescu, a fost zent, prin consiliile populăre creîndu-şi deja o parte din partidului, membri ai gu realelor păioase, executarea re a agriculturii, de înfăp
ales în funcţia supremă de participă la conducerea tre premisele necesare dublării vernului, alte cadre cu ogoarelor de toamnă şi a tuire a noii revoluţii agra
secretar general al partidu burilor obşteşti cele mai largi ei în cincinalul viitor, aşa munci do răspundere din altor acţiuni de creştere a. re, programele elaborate,
lui. categorii de oameni ai mun cum prevede Programul a- ministere şi organe cen capacităţii de producţie a acţiunile întreprinse în a-
Moment de referinţă în cii, de cetăţeni. probat la recenta şedinţă a trale. solului. ceastă direcţie sînt expresia
procesul lărgirii şi adîncirii Astăzi, în marele sfat al Comitetului Politic Executiv Au luat parte primii se 4. Măsuri pentru realiza concepţiei .novatoare, pro
democraţiei noastre socialis ţării, care urmează să dez al C.C. al P.C.R. cretari şi secretarii comi rea integrală a Programu fund ştiinţifice a secreta
te, Congresul a! lll-lea al bată şi să adopte hotărîri de Agricultura judeţului a pă tetelor judeţene de partid lui naţional de irigaţii, de rului general al parti
consiliilor populare este, tot cea mai mare importanţă şit în aceşti ani mai sigur cu problemele muncii or secări şi combaterea ero dului, tovarăşul Nicolae
odată, un minunat prilej de pentru dezvoltarea viitoare a pe calea înaltei productivi ganizatorice, directorii ge ziunii solului. Ceauşescu, privind realiza
bilanţ a ceea ce am înfăp patriei, alături de miile de tăţi şi a eficienţei, realizînd nerali şi directorii cu pro 5. Programul de dezvol rea unei agriculturi moder
tuit în anii cincinalului ac deputaţi din întreaga ţară, în anul trecut producţia de ducţia vegetală ai direcţii tare a pisciculturii şi pes ne şi de înaltă productivi
tual, în perioada care a tre vor fi prezenţi şi deputaţii vîrf din anii existenţei sale lor generale agricole jude cuitului în perioada 1980— tate, creşterea rolului şi
cut de la Congresul al ll-lea, în consiliul popular al jude socialiste. ţene, directorii trusturilor 1990. contribuţiei acestei ramuri
de bază a economiei naţio
perioadă ce se integrează ţului nostru, primarii muni Rezultate frumoase rapor judeţene I.A.S., S.M.A. şi Lucrările s-au desfăşurat nale la progresul generai
în cea mai glorioasă dintre cipiilor, oraşelor şi comune tează delegaţii hunedoreni la horticole, reprezentanţi ah în plen, pe grupe de jude al ţării.
lor hunedorene. inspectoratelor silvice, ai ţe şi secţiuni.
