Page 5 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ ! DIN CRONICA CAMPANIA AGRICOLA Dl TOAMNA
ţNTRECERU
Mobilizare susţinută la
SOCIALISTE
transportul finului din cîmp
CĂRBUNE
JUDEŢUL huuEDO&QA PESTE PLAN
Minerii de la Paroşeni, şi pregătirea terenului
care, în acest an, au
chemat la întrecere so pentru semănat
cialistă toate colectivele
4 din industria carboni
feră a ţării, îşi amplifi Cooperatorii din Căstău Alexandru Rusu se aflau
că zi de zi eforturile în acţionează cu răspundere cu plugurile şi discurile în
01TBAIW Al COIVIiTETULIII JUDETEArU HUniEDOARA Al P CvR abataje pentru a extra la efectuarea lucrărilor a- brazdă,'. pregătind terenul
şi Al. C 0 IU S 11 IUI UI P OP UIA R J U D E Ţ E A N ge cantităţi cit mai mari gricole aferente acestei pe pentru însămînţatul orzu
de cărbune. Cele 8 luni rioade. Un mare număr do lui. în continuare, vor in
ale anului au fost în locuitori ai satului parti tra la aratul şi pregătitul
cheiate cu un însemnat cipă ia transportul finului terenului pentru păioase
Anul XXXVII, nr. 8 647 MARŢI, 3 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani spor de producţie, con din cîmp şi punerea lui la încă trei tractoare, ceea ia
tribuţii avînd toate sec adăpost în baza furajeră. va asigura un ritm sporit
toarele. Cu realizări su Alături de mecanizatorii de lucru şi pregătirea pa
perioare se înscriu co Ion Rusu. Constantin Flo tului germinativ pentru
La noile obiective siderurgice - ritmurile II, iar dintre brigăzi se rin şi Miliai Cristinescu. însămînţări în timpul pre
lectivele sectoarelor I şi
evidenţiază cele conduse
de execuţie trebuie intensificate! de Gavrilă. Mcszaros şi
Fcrenc Fazakaş, cu ci te
20 000 tone de cărbune care transportau 'finul din văzut.
Combinatul siderurgic lii de maşini la C.E.T. nr. sînt cuprinse între 70 şi 90 cîmp cu trailerul şi remor
„Victoria" Călan cunoaşte 2, altele. Toate aceste lu la sută. în ziua documen în plus, Vasile Cojoca- cile, se aflau în tarlaua în ce priveşte pregăti,
ritmuri de dezvoltare fără crări sînt deosebit de im tării noastre, echipele de ru şi Nicolae Andraşie, „Luncă" şi cooperatorii rile pentru campania de
toamnă, ele sînt încheiate
care, exploatînd , com
precedent. în acest ultim portante pentru noi. lăcătuşi conduse de Con Ioan Rusu, Gheorghe Urs,
an al actualului cincinal, Să trecem în revistă cî- stantin Drăgoi şi Ioan Flu- plexe de susţinere şi tă Ion I-Ieltz ş.a. Ei partici la această oră. „Avem asi
partidul şi statul nostru teva stadii fizice: la dez icraş executau lucrări de iere mecanizată a căr pau cu atelajele proprii la gurată întreaga cantitate.*
de sămînţă de orz şi grîu,
au alocat aici, pentru ex voltarea producţiei de lin- închidere a halei, dulghe bunelui realizează con strînsul şi transportul nu care a fost şi selectată —
tindere şi construire de gotiere a turnătoriei nr. 2, rii şi betoniştii din subor- secvent randamente de treţurilor. De la Aurel Da-
noi capacităţi, fonduri în cu termen de predare' ia dinea lui Martin Schuster, cîte 15—18 tone de căr mian, preşedintele unităţii, sublinia inginerul şef Do
rin Bibolaru, De asemenea,
valoare de 985 milioane finele lunii noiembrie, lu Nicolae Balea şi Petru bune pe post. care coordona această lu sînt asigurate 56 tone de
lei, din care 616 milioane crările avansează dar nu Mărgineanu se ocupau de PRODUCŢIE MARFĂ crare, află.m că au fost îngrăşăminte chimice, adi
au fost destinaţi activită în ritmurile stabilite. Ing. fundaţiile pentru utilaje. transportate şi depozitate, că cantitatea suficientă
ţii de construcţii-montaj. SUPLIMENTARĂ pînă la această dată, peste pentru asigurarea unei fer
Tovarăşul Ervin Schmidt, Şi colectivele de mi 300 tone de fîn. Pentru a tilizări corespunzătoare a
şeful biroului plan-investi- Ritm şi calitate în realizarea neri din Poiana Ruscăi se asigura cantităţi îndes solului. în vederea recol
ţii al' combinatului, ne-a acţionează cu abnegaţie tulătoare de nutreţuri, ş-a tării cartofilor au fost re
declarat : INVESTIŢIILOR şi hărnicie, sporind lună început şi recoltarea ma vizuite şi verificate în lu
— între lucrările de in de lună cantităţile de re
vestiţii cu termene de pre surse minerale utile nece sei verzi din cultura de cru cele două maşini dc
dare apropiate se numără Prin intensificarea ritmu sare economiei naţionale. cartofi. M e c a n i z a t o r i i scos cartofi. Deci, sîntem
dezvoltarea producţiei de PE PLATFORMA rilor şi concentrarea forţe In luna recent încheiată, Gheorghe Bura, la cosit şi temeinic pregătiţi pentru
lingotîere la turnătoria nr. INDUSTRIALĂ lor necesare, aici se poate atît colectivele de la mi Dumitru Moldovan, la campania de toamnă şi ne
vom mobiliza exemplar în
transport şi depozitat în si
2 şi bateria de cocs nr. 4. CĂLAN vorbi de punerea în func nele Ghelari şi Teliuc, loz, sînt cei care execută vederea efectuării lucrări
în atenţia conducerii com ţiune parţială a obiectivu cît şi cele de la secţiile lor de recoltat şi semănat
binatului se situează însă lui. Pentru că. sînt lucrări Crăciuneşti şi Zlaşti cu răspundere lucrarea res în cele mai bune con
pectivă.
