Page 30 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 30
Paq 2 : e. r £• } DRUMUL SOCIALISMULUI NR
CONSILIILE POPULARE, TOŢI CETĂŢENII PATRIEI PEN
PLENAR ANGAJAŢI IN ÎNFĂPTUIREA HOTARIRILOR
CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PARTIDULUI In juri
8,30 Ci
re
m
di
Delegaţi la Congresul al II 1-lea al consiliilor populare —
despre prezentul şi viitorul localităţilor hunedorene
CHIPUL DE ASTĂZI AL DEVEI — CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE —
Astăzi, în Capitală, încep lucrările ce
Ca deputat in Consiliul şi abnegaţie a locuitorilor lui de-al lll-lea Congres al deputaţilor con ÎNTRE CONGRESELE Al II-IEA SI AL III LEA
popular judeţean, ca om săi, a acelor oameni care siliilor populare judeţene şi al preşedinţilor
al muncii şi locuitor al numai in acest an au consiliilor populare — moment de referinţă AIE CONSILIILOR POPULARE
Devei, mi se umple inima executat pentru oraşul lor
de mindrie cind văd faţa lucrări de gospodărire şi în procesul lărgirii şi adîncirii democraţiei
de astăzi a oraşului. De înfrumuseţare in valoare noastre socialiste, un minunat prilej de bi
va ultimilor 20 de ani, ce' de peste 30 milioane lei. lanţ a ceea ce am înfăptuit în anii cinci BUC
ai strălucitei ,,Epoci Nicolae Am mindria de a putea nalului actual, în perioada care a trecut diopro
Ceauşescu" este rodul poli afirma că in tot ceea ce Azi, i
popula
ticii înţelepte a partidului, s-a tăcut pentru îmbogă de la Congresul al ll-lea, perioadă ce se nai ; f
de dezvoltare armonioasă, ţirea vieţii de fiecare zi a integrează în cea mai glorioasă dintre e- 8,10 Ci
echil'brată a tuturor zo oamenilor se allă incor pocile de dezvoltare a României noi, „E- 9.00 Bl
nelor ţării. Industria muni porată organic şi munca Răspui
10.00
cipiului produce acum de ţesătoarelor de la Ţesăto- poca Nicolae Ceauşescu". SEPTEMBRIE 1980" » n A D T A A/ir’MT C 10,20 D
20 de ori mai mult ca in ria de mătase Deva, a ale în pagina de faţă prezentăm opinii ale şurile
MioriU
1965 şi aceasta spune to gătorilor din circumscrip unor delegaţi hunedoreni la congres. SEPTEMBBIEÎ9B5: *PAHJASg£SLL Ştiri ;
tul despre izvoarele puter ţia in care sint deputat pioniei
nice ale dezvoltării sale judeţean. citate :
social-urbanistice, demogra ştiri ;
dicatcl
fice, edUilar-gospodăreşti. MARIA STOICA, moara
In chipul Devei anului ţesâtoare, De Ia
1985 este materializată ac deputat în Consiliul EFORTUL COMUN ÎN DEZVOLTAREA LOCALITĂŢILOR PRODUCŢIILE bu’
Ic(L,
tivitatea plină de dăruire popular judeţean Uşii ţi
Ce Înseamnă fertila „Epo membrilor organizaţiilor de ca an de an să sporească AGRICOLE, de la
că Nicolae Ceauşescu" — mocraţiei şi unităţii socia contribuţia membrilor ei de AN DE AN gazeta
acum in preajma celui de liste din fabrici şi uzine, la sate la îniăptuirea Pro Sfatul
al lll-lea Congres al con de la oraşe şi de la sate, gramului unic de creştere MAI BOGATE Bulctir
Report
siliilor populare, forum al organizaţii create din ini a producţiei agricole. Sînt dlenţa
LUPENI - LA A DOUA TINEREŢE democraţiei noastre socia ţiativa secretarului general ilustrative în acest sens Asemenea tuturor loca scrii ;
liste, iniţiat de secretarul al partidului, tovarăşul creşterea efectivelor de lităţilor judeţului şi ale Forum
tare ;
Fără îndoială, puterea e- dejde în sprijinul construc general al partidului - Nicolae Ceauşescu. ovine şi porcine în gospo ţării, comuna Băcia a cu naţion;
conomică şi înfăţişarea to torilor. Zeci de mii de ore pentru toate localităţile ju Prezenţi alături de comu dăriile populaţiei, folosirea noscut o puternică dezvol că, i
tal întinerită a Lupeniului de muncă patriotică ou e- deţului Hunedoara, nu este nişti, avind in aceştia un mai judicioasă a pămîn- tare in ultimii 20 de ani 20,00 ]
