Page 33 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 33
Preşedintele Republicii indonezia, generalul
SUCCESE A,»4E
Suharto, va efectua o vizită oficială
METALURGIŞTILOR
f s . ÎN ÎNTRECEREA de prietenie în ţara noastră
SOCIALISTĂ
v a
La
Nicolae invitaţia tovarăşului doamna efectua, împreună ea
pre
Ceauşescu,
o
Suharto,
Ticn
şedintele Republicii Socia
FUNCŢIONAREA liste România, şi a tovară vizită oficială de prietenie
OPTIMA A şei Elena Ceauşescu, pre în Republica Socialistă
CAPACITĂŢILOR i şedintele Republicii Indo România, în partea a doua
DE PRODUCŢIE ( nezia, generalul Suharto,
In secţiile Combinatu a lunii septembrie 1985. c
lui siderurgic „Victoria"
Călan oamenii muncii
fll COMITETULUI JUDtTEAN HUMEODARA fll P C Se află într-o perma Obiectiv esenţial al activităţii
nentă confruntare cu ♦ »
AL CO IMS 111 U L U I P O P U I A R J U n f T f a I U timpul, sînt lansate e- )
nergice acţiuni pentru sindicale — îndeplinirea
recuperarea grabnică a
restanţelor, pentru în sarcinilor de plan la export
Anul XXXVII, nr. 8 654 MIERCURI, 11 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
cheierea cu rezultate
bune a anului 1985, ulti
mul din actualul cin t După cum se ştie, în majoritatea comitetelor sin
cinal. Astfel, furnaliş- \ actualul cincinal, an de dicatelor şi consiliilor oa
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tii din secţia I rapor an au crescut atît volumul menilor muncii au iniţiat
tează, pe lunile iulie şi t cît şi diversitatea produc o seamă de acţiuni menite
august 1985, un plus de \ ţiei destinate partenerilor să asigure realizarea sar
ieri au început, în Capitală, 560 tone fontă cenuşie — externi, fapt ce a deter cinilor de plan.
succes obţinut, în spe minat intensificarea preo De asemenea, în această
cial, pc scama organi i cupărilor -pentru descope perioadă, organele şi orga
zării optime a activită rirea şi valorificarea unor nizaţiile sindicale, consi
Lucrările Congresului al lll-lea al ţii şi folosirii cu ma t surse noi exportului. Creşteri liile oamenilor muncii, au
de
des
produse
ximum de eficienţă a
tinate
cu
multă
timpului afectat fiecărei t mai importante se înregis acţionat pentru mai aplicarea fer
mitate
u-
operaţii de pe flux. t trează în acest an la Com nor măsuri tehnico-orga-
consiliilor populare judeţene raşi criterii, aglomera- t binatul I.U.M. Petroşani, nizatorlce care să asigure
Prin aplicarea acelo
siderurgic
Hune
doara,
producţiei
desti
toriştii au reuşit să-şi t Centrala minereurilor De creşterea exportului şi ridica
nate
de
şi preşedinţilor consiliilor populare realizeze sarcinile de \ va, întreprinderea Orăştie, lianţi rea nivelului tehnic şi ca
plan pc iulie şi august,
în
Deva,
„Vidra"
iar începutul lunii sep treprinderile de tricotaje litativ al produselor. Ea
tembrie 1985 este bun. \ Petroşani şi Hunedoara, Ţe- întreprinderea de lianţi
Sub preşedinţia tovară jos aleea centrală, de la sens, o seric de cifre sem Tovarăşul Ionel Hodo sătoria de mătase Deva, Deva, de pildă, s-a fina
şului Nicolae Ceauşescu, monumentalul arc înălţat nificative vin să eviden rog, secretarul comitetu \ întreprinderea de confecţii lizat montarea benzilor
secretar general al Parti la intrarea în Complexul ţieze sporirea considerabilă lui de partid al com \ Vulcan şi altele. transportoare, ceea ce a
dului Comunist Român, expoziţional din Piaţa Scîn- a volumului total de acti binatului, ne-a relatat: \ Importantele sarcini de însemnat creşterea capaci
preşedintele Republicii So teii ■— pe care stă scris vitate economică pe locui 1 „Realizarea planului pe export din acest an au de tăţii de însăcuire şi încăr
cialiste România, au înce „1965 —■ 1985“ şi „Epoca tor în toate judeţele, ca primele două luni ale \ terminat organele şi orga care în vagoane a cimen
put, marţi, 10 septembrie, Ceauşescu — epoca de aur urmare a dezvoltării impe l acestui semestru demon nizaţiile sindicale să' se tului şi înlocuirea unui ele
\
lucrările celui de-al III-lea a României" — pînă la pa tuoase a industriei, agricul strează că există posi implice mai -puternic în vator cu o bandă de cau
Congres al consiliilor popu vilionul central, unde are turii, construcţiilor, a ce l bilităţi mai mari. Totul \ realizarea planului, asigu ciuc, redueîndu-se astfel
l
lare judeţene şi al pre loc Congresul consiliilor lorlalte ramuri, în condi depinde de eliminarea \ rarea tuturor condiţiilor sursele defecţiunilor tehni
şedinţilor consiliilor popu populare. Frumoasa espla ţiile valorificării superioare \ opririlor accidentale, de necesare desfăşurării aces ce. La Ţesători a de mă