şi obiectivul restant din Ionel Vasiu, dirigintele de principale de finalizat: şi-au îndeplinit şi depă 11 diţii".
’84 — dezvoltarea produc şantier, aprecia : cele trei cuptoare de uscat şit prevederile de plan. în tarlaua „Peste drum ,
ţiei de cocs brichete, com — Dacă „mergem" în forme şi miezuri, podurile De la începutul anului, mecanizatorii Ion Ciorîţă şi MIRCEA LEPĂDATU
pus din două baterii fie ritmul de acum, termenul rulante, este necesar mi colectivul I.M. Hune
care, cu eîte două cuptoa nu se va respecta. Lucrări nimul de utilaje pentru u- doara a obţinut o pro
re, la care activitatea de sînt multe, iar oameni pu tilarea halelor, trebuie ducţie marfă suplimen
curge mai anevoios. ţini. I.A.C.R.S. Hunedoara terminate închiderile şi izo tară însumînd 1,8 mi
— De ce ? şi-a retras o bună parte, laţiile pentru iarnă, asigu lioane lei, concretizată,
din efective,' grupîndu-le
— Necazurile sînt la cup la reparaţia capitală de la rat şi montat antecreuze- între altele, în realiza
torul nr. 2. Nu sînt asigu furnalul 3. tul basculant dC' 45/57 tone, rea peste plan a 2 836
tone fier în minereu
rate toate reperele de că
rămidă refractară din pro Străbatem şantierul îm LIVIU BRAICA marfă, 48 425 tone do- (PAGINA A III-A)
lomită, 4 345 tone talc.
ducţia internă, iar con preună cu ing. Edmund
structorul se confruntă şi Vereş, şeful punctului de (Continuare in pag. a 2-a)
cu o lipsă acută de zidari- lucru din cadrul - brigăzii
şamotori. La primul cup 61 a I.A.C.R.S. Hunedoara.
tor a fost începută usca — De mii ne — spunea O prestigioasă reuniune ştiinţifică
rea şi încălzirea, preconi- însoţitorul — vom lucra
zîndu-se punerea lui în din nou la capacitate. Se
funcţiune la începutul lu reîntorc echipele detaşate.
nii octombrie. Cuptorul 2 Ce să spun ? Respectăm Simpozionul „Parcul Naţional Retezat - la 50 de ani“
are o decalare faţă de pri termenul de punere în
mul de circa o lună. funcţiune pentru prima c-
Alte lucrări întîrziate, tapă. Judeţul nostru este, în a- naturii din Cluj-Napoca şi A fost prezent acad. Radu varăşul Radu Bălan, care
cu toate intervenţiile la Obiectivul se compune ceste zile, gazda unor pres a| Consiliului ştiinţific al Voinea, preşedintele Aca a transmis cuvîntul de sa
constructori, sînt cele din din: extinderea halei pro- tigioase manifestări dedi Parcului Naţional Retezat. demiei Republicii Socialiste lut din partea Comitetului
programele de pregătire priu-zise, anexa socială, cate împlinirii a cinci de La simpozionul „Parcul Na România. executiv al Consiliului
pentru iarnă: închideri de posturile trafo (apă şi dis cenii de la crearea Parcului ţional Retezat — Ia 50 de Au participat dr. Liuba popular judeţean şi a sus
benzi transportoare şi sta tribuţie energie electrică), Naţional Retezat — monu ani", au participat oameni Filipovich, şefa Laboratoru ţinut comunicarea „Prezent
ţii de transbordam, izola depozitele aferente. La fie ment al naturii care s-a de ştiinţă, ce'rcetători, bio lui de palinologie de la şi viitor în Parcul Naţipnal
ţii termice, închiderea să care, stadiile de execuţie bucurat, mai cu seamă în logi, muzeografi, silvicul Institutul botanic din Sofia Retezat". în intervenţia sa,
timpul eroic care a trecut tori, cadre didactice din al Academiei de ştiinţe tovarăşul Radu Bălan a e-
de la Congresdj al IX-Iea centrele universitare Bucu bulgare, dr. A. J. Gray, de vocat stăruitoarea activitate
al partidului, de o atenţie reşti, Cluj-Napoca, laşi, Ti la Laboratorul de ecologie a oamenilor de ştiinţă pen
Oameni care ştiu deosebită din partea parti mişoara şi din judeţele Bi terestră al Societăţii rega tru protecţia acestui gigan
