Page 45 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 45
IN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR Şl SARCINILOR SUBLINIATE
PROLETARI CM TOATE ŢĂRILE, QNIŢI-VĂ!
DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.
HĂ Implicare majoră, responsabilă, la toate
nivelurile, pentru realizarea şi depăşirea
C I A L I S M U L planului în industria extractivă
şi angajare al acestui per
Nevoile
de
rile de plan la producţia
economiei crescînde ale realizat -şi depăşit prevede sonal, alături de mineri, la
naţionale
O R G f l W f l l COMITETUUII JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. materii prime şi resurse de minei’eu şi de' metal, îndeplinirea şi depăşirea
Ş l A l C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N energetice au determinat, fiind retribuiţi în mod co- sarcinilor. La rîndul nos
tru, minerii de la front
în ultim vreme, adopta
respunzător. Decretul vine
a
rea unor hotărîri şi măsuri mai mult în avantajul co trebuie să folosim la maxi
menite să impulsioneze ac lectivelor din industria ex mum condiţiile de lucru
tivitatea în sectoarele pri tractivă, în sensul că sti asigurate, să colaborăm cît
Anul XXXVII, nr. 8 657 SIMBATA, 14 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
mare ale industriei, pentru mulează personalul de con mai bine cu personalul
asigurarea unor cantităţi ducere, tehnic, economic şi tehnic şi economie, să mun
sporite de asemenea re de altă specialitate în or cim mai bine, mai efi
Iq liiorii q tmr aracului surse, vitale pentru con ganizarea mai temeinică a cient".
aplicarea
unor
muncii,
wi&itd y Ic Iutii II d lUVl dl doUIIII tinua dezvoltare economi- metode şi tehnologii de bului de dimineaţă (marţi,
La ora încheierii schim
în
co-socială
patriei.
a
acest context se înscrie şi înaltă productivitate, asigu 10 septembrie a.c.), tînă-
Ninnlap Cpaiispsnii în nnrpimă Decretul privind noi mă rarea Unei aprovizionări rul inginer Constantin Du
a
ritmice
cu
materiale
suri pentru aplicarea meca
miiuiac
na, care coordonează acti
fronturilor de lucru din
vuCIUyGuulJj III
nismului
economieo-finan-
Bgll ullllu
vitatea de transport în
ciar şi creşterea răspun subteran, acordarea unei schimbul C, a venit la
derii personalului de con asistenţe tehnice compe şeful minei şi a raportat
cu tovai răşa Elena Cei luşescu, ducere şi a personalului tente, permanente, eficien scurt: „Am dat în plus
te. Sigur, asemenea sar
tehnic, economic şi de altă
120 vagonete, respectiv 180
specialitate în realizarea cini şi răspunderi revin, pe tone minereu. Sper ca
planului de producţie pen filiera planificării, organi schimbul de după-amiază
în judeţul laşi tru export şi a planului de zării şi conducerii activi să dea mai mult". L-am
producţie în industria ex
tăţii extractive, pînă la
tractivă. Este o nouă şi nivelul miniştrilor şi vice- abordat în legătură cu a-
vantajele prevăzute de de
elocventă dovadă a grijii
T o v a r ă ş u l Nicolae tarul general al partidului scandat cu însufleţire nu prim-miniştrilor, ceea ce cret. „Da, sînt evidente,
Geauşescu, secretar general îl poartă cu făuritorii de mele partidului şi al secre consecvente a 'partidului şi -va determina îmbunătăţi ne-a spus. De ele vor be
