Page 46 - Drumul_socialismului_1985_09

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6

$ată de dat A (.i

Tară de dor din plai de rai, A fi pasăre în lăuntrul ci y.burînd,
vin Mioriţe să sc-adape, a fi istorie în lăuntrul ţarinii istorisind,
La o fîntînă în trei Pe, a fi cuvîntul o viitură de grîne
a
Lticefcre, eu păr bălai. acopcrindu-ne.
VWirfA/^ Totul,
Din vremi cu voievozi cu plete dar absolut totul,
Venim în timpul ecl de azi dc la inimă în jos povestind
— stemă solară în amiezi despre o vreme, despre un neam,
şi ard în plai mirificele fete. despre firescul nostru dc a fi
firi cugetătoare
Fecioare-Mioriţe, cum să spun ? peste un pămînt prea plin de părinţi
Albastre Mioriţeie-Fecioare... A fi schelă cînd zorii îşi pun hainele
de lucru,
ajunge la deplina sa exprc- \ Parcă Ie văd venind din soare. a fi lumină peste hrisoavele de lut,
S c o I a r e sie dacă şcoala n-ar bene- \ La tînipla de pămînt străbun, a fi pînă la a te confunda cu patria.
.
li'cid şi de sprijinul inteli- l de-a-naltul unui gînd rămîn, Adică, a fi în tăcere
...Şi bale din nou ora a făcui afirmaţia câ şcoa­ gent, exigent şi plin de tact } în patriile nemuritoare. un simbol al unei iubiri cotidiene.
şcolii, o dată cu lumina şi la n-ar li „ramură pro­ al părinţilor. E şi acesta 1
culorile patetice ale toam­ ductivă". Nu este şcoala, un truism. Necesar insă, de ţ AUGUSTIN JUSTIN CONSTANTIN MENAGACHE
nei. Momentul e sărbăto­ desigur, nici ' productivă, vreme ce mai slnt încă pă- i
resc, însoţit prin tradiţie nici măcar ramură in ac­ rinţi care îşi închipuie că o ţ
de o profunzime de flori cepţiunea economică a a- dată ce şi-au dat copilul ţ Bilanţ hunedorean meritoriu
la şcoală nu mai au faţă t
şi işi are gravitatea lui se­ cestor termeni. Şi nici nu de el decît obligaţia de J
nină, purtind în el bucuria, e rostul ei acesta. Să nu
emoţiile, neliniştea şi spe­ încurcăm criteriile. Şcoala a-l hrăni şi îmbrăca. Asta ) în ediţia a V-a a festivalului
ranţele inerente oricărui „produce" în schimb cultu- îmi aminteşte de Branislav l
început. Un început ce se Nuşici, acest Caragiale al i
repetă an de an fără a-şi sîrbilor, care scria : „unii ' La această oră, rezulta­ Sibişan, soliştii vocali Dră- corală, care deşi a bene­
pierde niciodată tensiunea sînt încredinţaţi câ şcoala 1 tele prezenţei hunedorene gan Munteanu şi Mariana ficiat dc o frumoasă tra­
diţie, condiţii deosebite dc
şi prospeţimea, acesta e mi­ e un fel de formă în care în etapa republicană a Angliei, fanfara reunită a afirmare, a scăzut, în edi­
racolul fiecărui mijloc de ^PRIVELIŞTI pui copilul ca pe un aluat Festivalului naţional „Cîn- Văii Jiului, formaţiile de ţia recent încheiată, canti­
septembrie. Copii şi tineri, la dospit : învăţătura îl ru­ tarea României" sînt cu­ muzică uşoară „Brevis",
dascăli şi părinţi, milioane ra şi competenţa fără de meneşte, iar părinţii şi-l noscute. Ele alcătuiesc un „Corvin Grup" cu solistul tativ, dar, mai ales, calita­ BUCUR
de inimi, trăiesc de fiecare care nici o ramură n-ar iau înapoi gata copt". bilanţ meritoriu ce oferă Ludovic Palko, „Color". tiv. Factorii culturali de dioprogra
dată cu aceeaşi ingenuita­ putea deveni productivă. Da, ar fi foarte comod. continuitate unei frumoase „Canon", „Acustic". la nivelul localităţilor, con­ 6,30 La (
te farmecul celei dinţii bă­ Prin aceasta ea e însăşi Atita doar că un copil nu tradiţii. Mişcarea artistică Au urcat, în acelaşi timp, ducerile unităţilor econo­ agricultui
nai ; 7,30
tăi a ceasului şcolar. Una structura de rezistenţă 6 e o viitoare jilriblă, ci un om hunedoreană este în mă­ pe cea mai înaltă treaptă mice şi instituţiilor au o- gajament
dintre cele mai importan­ unei naţiuni. Ceea ce şi in devenire. Părinţii l-au sură să ofere în orice mo­ a podiumului formaţii şi bligaţia să ia toate mă­ punzind