.Mcmor
de astăzi este creaţia glo fectuat cetăţenii, avindu-i greu de observat. înnoirea permanent exemplu şi în tului. care au trecut de la Con n uesi
rioasei „Epoci Nicolae in frunte pe deputaţi, la permanentă este dominan demn, in procesul muncii, Deputaţii în consiliile gresul al IX-lea al parti dv... ;
oră *
Ceauşescu". Fondurile de demolarea vechilor imobile, ta oricărei localităţi. în producţia de bunuri ma populare, între care se nu dului, perioadă pe care Noctur
investiţii pentru dezvoltarea la amenajarea zonelor li Măsurile adoptate in se teriale, membrii O.D.U.S. mără şi membri ai O.D.U.S., o numim cu aleasă min 24,00 l'
economico-socială a oraşu bere dintre blocuri, la fi siunile consiliilor populare au contribuit la Îndeplini îşi aduc în sesiunile con drie patriotică „Epoca
lui se ridică numai in acest nisarea unor lucrări de au avut ca rezultat dezvol rea sarcinilor economice Nicolae Ceauşescu". A-
an la aproape un miliard sistematizare. tarea economico-socială o ale întreprinderilor, la crea- . siliilor populare o contribu tenţia noastră s-a Îndrep
lei, din care o parte în Viitorul oraşului stă sub fiecărei localităţi, rezolva fia tehnico-şfiinţificâ, la e- ţie tot mai merituoasă de tat in primul tind, aşa I3J
semnată sint destinate con semnul istoricelor hotăriri rea unor probleme de in conomisirea de materii pri gîndire şi iniţiativă. In fe cum ne cere secretarul
strucţiilor de interes social ale Congresului al Xlll-lea teres comun locale prin me şi materiale, la repu lul acesta se înfăptuiesc general al partidului, spre
— locuinţe, alimentări cu nerea în circuit a unor va temeinic principiile demo creşterea producţiei agri DEV,
apă, piaţă agroalimentară al partidului. Sintem hotă- realizarea a o serie de lu lori materiale, la folosirea craţiei noastre participative. cole. Aş vrea să subli Săi (P
rîfi să sporim participarea
şi altele. crări edilitar-gospodăreşti unor surse neconvenţionale niez că faţă de anul ce cruce
RA :
cetăţenilor la mai buna cu participarea tot mai ac de energie. Ing. AURORA MARZA,
Jii’peniul- de astăzi intim- gospodărire şi înfrumuse tivă a cetăţenilor. lui de-al ll-lea Congres (Modei
pinâ'cel de al lll-lea Con ţare a oraşului, la îmbo Larga cuprindere a popu preşedintele al consiliilor populare — Sn cin
B);
gres al consiliilor populare găţirea lui cu dotări de In acest efort comun s-o laţiei săteşti in rindurile or Comitetului judeţean 1980 - in acest an am
z'it' •
trăind o veritabilă a doua interes comun. Ne bazăm integrat organic şi cel al ganizaţiei noastre a făcut al O.D.U.S. dublat producţiile la grîu, telul i
tinereţe. Sint pe cale de în acţiunile noastre viitoare cartofi, plante tehnice, TROŞ.T
totală dispariţie semnele pe dragostea minerilor Lu legume, iar sectorul zoo (Parini
vechi care au dăinuit pină peniului pentru oraşul lor, tehnic deţine o pondere (Unire:
mai anii trecuţi alături de pe puterea de muncă şi SPOREŞTE FRUMUSEŢEA SATELOR de aproape 50 Ia sută niang
LUPEI
cele ale puternicei civili dăruire pe care le-o cu din valoarea producţie! flori
zaţii a prezentului socia noaştem. Niciodată energia şi ini Acum, cind cel de al sociale din comună, şcoală globale agricole. Anul a- CAN :
la sat
list. Dispariţia lor este ţiativa creatoare a poporu llll-lea Congres al consilii generală, dispensar me cesta, de pildă, C.A.P. NEA :
opera anilor actualului Avem multe de inlăpluit lui nu şi-au găsit afirmare lor populare ne prilejuieş dical, cabinet de stomato Băcia a obţinut 3 405 kg nedel
cincinal. Ele trebuiau să in viitorul cincinal - peste mai deplină ca in aceşti te tuturor bilanţuri, locui logie şi altele. Multe sint grlu la hectar şi 3 060 kg NOASy