lare municipale, orăşeneşti nadă este străjuită, de o a resurselor materiale şi funcţionarea continuă a \ tuia în mod ritmic, în tase Deva s-a reorganizat
şi comunale, eveniment de parte şi de alta, de imense umane ale ţării. Documen fluxului tehnologic. în \ conformitate cu obligaţiile seclorizarea zonelor pentru
deosebită importanţă în panouri, care cuprind fo tele fotografice expuse con prezent, banda de aglo contractuale asumate. Din producţia destinată expor
10- l
viaţa patriei noastre. tografii cu valoare de do turează chipul luminos al \ merare nr. 2 — pornită controlul efectuat do mem tului, stabilindu-se G zone
Acest reprezentativ fo cument, ele alcătuind o României de astăzi, al pe în luna mai 1985 — este \ brii biroului executiv al cu 160 de războaie de ţe-
rum democratic se întru revelatoare cronică a' pre rioadei de mare avînt şi \oprită pentru unele re t Consiliului judeţean, de
neşte în atmosfera de pu facerilor înnoitoare petre dinamism, de adevărată re \ medieri pe care le exe cei ai consiliilor terito DUMITRU TEŞELEANU,
ternică emulaţie creatoare, cute în societatea româ naştere naţională, pe care cută constructorul. In riale într-un număr de 16 activist
de avînt în muncă şi fer nească, a remarcabilelor în întregul popor a legat-o \ a doua jumătate a lunii l Unităţi, al căror volum de al Consiliului judeţean
mă angajare revoluţionară făptuiri obţinute de poporul trainic şi pentru totdeauna \ septembrie, ambele ma \ export reprezintă circa 95 al sindicatelor
în care toţi cetăţenii ţării nostru în perioada eroică' de numele, gîndirea şi fap \ şini de aglomerare vor la sută din totalul expor
omagiază împlinirea a două inaugurată de Congresul al ta revoluţionară ale făuri produce în plin. Oame t tului din judeţ, rezultă că (Continuare in pag. o 3-a)
decenii de la Congresul al IX-lea al partidului, de torului el inspirat şi clar \nii sînt hotărîţi să în
IX-lca al P.C.R. şi de la cînd tovarăşul Nicolae văzător, numind-o cu mîn- cheie trimestrul III şi
alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu conduce cu stră drie „ E p o c a Nicolae întregul an cu rezultate
Ceauşescu în suprema lucire destinele ţării, ale Ceauşescu". \ cît mai bune".
funcţie de conducere în naţiunii, pe calea socialis Imaginile dominante ale • COCS, OŢEL 1
partid, moment de însem mului şi comunismului. acestei impresionante cro SI LAMINATE l
nătate istorică pentru des Mari imagini, însoţite de nici foto-documentare sînt . PESTE PLAN ^
tinele naţiunii, pentru de date sintetice, ilustrează, cu atît de familiare, de scum
venirea socialistă şi co deosebită putere de suges pe nouă, tuturor. Ele în- . Onorîndu-şi prin fap- l
munistă a României. tie, realizările fără prece făţişează vizitele de lucru te de muncă demne de ’
Mii de locuitori ai Capi dent înregistrate în pro ale tovarăşului Nicolae laudă titlul de animatori \
talei u venit să întîmpine, păşirea economică şi socia Ceauşescu în judeţele şi lo ai întrecerii socialiste l
a
Ia sosire, pe tovarăşul lă a României, în moderni calităţile patriei, în între din Combinatul siderur- ,
Nicolae Ceauşescu, pe to zarea structurilor de pro prinderi, unităţi agricole, gic Hunedoara, cocsa- 1
varăşa Elena Ceauşescu. ducţie şi dezvoltarea ca pe şantiere, în institute de rii, oţelării şi lamina- l
Grupuri de pionieri şi prioritate a ramurilor de învăţămînt şi cercetare, torii raportează reali- i
şoimi ai patriei, de tineri vîrf, purtătoare ale pro dialogul nemijlocit şi rod zarea, peste prevederile >
şi tinere au oferit cu afec gresului tehnic, în afirma nic pe care secretarul ge de plan, acum, după \
opt luni care au trecut l
ţiune tovarăşului Nicolae rea susţinută a ştiinţei, ar neral al partidului îl între
Ceauşescu, tovarăşei Elena tei şi culturii, în adîncirea ţine permanent cu făurito din acest ultim an al '
Ceauşescu buchete de flori. şi perfecţionarea democra rii bunurilor materiale şi actualului cincinal, a )
T o v a r ă ş u l Nicolae ţiei noastre socialiste, în spirituale ilustrînd, în mod 2 250 tone cocs, 713 to- l
Ceauşescu, tovarăşa Elena creşterea avuţiei ţării şi, pe strălucit, concepţia sa pro ne oţel Siemens-Martin /
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi această bază, a bunăstării gramatică privind construc- (O.S.M. 1), 307 tone otel 1
din conducerea partidului şi gradului de civilizaţie al electric (O.E. 1) şi 2 767 ţ , întreprinderea chimică Orăştie. La maşina de injecţie
şi statului au străbătut pe întregului popor. în acest (Continuare în pag. a 4-a) tone laminate finite (La- r Triul/.i, operatoarea Emilia Arimcscu confecţionează na
minor 800 mm). ) vete din "plastic cn 21 de locuri.