te forţe sociale ale neamu­ explică faptul că toţi cei săvîrşit şi din clipa aceasta ment atributele originali­ interpreţi noi : grupul de surile pentru a revitaliza tăişului n
lui îşi începe lucrarea unui ce au vrut vreodată, indi­ rămîn răspunzători. Şcoala tăţii, varietăţii şi noutăţii dans popular mixt al E.M. formaţiile care şi-au în­ să înde
planul pc
nou ciclu la capătul că­ ferent unde, să nimicească îl deserveşte şi prin aceas­ sale puse în evidenţă de Deva, dansurile inedite din cetat sau neglijat pregă­ tim teme
ruia se află cel mai de o naţiune, au lovit întîi în ta devine răspunzătoare. A factorii culturali, de oa- Păucineşti, călUşerii din tirea. lui viitor
seamă „produs" : omul de­ cultura ei şi în primul rînd cui e răspunderea mai S-au prezentat, de. ase­ presei ; 8
iodiilor ;
plin, element activ al pre­ în şcoală. E cu totul abe­ mare ? întrebare fără sens. menea, modest brigăzile ştiri ;
zentului şi temelie a viito­ rant, aşadar, să evaluăm Important e să fim cu toţii artistice, grupurile şi in­ radio ;
rului întregii noastre socie­ importanţa şcolii cu crite­ conştienţi de existenţa şi terpreţii individuali de de ştir
vis ta/
tăţi. Ştiu că n-am rostit riile eficienţei economice, gravitatea acestei răspun­ satiră şi umor. Cu re­ Orc’
decît un adevăr prea bine cînd ea se manifestă de deri. Important e să fim gret nu se mâi poate vorbi populară
cunoscut, un truism in fond. fapt prin ceea ce se nu­ conştienţi că soneriile care acum la'modul laudativ de şa,nilor“; 1
ştiri ;
Am făcut-o însă, fiindcă u- meşte randament social, vor zbîrnii în această di­ meni destoinici şi între­ Geoagiu, colectivele de obi­ cunoscute brigăzi artistice într-un |
nora se pare că nu le este conceput mult mai cuprin­ mineaţă in toate şcolile pa­ prinzători, cu dragoste pen­ ceiuri folclorice din Crişan, din minerit şi siderurgie. Publicilat
încă tocmai limpede. Am zător şi mai profund, întru- triei sună deopotrivă şi tru munca de ridicare spi­ C.U.A.S.C. Ilia şi Toteşti, tea­ Frumoasa tradiţie în acest tin dc şt
asistat astfel la o discuţie cît atinge însăşi esenţa spi­ pentru nOi, părinţii. rituală a locuitorilor aces­ trul folcloric din Brotuna, domeniu nu poate fi în­ cultural •
moara fo
în care cineva — om cu ritualităţii unui neam. Iar tor meleaguri. tarâîul şi Pera Bulz din cheiată prin neglijenţă. Au De la l I
toiul respectabil de altfel - randamentul social n-ar RADU CIOBANU în ce priveşte activita­ Vaţa de Jos, Solistul Ioan existat flori şi în domeniul dian ciuli
I de ştiri ;
tea de interpretare artis­ Urs din Căstău, duetul folk estradei. Au fost... Ceea ce SCT.R-- SI
tică, sectoarele cu cele mai Claudia Sponor şi Cristian a mai rămas — Coopera­ 16,35 Muz
CRONICA LITERARĂ care este al autorului în­ bune rezultate s-au dove­ Manea, solista vocală Ilea­ tiva meşteşugărească din 16,45 Folb
suşi. El. este un personaj na Bcrki din Vulcan, „Trio Simeria — a ,".atras" apre­ nut ; * {
conceput între realitate şi dit a fi cele coregrafic, cieri de-a dreptul jenante Săptămîm
ii muzical, literar. Continuă Jtă şi in
George Arion „Pl*OfeSÎOlliStUl livresc, între cotidian şi să se situeze la un nivel Telex" Petroşani. Au ocu­ din parte specialiştilor. Muzică,
a
spaţiul bibliotecii, între constant foarte bun ansam­ pat locuri fruntaşe şi alte Fanfarele, de asemenea, zică j 20,
Scară
Cineva, scriind mai zilele realităţii rezultat din felul seriozitate şi detaşare, fiind­ formaţii şi interpreţi de la dau semne de oboseală, în­ sugestia >
trecute despre recenta carte în care personajul priveş­ că prin el George Arion blurile artistice „Getusa", aşezămintele culturale din tinerirea lor rămînînd Un diojurnal
a lui George Arion, nu-şi te realitatea, găsind ast­ se încredinţează unui gen „Doina Mureşului" şi al în­ judeţ. deziderat.- dansant ;
