Page 42 - Drumul_socialismului_1985_09

•C 9 DRUMUL SOCIALI?MULUI NR. 8
Pas- 2

-v ; •; '• -j'-'
Productivitatea muncii
CAMPANIA AGRICOLĂ Di TOAMNA
la cote superioare

(Urmare din pag. 1) „numai cînd lipseşte cine­ asigure întreţinerea şi func­
loan
utilajelor.
ţionarea
20.00 Te
Ritmul recoltărilor şi pregătirilor pentru va de la lucru". Bursuc, ajutor de maistru 20,20 Ac
. Stagnarea utilajelor dă
şi a muncii, calificarea şi mare bătaie de cap, scade în zona nr. 13, a reparat noi
perfecţionarea
profesiona­
însămînţarea păioaselor trebuie intensificat! lă, alţi factori de struc­ productivitatea. Cauze: pre­ „schimbătorul" de la un 20,35 Bu
* i
lungirea reparaţiilor pla­
război. După circa o oră,
tură. Eficienţa globală a nificate peste termen (ex. la acelaşi utilaj, s-a de­ tar
Tn Consiliul Unic agro­ ta de pe trei ha. Este giului ş.a. a fost dusă în acestui program constă în 440 ore numai în semes­ fectat „sabia de bătaie". 20,55 Ou
industrial Călan, campania neoesar să se ia cele mai eîmp întreaga cantitate de 'obţinerea pe primul se­ trul I, la cele 32 de ma­ Parcă nu e în regulă pai
agricolă de toamnă a în­ urgente măsuri pentru gră­ gunoi de grajd existentă mestru a unei economii şini aflate în R. IC), sau ceva... Apoi, există în sec­ 21,05 Fiii
ceput cu recoltarea carto­ birea lucrării — folosirea în fermele zootehnice, în relative de personal, de staţionările datorate schim­ ţia ţesătorie o împărţire a po­
filor, printre primele uni­ l întreaga capacitate a celelalte unităţi mai sînt 196. Perfecţionarea organi­ bării manuale a canetelor războaielor de ţesut pe pri
a
tăţi ce au dat startul a- maşinilor de scos tuber­ de transportat cantităţi zării ocupă în această e- de pe suveică, atunci cînd zlu
ajutorii dc maiştri numită
eestei lucrări numărîn- culi, mobilizarea la mun­ mici. conomio cele mai multe se termină firele. Automa­ „preventivă". Unui ajutor Epi
du-se cooperativele agricole că a tuturor cooperatorilor Se lucrează, în marea locuri : G4. Şi iată, pe tele din dotarea războaie­ 21,50 Tei
«lin Batiz, Strei şi Ruşi. — în aşa fel îneît lucra­ majoritate a cooperativelor scurt, cîteva linii esenţiale lor nu mai funcţionează. de maistru îi revin cam 22.00 înc
In prim zi a acestei săp- rea să atingă viteza stabi­ şi la aratul şi pregătirea 10 utilaje „în preventi­ mp
a
tăinîni strîngerea recoltei lită pe zi. In C.U.A.S.C. terenului. S.M.A. Călan a pe care se acţionează pen­ Mai există dispozitive, de vă". Atenţia sa este con­
de cartofi a început şi în Călan trebuie strînsă re­ organizat, în vederea bunei tru creşterea productivită­ acest fel doar la 10—20 centrată îndeosebi asupra
unităţile agricole din Bre­ colta de cartofi de pe 305 desfăşurări a acestei lu­ ţii muncii. Una dintre ele războaie, deşi programul acestor maşini, deşi zona
tea Română, Bretea Strei şi ha, suprafaţă ce se cere crări, două formaţii mari o constituie cele peste 600 prevede punere lor în are, cum am mai arătat,
a
altele. de tractoare care lucrea­ maşini şi utilaje din do­ funcţiune la toate cele 516 32 războaie de ţesut. De
Ar fi fost normal ca re­ ză la C.A.P. Nădăştie şi tarea întreprinderii. Exis­ maşini de ţesut. Aceasta cele mai multe ori cînd BUCU
coltarea cartofilor să fi în­ în C.U.A.S.C. Călan C.A.P. Strei care au arat tă posibilităţi efective de ar aduce un plus dc 117 000 se defectează „din cele­ dioprogi