— Ca urmare a unei mai
C ît pentru mult fier vechi treaga şi cantitate prevăzută fior bune organizări a activi combinatul*nostru. De fapt,
de
mai
sortimental,
sub
aspect
fontă
vechi
oţelării!
în
Este
o chemare formulată contracte. Mai precis, nu tăţii de colectare şi prelu contractele se află încă în
de mai multă vreme în am primit la C.S. Hune crare a scoarţelor şi a faza... divergenţelor. Şi în
perimetrul fierbinte al doara 35 la sută din canti scursurilor din oţel, pro anul de plan 1984 acestea
Combinatului siderurgic tatea planificată, la secţia venite de la halda noastră s-au rezolvat abia în luna
Hunedoara. ® din Simeria — 12,5 la su de zgură, au fost recupe noiembrie. Practic, obliga
— Chemarea — ne-a de tă, iar la secţia din Valea rate şi reintroduse în cir ţiile de livrare se reduc
clarat ing. Emil Petruş, di Şormagului (Alba) — 21 cuitul de producţie peste doar la două mari grupe
rectorul Uzinei nr. 8 din — fierul vechi şi fonta,
C.S. Hunedoara — este a- însă ar Ii necesar să fio
dresată unităţilor econo menţionate şi cantităţile pe
mice din judeţ şi din ţară, Fe drumul fierului sorturi (tabla, şpan, ţeavă,
tuturor colectivelor care fier greu etc.), precum şi
colectează fier vechi şi, în vechi către oţelării ponderea materialului pre
primul rînd, Centralei pen gătit conform necesităţilor
tru recuperarea şi valorifi de consum. Pe lunile care
carea materialelor rofolo- au trecut din 1985 se ob
sibile (C.R.V.M.R.), cu care servă o creştere a spânu
la sută. 33 000 tone de metal re
avem încheiate contracte lui mărunt şi nepregătit la
— Acestea sînt locurile zultat din prelucrarea a
ferme în acest sens. Preci 46,39 la sută, din totalul
prevăzute pentru primirea 57 000 tone scoarţe, cu a-
zez că C.S. Hunedoara este fierului vechi intrat, pre
fierului şi fontei vechi ? proape 10 000 tone scoarţe
principalul beneficiar — cum şi o scădere la 27,60
— Da, cele trei puncte prelucrate în plus faţă de
circa 44 la sută — al fie la sută a ponderii fierului
amintite. Faţă de secţiile perioada corespunzătoare a
rului şi fontei vechi reeir- vechi 'pregătit pentru oţe-
noastre din Simeria şi Va anului trecut.
cuitatc prin C.R.V.M.R. lării. Aceasta a condus la
lea Şermagului, obligaţiile — Să revenim la greu
Pentru noi, fierul vechi o variaţie a greutăţii m ■-
contractuale au fost onora tăţile sau, mai bine-zis, la
este realmente o sursă im dii pe troacă — de pildă,
te numai în lunile aprilie „porţile ruginite" pe care
portantă de materie primă la O.S.M. II — de 2 552
şi iunie, respectiv, martie le mai întîlncşte, din pă-
în procesul de elaborare kg/troacă şi, în acelaşi timp.
şi aprilie. eate, fierul vechi în dru
a oţelului. De aceea, tre la neasigurarea fronturi! >r
buie să arătăm că în pe — Ce măsuri s-au luat mul spre oţelăriilc hune- de descărcare şi presă* i re
I.M.C. Bîrcea, secţia PREINIO. Rose Mărie Slamb — ope rioada care a trecut din pe plan intern, în combi dorenc.
ratoare dozator —, realizează reţetele stabilite pentru obţi nat, pentru o bună aprovi — Una din aceste „porţi" MARIN NEGOiŢA
nerea mărcilor corespunzătoare de betoane, necesare la fa acest ultim an al actualu
bricarea tuburilor PREMO. lui cincinal nu am primit, zionare a oţelăriilor eu fier o constituie nerespectarea
din partea C.R.V.M.R., în- vechi ? sortimentelor solicitate de (Continuare în pag. a 3-a)