reţinea înaintarea : „Avem fel puterea do a domina mult cultivat şi, în acelaşi treprinderii mecanice Oruş- In domeniul creaţiei ar­ Aceste neîmplinită, redu­ tin dc şti
\m Chandler I", Chandler-ul o seric de situaţii critice. timp, se^salvează de locu­ tie, formaţiile de dans'iiri tistice, ponderea locurilor se la număr, nu pot să
îiefiind, desigur, altul decît Pe urmă, personajul devine rile comune în care au că­ populare mixte din Feregi, I o deţine .creaţia popu­ umbrească rezultatele su­
George Arion, autorul ro­ un element forte al „spec­ zut cei care au vrut să de căluşeri din Orăştioara lară. Mereu revin în aten­ perioare obţinute de judeţ VjţH
manelor „Profesionistul" şi tacolului" pe care autorul (mai) fie Chandler-i. Cartea de Sus, „Romana" din ţie numele unor meşteri în actuala ediţie a Festi­
„Ţintă în mişcare", apă­ îl realizează în romanele lasă cititorului impresia că Orăştie, de dans modern â iscusiţi din Obîrşa, Topliţa, valului naţional „Cintarea DEVA :
rute între coperţilo aceluiaşi sale: Andrei Mladin co­ Andrei Mladin este con­ Casei de cultură Hune­ Cerbăl, Feregi, Lunca Cer­ României", faţă de cele­ Egipt <P;
volum, la Editura Ernines- mentează faptele cu ochiul ştient de faptul că acţio­ doara, colectivele de tea­ nii, Lăpugiu de Sus, Buni- lalte .ediţii. în perioada în Marea
cu. Prea mare serviciu nu unui om trecut prin cul­ nează câ individ într-uh tru din Geoagiu, „Ana Col- caro urmează, ziarul va tai: nur
r fect
ered că i se face autoru­ tură, el produce un ade­ univers real-dar şi că este, da" din Liîpeni, recitalul şi la, la care se adaugă alţii reveni pe larg atît asupra i.
lui identificîndu-1 cu vărat spectacol verbal prin în acelaşi timp, o figură, din Rapoltu Mare, Orăş­ împlinirilor, dai şi asupra animuri
-
Chandler, mai ales că în­ parafrazarea unor sintagme o convenţie a autorului. recitatorii, spectacolul de tioara de Sus, Buceş, Baia lipsurilor manifestate, du- B); Pie
(Flacăra):
a
tre cei doi sînt diferenţe consacrate. Astfel, versul Această dublă perspectivă muzică şi poezie de la de Criş. cîndu-şi contribuţia la creş­ multe feţ
vizibile şi cu ochiul liber. vlahuţian devine punct de asupra personajului mă face casele de cultură din De­ Sînt însă şi sectoare care terea firească, permanentă (Arta, (
Abordînd genul policier, plecare pentru constatarea să afirm că George Arion va şi Hunedoara, tulnică- vor trebui să-şi facă mai a mişcării artistice hune­ nilor) ;
ambii autori îşi construiesc „Nu de vodcă mă cutre­ nu este un Chandler, ci... reselor din Bulzeştii de Sus, mult simţită prezenţa în dorene în noua ediţie a Ciuleandr
birea are
tm personaj narator, plin de mur, ci de consecinţa ei". George Arion. ansamblul de instrumente mişcarea artistică a ju­ „Cîntării României". seriile I-I
umor, detaşat în faţa situa­ Din alt punct de vedere, populare din Brad, taraful deţului. Este vorba în pri­ moaşa SI
ţiilor în care este implicat. Andrei Mladin are un stil MIRCEA MOŢ din Căstău cu solistul Aurel mul rînd de activitatea B. CĂTĂLIN iembrie);
claraţie d
Dacă acest aspect ar fi tural); v
valabil atît pentru George canul (L
Arion cît şi pentru Chan­ NEA : Ai
rea Nord
dler-ul... Chandler, să no­ Pledoarie pentru acţiunea de ţinută artistică ANINOAS
tăm faptul că Andrei Mla- cumstanţe
din, personajul celor două (Muncitor
volume semnate de George Debutînd prin concursul in- satirice „Pro parodia", „2 T", Ştefan Popa expun aproxi­ Rămăşagr
BRAD :
Arion, are în plus plăcerea terjudeţean de muzică popu­ al ceferiştilor din Craiova, mativ 60 de portrete şi de­ Kramer
unui anumit spectacol al lară „Călan '85", Festivalul ,,S" Băileşti, „Omnium" Tur­ sene umoristice, multe din­ ORĂŞTIE
cultural-educativ „Sub arcuri da, al sindicatului sănătate tre ele cu trimitere directă dragoste
mărilor (1
