Page 41 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 41
Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceausescu, documentele
PROLETAR! m TOATE TARILE UNIŢI VA
» v 7
adoptate de cel de-al lil-lea forum democratic /
al poporului - insufleţitor program de lucru pentru
'judeţul HUNEDOfiBA
consiliile populare, pentru toţi cetăţenii patriei
S-au încheiat, în urmă cu dului de edificare a socie judeţul nostru |a peste 4000
două zile, lucrările celui de tăţii socialiste multilateral lei pe locuitor, va trebui să
al lil-lea Congres al deputa dezvoltate şi înaintare a ajungă în 1990 la cel puţin
ţilor consiliilor populare ju României spre comunism. 8 000 lei. Este o sarcină mo
deţene şi a! preşedinţilor „Cincinalul 1986-1990 - bilizatoare în realizarea că
ş i f l i c o m s i u m u i p o p u l a k j u d e t e a n consiliilor populare munici se arată în cuvîntarea secre reia se impune folosirea cu
pale, orăşeneşti şi comunale tarului general al particlului maximă eficienţă a tuturor
— reprezentativ forum demo - marchează intrarea Româ resurselor locale materiale
cratic al poporului nostru, niei într-un nou stadiu de şi de forţă de muncă.
Anul XXXVII, nr. 8 656 VINERI, 13 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani dezvoltare economico-socială,
oare a adoptat documente de Agricultura - ramură de
însemnătate deosebită pen realizarea unei noî calităţi a bază a economiei noastre
tru dezvoltarea viitoare a muncii şi vieţii întregului po naţionale, în faţa căreia ho-
patriei. por. Caracteristica generală tărîrile celui de-al Xlll-lea
a întregii activităţi va fi tre
Vizita de lucru a tovarăşului Dezbaterile din congres, cerea de la dezvoltarea ex Congres al partidului au pus
imperativul dezvoltării inten
9 documentele adoptate au la tensivă la dezvoltarea inten
bază gîndirea creatoare, sivă a industriei, agriculturii sive are şi în judeţul nostru
mari resurse. S-a demonstrat
revoluţionară,
profund
afir
Mae Ceauşescu, împreună mată şi de această dată în şi celorlalte ramuri de acti că acolo unde consiliile
vitate".
populare au mobilizat toate
magistrala
cuvîntare
rosti
Trecerea întregii vieţi eco- forţele localităţii la folosirea
tă de tovarăşul Nicolae nomico-sociale la noul stadiu cu maximă eficienţă a pă-
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, Ceauşescu, secretarul gene de dezvoltare pune în cerinţe mîntului, se pot realiza pro
faţa
ral al partidului, ctitorul noii
consiliilor
populare
Românii, strălucitoare perso de maximă importanţă, de ducţii medii comparative cu
nalitate a lumii contempo a-şi gindi şi organiza pro cele din zone de fertilitate
superioare celor în care se
în judeţul laşi rane. de excepţională pria activitate şi spirit revolu a încadrează judeţul nostru. A
pe
cea
Document
în
deputaţilor
însemnătate pentru orienta ţionar, de înaltă răspundere smulge pămîntului tot ce
poate da înseamnă muncă.
rea dezvoltării ţării în viito comunistă. Noul stadiu pe
T o v a r ă ş u l Nicolae perităţii şi fericirii poporu întregul popor, o nouă rul cincinal, cuvîntarea se Mobilizarea la muncă a în
Ceauşescu, secretar gene lui român, triumfului idea strălucire epocii pe care o cretarului general al parti care-1 defineşte cu claritate tregii populaţii a satelor, în
ral al Partidului Comunist lurilor de pace şi colabo edificăm şi care Va dăinui cuvîntarea secretarului ge făptuirea prevederilor din
Român, preşedintele Repu rare, de numele, gîndirea peste veacuri. dului pune în evidenţă cu neral al partidului, vizează programele judeţene de dez
blicii Socialiste România, şi fapta sa revoluţionară Sînt gînduri şi sentimen claritate rolul consiliilor toate domeniile dezvoltării voltare, iată sarcini de mare
împreună cu tovarăşa Elena fiind legată cea mai lumi te care şi-au găsit o emo populare, răspunderile spori în profil teritorial. răspundere pentru consiliile
Ceauşescu, a început, joi, noasă şi glorioasă epocă din ţionantă ilustrare în primi te ce Ie revin în activitatea Prin programul aprobat de populare. Criticile adresate
12 septembrie, o vizită de istoria ţării — „ E p o c a rea făcută tovarăşului generală pentru înfăptuirea congres, în următorii cinci de secretarul general al
lucru în judeţul Iaşi. Nicolae Ceauşescu". Nicolae Ceauşescu, tovară hotărîrilor Congresului al ani producţia industriei mici,