6.30 La
ceput în toate unităţile din pînu în prezent 40 ha fie­ polideservire a 539 utilaje, bătăi, adică producţie în lalte", se predau în a- agriculti
zonă care au cultivat a- eliberată cit mai repede care. Au fost pregătite din care 14 sînt maşini- plus. ceastă stare schimbului ur­ nai ; 7,:
eeastă cultură, căci este deoarece urmează să fie pînă acum la unităţile a- unelte. Această posibilita­ Ora 14,00. In zona nr. 13 mător. Poate se găseşte o gajamei
vremea strîngerii recoltei. însăminţată cu păioase. gricole din Strei, Ruşi, te continuă însă să fio o nu funcţionează 3 maşini. altă soluţie pentru indi­ punzînd
Acest fapt însă n-a fost In unităţile agricole din Bretea Strei, Bretea Ro­ rezervă internă... Adică so­ Una este oprită pentru vidualizarea răspunderilor. rasului]
să Sud
posibil deoarece eliberarea această parte a judeţului mână şi Vilcele peste montarea urzelii, alta pen­ planul i
terenului de vegetaţie s-a trebuie să se însămînţeze 25 ha. Lucrarea este are în vedere extinderea tru „suveică de fire" (fire Vrem să subliniem fap­ tim lom
desfăşurat foarte lent. Şi cu cereale, plante furajere rămasă în urmă la C.A.P. în acest an a zonei de rupte din cauza suveicii), tul că, în general, toate lui viite
în momentul de faţă mai şi legume-verdeţuri o su­ Valea Sîngiorgiului — unde deservire de. la 4 la 6 ma­ iar a treia are un defect măsurile legate de pro­ presei ;
lodiilor
sînt mari suprafeţe de pe prafaţă de 2 774 ha. Au s-au realizat doar 14 h — şini, penti’u fiecare ţesă­ mecanic de 3 zile şi nu i gresul tehnic, de organi­ ştiri ;
a
care nu s-au tăiat buru­ fost întreprinse măsurile şi C.AP. Sîncrai — unde toare. Am aflat, în secţie, zare etc. aduc plusuri sub­ ascultăts
ienile — la C.A.P. Ginţaga necesare în vederea bunei s-au arat 12 ha. Arăturile eă în zonele nr. 2, 7, 14 s-a dat de cap 1 „De di­ stanţiale în producţie, însă lcLin âe
şi Boşorod. Consiliile popu­ desfăşurări a acestei lu­ în vederea însămînţărilor etc. există cîteva ţesătoare mineaţă — ne spune firă- cele care depind direct ţa şi vi
folcloric
lare din cele două comu­ crări. Cantităţile de se­ de toamnă încă n-au în­ care lucrează permanent reasa Eugenia Olaru, se­ de oameni au avantaje ştiri ; 11
ne, conducerile cooperati­ minţe au fost, în linii ceput la C.A.P. Ginţaga. cretar al organizaţiei de decisive. Deservirea de că­ 11,35 P
velor vizate au datoria să mari; asigurate de către Consiliul unic agroindus­ pe 6 maşini. Un dintre a- partid din schimbul „C" — tre o ţesătoare a 6 maşini Bulef :
a
impulsioneze eliberarea te­ marea majoritate a unită­ trial şi S.M.A. Călan au ceste harnice femei, Petria s-au primit de la schimbul va aduce un plus de 24 317 toat<
renului şi să treacă — cu ţilor. Doar cîteva coope­ sarcina să organizeze mun­ Cimponerescu, nc-a decla­ de noapte 4 maşini oprite. 12.30
rului ;
o puternică mobilizare de rative — C.A.P. Vîlcele şi ca în aşa fel îneît ritmul rat : „Şi realizările şi cîş- Ieri, şi schimbul nostru a lei la productivitatea mun- 3 ; 15,C
forţe — la recoltarea car­ Ginţaga — nu au ridicat pregătirii terenului să spo­ tigul nostru sînt mai mari lăsat celuilalt, tot 4 ma­ cii/persoană. Şi creşterea 16.00 I
indicelui de utilizare a
tofilor. de la baza din Orăştie în­ rească mult în viitor, dacă deservim cîte 6 ma­ şini defecte. Reparaţiile timpului de lucru de la 16.05 Tr