de lumini" a programat pe şi Şantierelor navale din la oameni şi fapte locale ce GIU-BAI
ÎNTÎLNIRE parcursul desfăşurării sale Brăila, „Satiricon" Hune­ sporesc interesul miilor de lanţuri (C
HAŢEG ;
alte cîteva manifestări im­
CU CREATORI portante. Menţionăm in or­ doara ; brigăzile artis­ siderurgişti, al locuitorilor Tg-* Sa
LITERARI dine cronologică expoziţia tice „Moldoplast" laşi, de la oraşului de pe Strei ce trec BRitZI :
extratereţ
de fotografii realizate de Ti- Şantierele navale Constan­ în aceste zile pragul casei Aşa bun
In cadrul manifestărilor beriu Mîndrescu, om al mun­ ţa, „Vidra" Orăştie, Între­ (Casa de
iniţiate pentru participanţii cii la Combinatul siderurgic prinderii miniere Rodna (Bis- de cultură a sindicatelor. MERIA :
la tabăra de documentare „Victoria" Călan, expoziţia de triţa-Năsăud), Căminului cul­ Despre oraş şi oamenii săi terestru <
şi creaţie organizată în ju­ portrete şi caricaturi sem­ tural Suseni (Argeş), Între­ vorbesc cele 20 de fotogra­ Lupii mă
GHELARI
deţul nostru de Comitetul fii ale lui Tiberiu Min- lăreţului
Central al Uniunii Tinere­ nate de Alexandru Clenciu prinderii de frigidere Că eşti drescu cuprinse în „Expo ’85". nerul).
tului Comunist, ieri, la De­ şi Ştefan Popa, reprezentanţi (Dîmboviţa), „Emailul roşu" Şi pentru că toate aceste
va, grupul de scriitori s-a prestigioşi ai genului în plas­ Mediaş, I.M. Aninoasa, sin­
întîlnit cu tovarăşul Nicolae tica naţională şi ■concursul dicatului C.F.R. Giurgiu, în­ manifestări atit de bine or­ VRE
Dragoş, prim-redactor şef interjudeţean de satiră şi treprinderii de motoare e- ganizate se adresează, cum
adjunct al ziarului „Scîn- umor „Potcoava de argint" lectrice Reşiţa, Casei de cul­ e firesc, oamenilor Călanu- Timpul
deschis grupurilor şi interpre­
teia" şi Ion Toma, secretar tură din Tr. Severin, formaţii tui, ai judeţului să amintim azi, 14 s
al C.C. al U.T.C. în ca­ ţilor individuali de satiră şi care s-au evidenţiat în ca­ şi numele acelor activişti Vremea -
drul discuţiilor au fost a- umor, brigăzilor artistice. „Ascensiuni spirituale". — Desen în tuş tic Ştefan Popa drul Festivalului naţional liant frur
noaptea ş
bordate aspecte ale apro­ Sînt acţîuni care pledează (Timişoara). „Cintarea României". In re­ culturali care, prin pasiune rul va fl
fundării actului de creaţie elocvent în favoarea ele­ şi strădanii, ne-au prilejuit mult seni
contemporan, necesitatea o- mentelor de noutate şi cali­ cital - cunoscuţii actori Dem minunate bucurii ale artei — fia slab
glindirii în scrisul româ­ tate — trăsături definitorii jubiliară a festivalului „Sub zile, face din oraşul Călan Rădulescu, Silviu Stăncu- Dinu Puşcaşu, Petru Bora, sectorul
râturile rc
nesc actual a oamenilor şi ale actului de cultură con­ arcuri de lumini", de fapt, un centru naţional al unor Tescu, Florin Tănase, Ion George Călugăru ş.a. Căla- prinse înt
realizărilor lor, a eroismu­ temporan. Ele demonstrează spre acţiuni cu o puternică Întreceri artistice cu bogată Perşo, Horaţiu Mălăele, so­ local ma
lui cotidian al poporului deopotrivă larga deschidere specificitate in context hu­ incârcătură educaţională, dar liştii Cornel Constanliniu, nul păşeşte astfel în rlndul condiţiile
vor fi fa
român îţv edificarea socie­ a factorilor culturali locali, nedorean. .Este cazul, » în şi al „risului sănătos", a! Ni cu Alilantis. centrelor culturale hunedo­ cerii brur
tăţii socialiste multilate­ îndrumaţi de consiliul orăşe­ primul rînd, ai concursului bunului gust. In această pe­ Împlinind fericit „galo umo­ rene reprezentative. rlle maxi
ral dezvoltate pe pămîntul nesc de educaţie politică şi interjudeţean „Potcoava de rioadă au prezentat şi mai rului", binecunoscuţii carica- 23 grade,
mlneata.
patriei. cultură socialistă, în ediţia argint", care, timp de trei prezintă spectacole grupurile turişti Alexandru Clenciu şi MINEL BODEA