al Partidului Comunist Ro bunuri materiale şi spiri tarului său general. statului, personal a tova rea condiţiilor materiale şi neficia însă numai cei care
mân, preşedintele Republi tuale de pe meleagurile ie Dialogul secretarului ge răşului Nicolae Ceauşescu, sociale de muncă ale mi se vor implica major, cu
cii Socialiste România, îm şene. Creaţie reprezentativă neral al partidului cu spe pentru perfecţionarea acti nerilor, implicit sporirea toată răspunderea, în or
preună cu tovarăşa Elena a „Epocii Ceauşescu", ma cialiştii de pe marea plat- vităţii de organizare şi con producţiei de resurse mi ganizarea şi urmărirea exi
Ceauşescu, a continuat, vi rele combinat a devenit foi’mă industrială ieşeană ducere a industriei, a me nerale utile". gentă a îndeplinirii pla
neri, 13 septembrie, vizita una din unităţile etalon ale s-a constituit într-o analiză canismului economico-fi- De la începutul anului, nului în industria extrac
de lucru în judeţul Iaşi. industriei româneşti, con aprofundată a modului în nanciar, pentru creşterea minerii de la Deva au un tivă, în cazul nostru, a
Vizita din această zi s-a ferind laşului, printre nu care se realizează sarcinile bazei de materii prime şi spor de producţie de peste producţiei de minereu. Ca
desfăşurat în municipiul meroasele atribute, şi pe de mare însemnătate ce resurse energetice şi a pro 12 500 tone minereu ex şi aprovizionarea cu mate
Iaşi. „■ i acela de puternică cetate revin combinatului, a prin ducţiei la export, încheie tras, situîndu-i în fruntea riale şi piese de schimb,
n
Ieşenii au întîmpinat a metalului românesc. cipalelor probleme legate rea acestui ultim a al ac întrecerii socialiste pe cen şi asigurarea cu vagonete
pe t o v a r ă ş u l Nicolae Creat din iniţiativa tova de dezvoltarea în continua tualului cincinal cu reali trală. „Pînă la sfîrşitul a- şi derularea operativă a
Ceauşescu, pe tovarăşa răşului Nicolae Ceauşescu, re a acestuia. zări cît mai bune în toate nului vrem să majorăm transportului producţiei
Elena Ceauşescu cu toată marele combinat ieşean s-a ramurile economiei naţio considerabil realizările de spre ziuă sînt hotărîtoa-
căldura inimii, cu cele mai dezvoltat, etapă cu etapă, T o v a r ă ş u l Nicolae nale. pînă acum, să ne menţi re pentru noi în realizarea
Ceauşescu a cerut ca cen
profunde sentimente de pe baza orientărilor şi in trala industrială de utilaj Decretul a fost primit cu nem locul fruntaş ocupat sarcinilor. De aceea, tre
dragoste, stimă şi recunoş dicaţiilor date de conducă metalurgic şi de construcţii satisfacţie şi interes la pe centrală şi minister în buie să cunoaştem bine
tinţă. Ei şi-au reafirmat vi torul partidului şi statului — a cărei înfiinţare cu pu Secţia mină Deva, colecti cursul anului trecut, sub atît potenţialul productiv
brant bucuria, satisfacţia Ia precedentele vizite de ţin timp în urmă se înca vul de aici fiind hotărît linia cunoscutul şef de din subteran, ca şi capaci
şi mîndria de a participa, lucru, ajungînd astăzi o u- drează în ansamblul măsu să-l aplice întocmai în im brigadă Iulian Doţa. Cu tatea tehnică şi posibilită
împreună cu întreaga na nitate productivă de maxi rilor de perfecţionare a ac portanta sa activitate de atît mai mult cu cît re ţile reale de mobilizare- ale