Coordou
In unităţile unde strînge­ treaga cantitate de orz şi întrucît este vremea să în­ şini de ţesut". Realitatea accidentale trebuie rezol­ 91,7 la sută Ia 93,1 la 17.00 r
rea recoltei de cartofi a grîu de care au nevoie. ceapă punerea sub brazdă este că in majoritatea ce­ vate de către ajutorii de sută — prin reducerea ab­ 17.05 Pe
început, lucrarea nu atin­ Există cantităţi suficiente a seminţei de orz, lucra­ lor 16 zone (fiecare cu maiştri. Cel mai bun din­ senţelor, învoirilor etc. — Noi înr<
re ce trebuie încheiată în
ge încă un ritm corespun­ de îngrăşăminte chimice. In maximum cinci zile, şi cîte 32 războaie de ţesut) tre ei, este cel din zona se va solda, ! producti­ ca popi 1
serii
zător. La C.A.P. Batiz şi aceste zile se lucrează la trecerea l însămînţarea există cîte una sau două nr. 16, Cornel Duma". a Revista
Strei, in trei zile de lucru transportul şi administra­ griului şi a celorlalte cul­ grupe de G maşini deser­ vitate, cu un spor net de dio * A
a
s-au recoltat numai şapte rea îngrăşăminteloi natu­ turi. In acest fel am ajuns la 135 000 mp de ţesături. Prin muzică
Radioju
lin, iar la C.A.P. Ruşi în rale. La C.A.P. Bretea vite de o ţesătoare. In oameni şi, în primul rînd, calificarea oamenilor, co­ turală *
două zile s-a strîns recol- Strei, Ruşi, Valea Sîngior- TRAIAN BONDOR rest, sc ţese la 6 războaie la oamenii care trebuie să respunzătoare exigenţelor 3?./*) i
actuale, programul mai *u)Kadic
prevede o creştere eu zul tatei*
în cinstea „Zilei metalurgistului" 235 000 mp a productivită­ 23.05 No
23,55—2-4.
ţii, iar prin policalificare — ştiri.
(Urmare din pag. 1) eoleetivul secţiei carbo- încă 72 000 inp. Livia Vi-
fluid raportează pe lu­ Formaţia civilă <ie pom­ nerieă, Adriana Silaghi,
ccput cu succese nota­ nile iulie şi august de­ pieri din Sarmizegetusa, Marioara Gana, Rodica Cio-
care a implinit o jumătate
bile pentru harnicul co­ păşirea planului cu 510 de secol de existenţă, este logan, Maria Avram şi
lectiv al Combinatului tone cocs de fluidizare. una din formaţiile frunta­ Elena Motorga sînt doar
siderurgic „Victoria" Că­ Acolo unde din cele 9 şe în activităţile de pre­ cîteva dintre ţesătoarele
DEVA
lău. Oamenii muncii din flăcări „eterne" au mai venire şi stingere a incen­ care „pun umărul" la spo­ Egipt (
diilor. In acest an, de c-
secţiile turnătoria I şi rămas doar 7 — două xemplu, s-a situat pe lo­ rirea productivităţii mun­ în Mar
prelucrări mecanice au dintre ele fiind captate cul 3 pe judeţ. Cei' IC pom­ ta' • H
încheiat primele 8 luni pentru producţia de c- pieri voluntari, avindu-I cii. Aşa ar trebui să facă n Si
in frunte pe Ionel Grecu,
ale planului valoric cu nergie electrică la C.E.T. sînt angajaţi permanent, toţi muncitorii, maiştrii, amintir
un plus de 3 milioane nr. 2 — se poate vorbi eu răspundere şi competen­ ajutorii lor, cadrele teh- B); P
lei. Fizic, aceasta re­ ţă, in acţiunile de p.s.i. nico-inginercsti ale uni­ (Flacăn
tn imagine, membrii for­
prezintă piese de schimb şi despre un important maţiei Iucrind la reamena- tăţii. multe l
(Arta, -
suplimentare pentru con­ succes energetic : depă­ jarea şl modernizarea in­ Secretarul general al tilor) ;
sumul propriu, pentru şirea, pe primele două cintei sediului şi remizei partidului, t o v a r ă ş u l Ciulcan
P.S.I. I.