epocile de dezvoltare a cel de-al lll-lea Congres al oficiilor de gospodărire a în cadrul plenarei s-a în lumina ' hotărîrilof
României noi, „Epoca Nicolae Mesajul deputaţilor hune- apelor, precum şi ai Băncii evidenţiat faptul că în pe Congresului al XÎII-leâ ai
Ceauşescu". > dorervi la cel de-al lll-lea (Continuare în pag. a 3-a) pentru agricultură şi in rioada inaugurată de Con partidului, în spiritul sar
în anii actualului cincinal dustrie alimentară. gresul âl IX-lea al parti cinilor stabilite de condu
întreaga economie româ Plenara a aprobat, în u- dului, perioada cea mai lu cătorul partidului şi sta
nească a făcut paşi uriaşi Transmisiune directa la radio şi televiziune nanimitate, următoarea or minoasă şi mai bogată în tului, a fost dezbătută, în-
înainte pe linia unei cali Astăzi, în jurul orei 9,00, posturile de radio şi tele dine de zi: împliniri din întreaga is tr-un pronunţat spirit cri
tăţi superioare. A fost con viziune vor transmite direct şedinţa do deschidere a 1. Raportul cu privire la torie a patriei, agricultura tic şi autocritic, activitatea
solidată, alături de marea Congresului al lll-lea al consiliilor populare judeţe rezultatele obţinute la cul a cunoscut profunde trans desfăşurată în anul agricol
industrie, activitatea de pro ne şi al preşedinţilor consiliilor populare. tura griului, orzului şi la formări, o continuă dezvol
ducţie industrială mică, me alte cereale păioase în a tare şi modernizare. S-a re (Continuare in pag. a 4-a)
! DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
I ] . Duminică, marea afluen CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
ţ Realizările cresc lună de lună ţă de cumpărători din
pia^a municipiului Deva a
Fruntaşi în întrecerea sondorii, minerii, ceilalţi i fost îndreptăţită prin bo
socialistă pe ţară şi dis- lucrători de pe şantierele î Buna organizare şi desfăşurare a muncii -
tinşi cu „Ordinul Mun- întreprinderii au obţinut, \ gatul sortiment de produ
cii" clasa I, pentru rezul- în cele opt luni şi o săptă- se agroalimenlarc şi meş
tatele bune obţinute în mînă din acest an, însem- teşugăreşti prezente aici.
anul 1984 — oamenii mun- nate depăşiri de plan la condiţie esenţială pentru o activitate rodnică
cii din cadrul I.P.E.G. indicatorii fizici. Astfel,
Deva continuă să înre- la foraj au realizat supli- Ferma de legume a coo
gistreze şi în acest an re- mentar 1 800 ml, la ga- perativei agricole de pro
zultate deosebite în pro- lerii 466 ml, la suitori a- ducţie din Geoagiu are sar
ducţic. Printr-o bună or- proape 100 ml, Ia puţuri cina să realizeze în acest
ganizare a activităţii pe de cercetare 88 ml, iar la an 1 400 tone legume. în
brigăzi şi formaţii de lu- lucrările de explorări geo- conformitate cu planul sta
cru, planificarea şi ur- logice executate cu forţe bilit pe 1985, la ora actua
mărirea riguroasă a înde- proprii — un plus de 3,5 lă ferma are acoperită cu
plinirii planului, geologii, milioane Iei. culturi întreaga suprafaţă
de care dispune — 100 ha.
Confecţii peste plan fiind cultivate 20 ha cu cea
pă, 15 ha cu tomate, 15 ha
La întreprinderea de incntax-e. în perioada care cu varză, 11 ha cu ardo-
confecţii Vulcan, se acor a trecut din acest an, har ioase ş.a. Activitatea unită
dă o atenţie deosebită în nicul colectiv al I.C. Vul ţii a fost stînjenită de vre
deplinirii prevederilor de can a executat şi livrat mea capricioasă din primă
Pian la producţia fizică, beneficiarilor confecţii vară şi din vară, dar în
sortimentală. în fiecare textile în valoare de pe- ţ mai mică măsură, deoarer •
secţie şi atelier se pune ste 12 milioane lei. în a- 1 au fost luate măsuri ’.r-
un accent major pe buna ceasta perioadă se pregă- ’ gente. pentru a se amlii!
aprovizionare tehnico-ma- efectele excesului de uni -
terială, pe utilizarea la tesc noi colecţii de mo- ^ ditate, în vremea cu miri
parametri capacităţilor dele, într-o gamă diversă, i ploi şi ale secetei preju;
a
de producţie şi a timpului ce vor fi prezentate în I gite. Sistemul de irigaţi .
efectiv de lucru, realizîn- vederea contractării pro- j manevrat de Dumitru D -
du-sc ritmic însemnate ducţiei pentru anul vii- 1 TRAIAN BONDOC
cantităţi de produse supli- tor -
(Continuare în pag. a 3-a)