ţiune, la înfăptuirea ope mă însemnătate, puternic tivităţii în acest sector — creştere necontenită a pro centul decret determină brigăzilor, să corelăm te
rei istorice pe care secre implicată în înfăptuirea iniţiat de secretarul gene ducţiei de minereu cupri creşterea răspunderii ca meinic eforturile pe între
tarul general al Partidului programelor prioritare ale ral al partidului — să-şi fer extras. „La noi, mă drelor de conducere, teh gul flux de extracţie. Dacă
Comunist Român, preşedin economiei naţionale. adîncească, specializarea pe surile prevăzute în decret nice, a specialiştilor, în fiecare cadru tehnic ne
tele Republicii, tovarăşul Recunoştinţa profundă a profilul actual, să-şi spo au teren fertil, releva ing. crearea unor condiţii cît
Nicolae Ceauşescu, a con celor aproape 10 000 de oa rească ponderea în ansam Victor Bogdan, şef secţie mai bune formaţiilor de DUMITRU GHEONEA
ceput-o, a înscris-o în pro meni ai muncii care lucrea blul ramurii. Vizitarea oţe- schimb. Şi pînă acum mi lucru din subteran, stimu
gramul partidului şi o că ză aici pentru preocuparea nerii de la Deva şi-au lează spiritul de iniţiativă (Continuare in pag. a 3-a)
lăuzeşte cu abnegaţie şi statornică a conducerii lăriei a pus în evidenţă
dăruire revoluţionară — ri partidului şi statului faţă preocuparea colectivului
dicarea la o viaţă nouă a de unitatea lor şi-a găsit o pentru asimilarea a noi
tuturor judeţelor şi loca elocventă expresie în pri mărci de oţeluri, pentru TN ZIARUL DE AZI : )In CINSTEA „ZILEI METALURGISTULUI"!
lităţilor, a întregii ţări, e- mirea entuziastă pe care sporirea eficienţei econo
dificarea socialismului şi au făcut-o tovarăşului mice. Printre cele mai în
comunismului pe pămîntul Nicolae Ceauşescu şi tova semnate succese obţinute ■ RITMURi HUNEDORE-
scumpei noastre patrii, în este de menţionat elabora NE. Din cuprins:
pace, bună înţelegere şi co răşei Elena Ceauşescu la rea oţelurilor speciale ne-
laborare cu toate statele sosire. S-a aplaudat şi o- • Lecturi şi privelişti
lumii. vaţionat îndelung, s-au (Continuare în pag. a 4-a) • Cronica literară
Unităţile vizitate de se
cretarul general al partidu • Cîntarea României
lui se înscriu printre cti Transmisiune directă la radio şi televiziune
toriile de seamă ale aces • Pledoarie pentru acţiu
tor ani. nea de ţinută artistică
Exemplul strălucit al e- Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Iaşi a to
voluţiei dinamice a indus varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti B Tinerii - prezenţă ac
triei străvechiului oraş mol dului Comunist Român, preşedintele Republicii -Socia tivă în tot ce se în
dovean în ultimele două liste România, şi al deschiderii anului de învăţămînt făptuieşte
decenii este Combinatul de 1985—198G, astăzi, va avea loc, în municipiul Iaşi, o
utilaj greu, primul obiectiv adunare populară, pe care posturile de radio şi tele
vizitat în cea de-a doua zi viziune o vor transmite direct în jurul orei 10,00. ii Campania agricolă de
a dialogului pe care secre toamnă
\ Siderurgiştii hunedoreni se pregătesc să întimpinc „Ziua
ţ metalurgistului" cu tot mai bune rezultate în muncă.