C. S. Hunedoara şi pen­ luni ale acestui semes­ Nicolae Ccauşescu, sublinia birea a
seriile 1
tru alte unităţi repre­ tru, a producţiei inter­ cu plasticitate : „Producti­ moaşa
zentative din metalur­ ne de energie electrică vitatea muncii nu este o iembrie
gia ţării. De semcnea. cu 2 800 MWh ! problemă de cursuri, de clara ţie
a
tu ral) ;
economie politică generală canul
NEA :
predată la catedră, ci o rea N o
problemă de viaţă — aş ANINOi
(Urmaie din pag. 1] antrenarea factorilor de I. M. Uricani, I. M. Lonea care au obţinut rezultate litate şi spor de eficienţă, spune —, o cerinţă vitală cumstai
conducere la îndeplinirea şi altele, cele din munici­ bune Şi oferte bune în ac­ cu prilejul celei de-a 137-a (Muncit
Râmă şa
judeţean de pompieri, co­ obligaţiilor legale, pe asi­ piile Deva, Hunedoara, Pe­ tivitatea de p.s.i. şi la con­ aniversări a zilei lor, pom­ a înseşi afirmării superio­ BRAD :
misiile tehnice de preve­ gurarea .unei legături strân­ troşani, oraşele Orăştie, cursurile profesionale. pierii bunedoreni se anga­ rităţii socialismului, a vic­ K ram er
nire şi stingere a incendii­ se cu masele de cetăţeni, Simeria, Călan şi comu­ Sînt demne de amintit jează cu toate forţele pen­ toriei comunismului în lu­ ORAŞT
dragosti
lor, formaţiile civile de lărgindu-se gama ctivităţi- nele Băiţa, Baia de Criş, intervenţiile pentru stinge­ tru executarea ireproşabilă me". Este un a devăr ce mărilor
a
pompieri au acţionat ferm lor instruetiv-cducativc pri­ Sarmizegetusa, Băcia, Cîr- rea incendiilor ale f.c.p. din a misiunilor încredinţate trebuie materializat prin GIU-B/
pentru creşterea eficienţei vind cunoaşterea şi respec­ jiţi, Hărau, Ilia, Mărtineşti, C. S. Hunedoara, S.I.L privind apărarea împotri­ fapte valoroase la fiecare la nturi
hatec;
activităţii de prevenire şi tarea regulilor de p.s.i. Bunila, Topliţa şi altele. Orăştie, l.E.C. Mintia, I.M. va incendiilor, calamităţi­ loc de muncă. Tom
stingere a incendiilor, pen­ Grupul judeţean de pom­ Evidenţiem în mod deose­ Lonea, Baia de Criş, Haţeg, lor naturale şi catastrofe­ BRAZI
tru aplicarea prevederilor pieri, comisiile tehnice, bit activitatea desfăşurată Ilia, Simeria şi altele, care lor, a vieţii oamenilor şi extratei
Asa bi
legale care o reglemen­ formaţiile civile de pom­ de formaţiile civile de pom­ prin modul de acţiune au avuţiei naţionale de pe a- (Casa
tează, pentru traducerea în eeste străvechi meleaguri r*-'UIA
viaţă a principiului auto­ româneşti, iar la nevoie, Depăşiri la lucrările L restri
apărării. alături de celelalte forţe de investiţii Lupii r
Şi în acest an pompierii 13 septembrie —Ziua pompierilor, din sistemul naţional de
au iniţiat acţiuni eficiente apărare, chiar eu sacrificiul
«le prevenire a incendiilor suprem, integritatea teri­ Brigăzile de la I. M.