dului şi statului. Manifes hor, Galaţi, Maramureş, Si le de ştiinţe a Marii Bri tic sanctuar al naturii, a
tările au debutat dumini biu, Vîlcea şi Hunedoara. tanii, alte personalităţi de relevat statutul pe care i
să dea definiţii că, la Deva, printr-o re La lucrările simpozionu peste hotare. Parcul Naţional Retezat l-a j
-> uniune ştiinţifică, organiza lui a |uat parte tovarăşul Conduse de tovarăşa cucerit în anii libertăţii 1
La Deva se află în fază despre un om tînăr, pus j tă de Academia Republicii Radu Bălan, prim-secretar Maria Mitrofan, preşedin- patriei şi mai cu seamă în ^
de finalizare, ca să ne ex- pe stabilitate. Lucrează în I Socialiste România şi Con al Comitetului judeţean de »tele Consiliului judeţean de timpul eroic al epocii ce 1
primăm in termeni oare- domeniul proiectării, parcă. J siliul popular al judeţului partid, preşedintele Corni- îndrumare şi ocrotire a na- poartă emblematic numele )
cum economici, Uzina de La citeva minute vine alt | Hunedoara, cu sprijinul tetului executiv al Consi- turii, lucrările simpozionu- ctitorului ei, „Epoca Nicolae ţ
piese de schimb şi repa- tinăr. Este oţelar şi vrea s Subcomisiei monumentelor ImiIim nnnulnr înHntpvm lui nu fost deschise de tO- Ceauşescu", precum şi prin- 1
rafii utilaje miniere. Unita- să se transfere aici, la De-1 cipalele obiective ale an- î
te care se asociază, dacă va, să nu mai facă naveta. * samblului de măsuri preco- 1
nu chiar se integrează in Iar unitatea— U.P.S.R.U.M. i nizate pentru etapa urmă- ţ
ramura • construcţiilor de — are nevoie de oţelari şi' toare de organizare şi dez- i
maşini. Se formează deo- turnători, pentru că în cu- î voltare a reţelei de rezer- 1
potrivă o uzină şi un co- rinei va intra în producţie ( vaţii naturale din judeţ - \
lectiv. Surprindem doar cî- o turnătorie. J cu accent pe armonizarea i
feva elemente ale unui ast- Alt bărbat tînăr vine' şi I intereselor economice cu ■
I feT de proces. raportează că o instalaţie ' cele impuse de gestiunea \
a
s
Dacă stal o vreme în f° ^ pusă sub tensiune | ecologică a teritoriilor o- i
“ ‘
c
biroul directorului Ioan A- ?' ° ' n ‘ perspectivă ' " alte J crotite şi pe promovarea J
l vram, simţi că aici este, transformatoare trebuie pu- unui turism etic, civilizat, 1
1 de lapt, 'un fel de stat se !n funcţiune, dar că dar că { -în concordanţă cu princi- ţ
I ^ esfe nevoie ca acestea sa J piile de conservare a na- j
■»
ICT IICVVI L u ULCOICU au k /
> maior, rentru ca vin oa- . . . . . . I I turii.
x
j meni mulţi şi feluriţi, vin » uscate ,ntr un anumit l î Cuvîntul de salut al Aca
'
J inlormatii telefonice, se :
formează şi se exprimă fel , . ^syltă cu directa- ( j demiei Republicii Socialis
Se
l de fel de cerinţe şl nevoi T 1° l te România a fost transmis
N • * I.R.E., unde se poate rea- | l de acad. Radu Voinea.
pentru uzină. Uzina care ţ; uscarea. I i Comunicări de real in
za
I mcă nu e întreagă. Şi, ca Intrarea şi ieşirea la di- J ! teres ştiinţific, referitoare
*
in toate Începuturile, simţi rector sînt continue, ca un | \ la parcurile naţionale in
l mulţumiri, alături de po- semn definitoriu pentru J concepţia strategiei mon
hcneli, aşteptare şi iniţia- mişcarea ce are loc în a- | diale a conservării naturii,
f' ‘ ceastă unitate in formare » la tradiţiile cercetării ştiin
va
Intră în birou un tinăr, şi dezvoltare. ţifice româneşti a Parcului
pe care directorul il ştie şi Naţional Retezat şi a eco-
vrea să-l ajute să primeas- CORNEL ARMEANU
că locuinţă de un anumit ................... —■—:------------ -— Aspect din timpul desfăşurării simpozionului, (Continuare în pag. a 2-a)
fel. Înţelegi că este vorba (Continuare în pag. a 2-a)