A s t ă z i s e d e s c h i d e
\
Adunări festive ^
Noul an de învăţămînt - sub auspiciile calităţii Ieri, 13 septembrie 1985, loc adunarea festivă dedi- |
in sala de sport a I.A.C.R.S. cată aceleiaşi sărbători a j
Un act de rezonanţă na tate strategia şi ţelurile şco de de mari eforturi construc gătura dintre teorie şi prac Hunedoara a avut loc o a- metaturgiştilor. In cuvinte ^
ţională - deschiderea anu lii româneşti, cu dominanta tive, pregătind tinerii spre' a tică, să ridice nivelul gene dunăre festivă consacrată emoţionante, vorbitorii au ,
lui de învăţămînt — are loc sa — integrarea cu cerceta se integra în domenii pro ral de pregătire, sâ asigure „Zilei metalurgistului". Au relevat dimensiunile specta- 1
astăzi şi în judeţul nostru. rea, cu producţia, cu viaţa. ductive specifice judeţului — condiţiile necesare pentru participat sute de oameni culoase pe care le-a ^
Repetat, cu fiecare septem Această concepţie, inspirată minerit, siderurgie, energeti policalificare. Locul doi pe ai muncii din Combinatul luat, în „Epoca Nicolae i
brie, la noi dimensiuni, mo de secretarul general ai' că, chimie, construcţii, agri ţară, pe care îl deţine în siderurgic Hunedoara, care Ceauşescu", metalurgia in i
mentul inaugural de azi se partidului, tovarăşul Nicolae cultură. prezent învăţăminte! hunedo- şi-au exprimat, prin cei ca acest oraş cu vechi tradi- ţ
desfăşoară sub auspiciile în Ceauşescu, călăuzeşte in Integrarea învăţămîntului rean, ca şi cele 130 de pre re aii luat cuvîntul, stima ţii în domeniu. I
noitoare ale dezideratelor pe strucţia şi educaţia şi în uni cu viaţa în şcolile judeţului mii şi menţiuni cucerite de profundă şi dragostea ne- , Adunările festive din Hu- |
,
care Congresul al Xlll-lea al tăţile de învăţămînt hunedo- nostru urmăreşte, totodată, elevi la fazele republicane . - • '. .„ , . nedoara sr Călan, consa- ,
partidului le-a pus în faţa rene, ale căror porţi se des să consolideze educaţia ma ale concursurilor pe meserii •STSSJtpSSOK: f- r^.****** i
învâţămîntului din ţara noas chid astăzi în peste 440 şcoli terialistă, să cultive spiritul şi olimpiadelor pe discipline s-au încheiat prin specta- i
tră, pentru a intra în cinci generale, 28 de licee - din creator, dragostea pentru — sînt temelii, trainice la pra varăşul Nicolae Ceauşescu, ; închinate muncii, sus- >
co e
nalul 1986-1990 angajat, care 22 cu profil industrial munca vie, sâ genereze de gul pe care îl trec astăzi co Ctitorul României socialiste, ţinute de formaţii artistice ^
prin toate laturile activită şi agroindustrial — şi două prinderi folositoare şi nece lectivele şcolare din judeţul Tot ieri, la clubul side- ale celor două mari uni
ţii safe, spre o nouă calitate institute de învăţămînt teh sare, atît tînârului cît şi co nostru. rurgiştilor din Călan, a avut tăţi.
în pregătirea prin şi pentru nic superior, la Petroşani şi lectivului în care se va în Succes deplin tuturor ele
muncă a tinerei generaţii. Hunedoara, cu o puternică cadra. vilor, studenţilor, cadrelor di | Importante depăşiri de plan ţ
Saltul calitativ în învăţă bază materială, în măsură Astăzi, în unităţile de în dactice în nou! an de învă L „Săptămîna record în metalurgistului" înscrie i
minte! general şi superior să asigure economiei hune- văţămînt hunedorene, sărbă ţămînt, ce se inaugurează ; producţie şi în buna gos- noi fapte de muncă şi re- J
s-a produs după Congresul dorene şi naţionale cadre toarea inaugurării anului sub auspiciile mobilizatoare t podărire a locurilor de .zultate deosebite. în rea- \
al IX-lea al P.C.R., prin în bine pregătite. Reţeaua de şcoilar va marca un nou ale- cerinţelor calitative puse l muncă", declanşată în Uzarea sarcinilor de plan 1
corporarea unor principii şcoli profesionale şi de maiş pas spre cerinţele calităţii în faţa şcolii româneşti de i Combinatul siderurgic Hu- —;------------------------------------ '
ştiinţifice moderne, perioadă tri răspunde, de asemenea, procesului instrucţiv-educativ Congresul al Xlll-lea al parti 1 nedoara în cinstea „Zilei (Continuare în pag. a 3-a) 1
în care s-a definit cu clari dezideratelor acestei perioa în măsură sâ armonizeze le dului I