pe marile platforme indus­ din Republica Socialistă România torială, independenţa şi Bărbăteni, care execută
triale, pe şantierele de suveranitatea scumpei noas­ lucrări de investiţii, de­
construcţii, în obiectivele tre patrii. pun eforturi stăruitoare, Timpi
cu aglomerări de persoane De ziua lor, pompierii lună de lună, în vede­ azi, 13
şi însemnate valori mate­ pieri, factorii de condu­ pieri Haţeg, Baia de Criş, reuşit să stingă incendiile militari şi civili îşi în­ rea asigurării unor noi Vrem ei
nant fi
riale, în marile magazine, cere din obiectivele şi lo­ Sarmizegetusa, Băcia, Ilia, cu pierderi materiale mi­ dreaptă cu recunoştinţă fronturi de cărbune pen­ variabi
spitale, unităţi agricole, calităţile hunedorene, ma­ Geoagiu, Bâniţa, Zam, Vaţa, nime. gîndurile spre Partidul Co­ tru ortacii lor de la ac­ modera
alte obiective economice sele largi de oameni ai Tome.şti, Burjuc, Mărti­ Dezvoltînd tradiţiile îna­ munist Român, spre secre­ tivitatea de producţie. tic. Te
eu grad ridicat de pericol muncii au acţionat tot mai neşti, Topliţa, Simeria şi intaşilor, pompierii militari tarul său general, tovarăşul Organ izîndu-.şi temeinic me voi
in exploatare. Au fost or­ ferm pentru creşterea efi­ altele care au obţinut re­ şi civili au datoria să-şi NTolae Ceauşescu, mulţu­ munca pe fiecare forma­ 4 şi 9 f
xime î
ganizate acţiuni comune cienţei activităţii de p.s.i., zultate meritorii în preve­ închine toate forţele per­ mii inimă pentru mi- ţie şi schimb, benefi­ de. Ce
cu specialiştii din obiecti­ pentru aplicarea legalităţii nirea şi stingerea incen­ fecţionării măiestriei pro­ , ,ate. ■ condiţii create ciind de o aproviziona­ neaţa.
vele economice, eu Inspec­ socialiste. Rezultate nota­ diilor şi la concursurile fesionale, pentru a face ş.-i. reînnoiesc angaja­ re corespunzătoare cu La n
toratul de protecţia mun­ bile au obţinut comisiile profesionale ale pompie­ faţă eu cinste misiunii în­ mentul Ca, împreună cu materiale, ei au reuşit domina
cii, comisiile tehnice de tehnice p.s.i. de la C. S. rilor. De asemenea, s-au credinţate, aceea de apă­ întregul popor, să acţio­ ca de la începutul aces­ cerul
prevenire şi stingere a in­ Hunedoara, l.E.C. Mintia, evidenţiat formaţiile civile rători ai vieţii oamenilor neze cu fermitate şi liotă- tui an să-şi depăşească miază
eu car
cendiilor, Inspectoratul şco­ întreprinderea chimică O- de la C. S. Hunedoara, Sec­ şi bunurilor materiale ale rîre pentru traducerea planul cu 165 ml. Cele iar la ^
lar judeţean. răştic, S.I.L. Orăştie. ţia de mobilă Brad. A.C.ll. poporului neabătută in viaţă a isto­ mai bune realizări le 1 500 rr
Totodată s-a pus accent I.L.P.P. — PECO Deva, Rîu Mare-—Retezat—Aval, Conştienţi că trebuie să ricelor hotărîri adoptate de în registrea ză brigada soare,
sectoru
pe intensificarea controa­ Centrala minereurilor De­ l.E.C. Mintia, U.F.E.T. ne perfecţionăm continuu cel de-al XllI-lea Congres condusă de Ion Nighita. tem por
lelor de specialitate în o- va. U.J.C.M. Deva, I.U.M. Orăştie, I.U.M. Petroşani. activitatea de p.s.i., să asi­ a) Partidului -=Comu+iist
biective şi localităţi, pe Petroşani, I. M. Lupeni, I. M. Paroşeni şi altele, gurăm acesteia £> nouă 'ca­ Român.