dispară ca să facă loc 3 200 de, apartamente, că ani de profunde prefaceri torii circumscripţiei electo însemnele noului şi ta Blă- orz la hectar, ocuplnd torcsc)
mine de nefamilişti, dotăr economice şi sociale care locul I pe C.U.A.S.C. Si- — serii
exploatării de cărbune coc- in domeniul culturii şi in sint anii „Epocii Nicolae rale judeţene Blăjenl se jeni, toate înscriindu-se in BRAD
silicabil sub vechea vatră văţămîntului, al sănătăţii Ceauşescu". Avintul crea mindresc cu faptul că in tre binefacerile pe care merla. — se
roşie)j
a oraşului, dar şi ca să anii actualului cincinal ou socialismul le-a adus pe Angajamentul nostru nia (P
imbogăţească viaţa mate al prestărilor de servicii. tor a cuprins in egală mă realizat - prin munca lor, aceste meleaguri. Şi, totul este de a munci cu toa vedeţi
rială şi spirituală a mine Şi, toate acestea pentru o sură şi populaţia satelor avindu-l ca exemplu pe co prin munca lor unită, în tă dăruirea şi răspunde ra); G
hunedorene, dornică să-şi
rilor Lupeniului. A lost con asigura locuitorilor oraşu înfrumuseţeze cit mai mult munişti şl pe deputaţii dorinţa de a lolosi noile rea pentru ca agricultura meo ş
de cu
struit un adevărat oraş nou lui, prin ei, pentru ei, o aleşi de el - o mulţime comunei Băcia să fie, prin Neînvi
pe zona vecină cartierelor viaţă tot mai Înfloritoare. localităţile. Aşa s-a in- de lucrări de Interes co condiţii pentru a-şi înfru recoltele ei, mereu în BRAZI
Braia şi Viscoza. Lo rezol timplat şi la Blăjenl - co museţa mereu viaţa. frunte. LAN :
ţiului
varea problemelor construi IOAN RESIGA, mună de moţi harnic! şi mun. Se numără intre a- •5®5C SIMER
rii noului Lupeni oamenii primarul oraşului gospodari, crescuţi în res cestea o brutărie comu RAFILA MEŞTER, TRAIAN CRISTOIU, sărat
Iul au pus umărul cu nă Lupeni pectul laţă de muncă şi nală, alimentarea cu apă deputat in Consiliul primarul Specta
omenie. curentă a unor instituţii popular judeţean comunei Băcia (Lumii
Vuk t
- AUTOFINANŢAREA UNITĂŢILOR
VULCANUL - REÎNNOIT DIN TEMELII V
ADMINISTRATIV-TERIT0R1ALE ALE JUDEŢULUI
Este de-a dreptul impre ta, loja de 1965. S-a mo de apartamente, 11280 Tlmi
sionantă dezvoltarea rapi dernizat şi dublat capaci metri pătraţi spaţii comer azi, li
dă a oraşului Vulcan In tatea de producţie la uzi ciale, 40 săli de clasă, o Vreme
anii luminoşi care au tre na de preparare a căr sală de sport, ateliere - cerul
cădea
2 MUNICIPII lea al P.C.R., care, împlinind bunelui, a fost pusă In şcoală, multe alte obiec vea şl
cut de la Congresul al IX-
Vintul
tive.
funcţiune întreprinderea de
voinţa întregului nostru confecţii, care asigură peste In viitoareo etapă de din v
minim
partid şi popor, l-a ales In 700 locuri de muncă pen construcţie socialistă hotă- între
MUNICIPIU funcţia de secretar gene tru soţiile şl Ulcele mine rltă de Congresul al Xlll- cele r
9 ORAŞE ra] al partidului pe tova rilor. lea al partidului, ritmul 19 gra
răşul Nicolae Ceauşescu, Realizări cu totul remar dezvoltării va creşte pe toa minea
Si ORAŞ cel mai iubit, stimat-şi pre cabile cunoaşte oraşul nos te planurile, investiţiile ce fi rec
La
ţuit tiu al naţiunii noastre.
se vor aloca depăşind 1,3
tru şi în ceea ce pri
19Byl52 COMUNE Alocarea unor sume tot veşte creşterea nivelului miliarde lei. Vor C:
cale s
lapovi
mai însemnate pentru dez
it§ COMUNE voltare a dus la creşterea de viaţă material şl spi ARPAD CRIŞAN, tul Vî
ritual al locuitorilor. Nu
intens
producţiei de cărbune cu mai în actualul cincinal au deputat in Consiliul de 40-
1 550 000 tone anul aces fost date în folosinţă 1 070 popular judeţean vest.