iEa plecarea din Bucu Dînd glas acestor înăl şei Elena Ceauşescu, încă Xlll-lea, a Programului parti care se ridică în prezent în (Continuare în pag. a 3-a)
reşti, tovarăşul Nicolae ţătoare simţăminte, marii din momentul sosirii pe
Ceauşescu, tovarăşa Elena preţuiri ce o poartă celui aeroportul din Iaşi, împo
Ceauşescu au fost salutaţi ce întruchipează în mod dobit sărbătoreşte în aceas
de membri şi membri su strălucit aspiraţiile naţiu tă zi de septembrie. în cinstea tf Zilei metalurgistului" \
pleanţi ai Comitetului Po nii noastre, ieşenii ţin să T o v a r ă ş u l Nicolae
litic Executiv al C. C. al exprime, în acelaşi timp, Ceauşescu, tovarăşa Elena lurgistului". O parte din „CNS 800" de la alimen- ţ
P.C.R. recunoştinţa fierbinte fa Ceauşescu au fost întîm- „SĂPTĂMÎNĂ aceste angajamente au tarea oţelăriilor Siemens ,
Vizita marchează un nou ţă de tovarăşul Nicolae pinaţi, la scara avionului, RECORD fost deja realizate, altele Martin. '
şi important moment al Ceauşescu pentru grija sta de primul secretar al Co IN PRODUCŢIE se află în faze avansa Succesele pot fi con- \
dialogului nemijlocit pe ca tornică manifestată pentru mitetului judeţean Iaşi al ŞI GOSPODĂRIREA te de finalizare. De pil semnate în fiecare zi. i
re secretarul general al dezvoltarea judeţului lor, P.C.R., care, în numele co LOCURILOR dă, colectivul secţiei re De exemplu, în 10 sep- '
partidului îl poartă cu fău care a cunoscut, asemenea muniştilor, al tuturor lo DE MUNCĂ" paraţii siderurgice ra tembrie 1985, colectivul \
ritorii bunurilor materiale întregii ţări, o continuă în cuitorilor din oraşele şi portează reducerea cu secţiei cocsificare din l
şi spirituale. florire în perioada deschi satele ieşene, le-a adresat Săptămîna în care ne 4 zile a termenului pla combinatul liunedorean
Vizita constituie pentru să de Congresul al IX-lea un călduros „Bun venit!“. aflăm a fost declarată, nificat pentru reparaţia a obţinut, peste sarcina \
locuitorii judeţului un mi al partidului. Mii de cetăţeni ai muni- de oamenii muncii din macaralei tehnologice zilnică de plan, 140 to- l
nunat prilej de a reafirma, Pentru tot ceea ce s-a cipiului-reşedinţă de judeţ, C. S. Hunedoara, „Săp- „2 M“ de la laminorul ne de cocs, iar cel de <
direct şi cald, sentimentele înfăptuit şi se înfăptuieşte precum şi din localităţile tămînă record în pro de sîrmă nr. X şi cu Ia O.S.M. I — un plus 1
lor de neţărmurită dragoste pentru ei şi pentru gene învecinate, aflaţi pe aero ducţie şi în buna gos două zile — la mai de 53 tone de oţel. ţ
şi stimă faţă de tovarăşul raţiile viitoare, locuitorii port, au făcut oaspeţilor podărire a locurilor de multe instalaţii şi utila
Nicolae Ceauşescu, care că 'judeţului reînnoiesc legă- dragi o caldă şi entuzias muncă". începînd de la je siderurgice, ca: va REALIZĂRI )
lăuzeşte de două decenii mîntul solemn de a urma tă primire. nivelul formaţiilor de gonul de turnare de 1G0 NOTABILE ^
istorica operă de edificare cu credinţă şi devotament In această entuziastă at lucru, pînă la ateliere, tone şi carul de zgură LA C.S.V. CĂLAN ţ
a socialismului şi comu pe conducătorul iubit şi mosferă, tovarăşul Nicolae secţii etc., metalurgiştii nr. 34, ambele de la
nismului pe pămîntul stimat al partidului şi sta Ceauşescu, tovarăşa Elena t hunedoreni au făcut pro O.S.M. II, cuptorul de Semestrul al II-lea din \
României, dedieîndu-şi cu tului, de a-şi îndeplini în Ceauşescu au luat loc la puneri şi au formulat o- propulsie de la lamino acest ultim an al ac- l
eroism şi pilduitoare dărui mod exemplar sarcinile ce biectivcle ce trebuie în rul de profile mijlocii şi tualului cincinal a în- i
re întreaga viaţă şi activi le revin, dînd, prin faptele deplinite în cinstea săr podul rulant de IC tone
tate cauzei libertăţii, pros lor de muncă, împreună cu (Continuare în pag. a 4-a) s bătorii lor, „Ziua meta- de la „800", foarfecă Continuare în pag. a 2-a) |
L
Productivitatea muncii — 13 septembrie - Ziua pompierilor
la cote superioare din Republica Socialistă România
flba Ţcsătoria de mătase 1985 avem sarcina să ob Sărbătorirea Zilei pom s-a înfrăţit pentru eterni
Deva se acţionează con ţinem o creştere a pro pierilor din Republica So tate cu pămîntul sfînt a!
stant pentru creşterea ductivităţii de cel puţin cialistă România are loc în patriei. Simbol al preţuirii
productivităţii muncii — 34,3 la sută, faţă de 1984. acest an în atmosfera de faptelor de arme ale mili
expresie sintetică a mo întregul nostru colectiv de puternică efervescenţă po tarilor pompieri, sărbătoa
dului în care sînt chel muncă este ferm hotărît litică şi angajare în mun rea de la 13 septembrie
tuite munca vie şi cea tre să înlăture rapid cauzele că generată de aniversarea semnifică, în acelaşi timp,
cută (înmagazinată în care au condus la nereali- a două decenii de la Con recunoaşterea eforturilor pe
utilaje), în procesul de fa zarea ritmului planificat". gresul al IX-lea, care a care pompierii militari,
bricare a metrilor pă Desigur, este bine că ales în funcţia supremă de împreună cu pompierii ci
traţi de mătase. „Avînd un oamenii au declanşat o secretar general al parti vili, le depun pentru apă
profil aproape unic în in- asemenea bătălie pentru re- dului pe tovarăşul Nicolae rarea vieţii şi avuţiei na
Ceauşescu, şi 41 de ani ţionale împotriva incendii
a
de la înfăptuirea revoluţiei lor, calamităţilor naturale
ŢESĂTORIA DE MĂTASE DEVA de eliberare socială şi na şi catastrofelor.
ţională, antifascistă şi anti- Militînd pentru traduce
imperialistă. rea în viaţă a sarcinilor
dustria judeţului — men cuperarea rămînerilor în înscrise cu litere de aur rezultate din documentele
ţiona directorul întreprin urmă. De fapt, pe semes în cartea neamului româ Congresului al Xlll-lea ai
derii, ing. Traian Ţîrlea — trul I 1985 n-au fost res nesc, cele două decenii P.C.R. şi din celelalte do
ne-am străduit să conce tanţe, productivitatea mun eroice care nu trecut de cumente de partid şi de
pem programe specifice de cii înregistrînd chiar o de la Congresul al IX-lea al stat, a preţioaselor indica
creştere a productivităţii păşire de 284 lei/persoană, partidului s-au întipărit ţii şi orientări date de se
muncii, să învăţăm din însă după 8 luni s-a ajuns pentru totdeauna în con cretarul general al partidu
succesele şi necazurile pro la un minus de 11,11 lei/ ştiinţa naţiunii române, lui, comandantul nostru
prii. în primii patru ani persoană. Prin urmare, aria prin uriaşele înfăptuiri în suprem, tovarăşul Nicolae
ai actualului cincinal, dacă de investigare a fenome registrate în viaţa social- Ceauşescu, pompierii Româ
ne raportăm la 1980, s-au nului este restrînsă la lu politică şi economică, prin niei socialiste se prezintă
înregistrat ritmuri impor nile iulie şi august. grandioasele construcţii care de ziua lor cu un bilanţ
tante de creştere a pro Făcînd un bilanţ al preo l-au avut drept ctitor şi rodnic în îndeplinirea sar
ductivităţii muncii, acestea cupărilor, putem arăta că stegar pe tovarăşul Nicolae cinilor şi misiunilor încre
fiind (în ordinea anilor) programul de creştere a Ceauşescu, genialul condu dinţate.
de 3,2 Ia sută, 24,6 la productivităţii muncii cu cător al partidului şi sta Sub conducerea şi cu
sută, 15,4 la sută şi 14 la prinde un număr de 16 tului nostru. sprijinul organelor de
sută. Iar pe cele 8 luni măsuri concrete care vi Sărbătorirea „Zilei pom partid şi de stat, Grupul
care au trecut din 1985, zează introducerea progre pierilor" ne prilejuieşte re
faţă de perioada similară a sului tehnic, perfecţiona Şi Ia Întreprinderea pentru lianţi Deva, se acţionează memorarea eroicelor fapte Lt. col. PAVEL GAL,
anului trecut, productivi rea organizării producţiei hotărît în vederea recondiţio nării anumitor componcnte f din acel septembrie re comandantul Grupului
din instalaţii. Aşa de pildă, prin conlucrare cu „Melarom"
tatea muncii a crescut cu Tîrgu Mureş, se recondiţionează un rcductor fisurat de la voluţionar al anului 1848 de pompieri
18,5 la sută. Totuşi, a- MARIN NEGOIŢĂ moara 2 făină. Prin aceasta, se realizează o economic de în Dealul Spirii, unde şi ol judeţului Hunedoara
cest ultim rezultat nu ne circa 300 000 lei. In imagine, muncitorii losif Oltcanu şi sîngele vărsat de pompie
poate mulţumi deoarece în (Conlinuare în pag. a 2-a) Daniel Hordea remediază fisura la rcductor. rii Roatei lui Zăgănescu (Continuare in pag. o 2-a)