Page 50 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6.'
Z I U A M E T A L U R G I S T U L U I
îs
OMAGIU CELOR CE PLĂMĂDESC METAL PENTRU EDIFICAREA PATRIEI 11,30 Tel
11.35 Lu
12.40 Dii
(Urmare din pag. 1) a Hunedoara, soarele rene. „in 1985 — ne infor lui
L răsare mai devreme î PE ITINERARIILE SOARELUI ma sing. Nicolae Tutelea, Ml
bricâ de aglomerare, cu Este o întrebare ce din serviciul tehnic al C.S. Ba
poj
uzină cocsochimică şi tur li se aprinde în minte ra Hunedoara — s-au înregis
nătorie — care a condus pid, aproape fără să-fi dai socialiste, tovarăşul Nicolae continuă a complicatelor t o v a r ă ş u l Nicolae trat 3 propuneri de inven 13.00 AII
(Pi
la creşterea forţei econo seama, ca smocul unui Ceauşescu. Unii dintre lur- instalaţii : Mihai Bokor, Ion Ceauşescu. Simt o mindrie ţii şi 42 propuneri de ino
mice a judeţului. blitz. Şi tot aşa de iute naliştii de atunci — cei care Sfetcu, Mihai! Birz, Con aparte că fac parte din- vaţii, din care au Iost a- 14.35 Pa
zia
Totodată, partidul şi sta se stinge, fără a fi mărtu au preluat destinele obiec stantin Medelanu, Mircea tr-un colectiv care a reuşit plicate 34 de inovaţii, a
tul au alocat an de an risită vreodată - în afara tivului siderurgic de la Bejan, losif Pop, Ion Mol- să reducă consumul de căror elicienţă (postcalcu- 14,45 In?
tin
însemnate fonduri pentru acestor rînduri — pentru că constructor şi s-au instalat dovan şi mulţi alţii. metal cu 2,80 kg/tonă, laţă lată) depăşeşte 15 milioa Un
perfecţionarea activităţii adevărul, pe care îl afli la pupitrele de comandă, a O.S.M. I — secţie de norma planificată, să ne lei. Inginerii Ştelan Cor- nă
Re
productive şi a pregătirii tot singur, este altul : la completînd primele fişe de L* obţină micşorarea consu nea, Domocoş Budai şi
personalului muncitor, pen Hunedoara soarele nu a- producţie — au predat şta de frunte intre oţelă- mului la toate elementele Cornel Podelean sînt auto 15.00 Im
nu
tru îmbunătăţirea condiţii pune niciodată I feta muncii altor generaţii riile combinatului hu şi materiile prime folosite rii mai multor lucrări".
lor de muncă şi de viaţă Focurile furnalului nr. 9, de furnalişti, iar acele „fişe nedorean - oamenii mun in procesul de elaborare a La Hunedoara, soarele 19.00 Te
cii nu plămădesc doar oţe
ale siderurgiştilor. Acestor ce le priveşti acum şi toate tehnico-productive" au for lul atît de necesar patriei, oţelurilor, dovedind prin nu apune niciodată ! Un 19.20 Ţa
condiţii, oamenii muncii de celelalte pe care le invoci, mat o adevărată arhivă. Nu aceasta că la O.S.M. I adevăr susţinut de flacăra lor
la C. S. Hunedoara şi in această clipă, pentru despre acei oameni este ci depun eforturi pentru există condiţii pentru apli ideilor, de focul marilor Ep
Co
C.S.V. Călan le răspund susfinerea adevărului amin vorba, dar ni-i amintim pe a-1 produce şi c/t mai ief carea de îndată a sarcini agregate siderurgice, de
prin muncă ordonată şi tit, au, împreună, valenţele toţi, privind acum la tine tin. Tiberiu Pascu, secreta lor şi indicaţiilor formu moleculele metalelor incen 19.40 Cil
(cc
responsabilă, prin însem unui astru incendiar creat rii furnalişti Florin Toader rul comitetului de partid, late, la marele forum de diate de polizoare... Un
nate realizări, asigurînd e- de oameni şi alimentat în şi Ovidiu Nagy, care şi-au ne-a declarat : „M-am în mocratic, de tovarăşul astru fărîmifat in mii de 20.20 Fii
cil
tors de la recentul Congres
IC UI U (
conomiei naţionale cantităţi primul rînd cu căldura lor început drumul lor de mun al lll-lea al consiliilor popu Nicolae Ceauşescu". părţi Care se constituie, mi
continuu sporite de fontă sufletească şi cu flăcările că aici, la furnalul nr. 9, lare cu învăţăminte deose focul minţii, puterea ziua şi noaptea, intr-un a
şi oţel, cocs şi laminate, conştiinţei lor revoluţionare abia în martie 1985. Prim- Ş; nestinsă a ideilor no imn continuu ol bucuriei şi ne
piese turnate şi utilaje teh - unite il) suprema satis topitorul Lucian lonescu, bite desprinse din magis vatoare, reprezintă o muncii I 21.20 Fa
(c
nologice. De asemenea, facţie a existenţei : roadele şeful echipei — om cate lu trala cuvîntare a secreta parte importantă din arde iei
siderurgiştii din Hunedoara muncii. Cîteva clipe mai crează de 28 de ani în rului general al partidului, rile metalurgiei hunedo- MARIN NEGOITÂ
livrează şi un însemnat vo înainte, tovarăşul lacob To- combinat — spunea despre 21,50 T<
lum de produse la export, plicean, secretarul Comite cei doi tineri : „Sînt harnici, 22.00 In
apreciate de beneficiari din tului de partid al C. S. Hu constituie exemple de dă
multe ţări ale lumii. nedoara, ne declarase : ,,ln ruire in muncă.,. Mulţumim LUNI,
Sărbătorindu-i azi pe perimetrul unităţii noastre conducătorului I u b i t al
metalurgişti, să ne îndrep ard, într-o perfectă sim partidului şi statului nostru 20.00 T«
A
tăm gîndul deopotrivă spre bioză, locurile agregatelor pentru crearea tuturor con ta
cocsari şi aglomeratorişti, şi cele ale dăruirii munci diţiilor necesare pentru edu re
m
furnalişti şi oţelari, lumi toreşti. In cei douăzeci de carea şi formarea unor Ni
nători şi turnători, spre astfel de tineri /", Ce se 21 V
proiectanţfi şi specialiştii ani luminoşi ai „Epocii poate spune mai mult ? «ii
din toate compartimentele Nicolae Ceauşescu" s-au a<
născut noi repere fierbinţi
celor două mari combinate şi putem vorbi despre com lt popas, pe acest iti- P<
ia
care, în întîmpinarea zilei binatul nostru ca despre o A nerariu al temperatu 20,35 Tc
lor, şi-au înzecit eforturile rilor înalte, îl facem (c
în producţie, obţinînd o adevărată „bancă a in la Uzina cocsochimică nr. 20,55 R«
serie de realizări. Şi este candescenţei”, în care se 1, ol cărei colectiv a săr Io
plăcut să spunem că fonta depun valori ale plămădirii bătorit, de curînd, 30 de ni
cenuşie de Călan este so metalului românesc. De ani de la punerea în func sc
sărbătoarea lor, „Ziua me
licitată şi apreciată tot talurgistului", oamenii mun ţiune a primei baterii de 21,50 T
mai mult de beneficiari, că cii din C. S. Hunedoara ra cocsificare. Un bilanţ ? S-a 22.00 Ir
oţelul de Hunedoara este portează cu mindrie pa întocmit unul chiar în cin m
folosit azi cu rezultate deo stea sărbătorii de azi, „Ziua
sebite în ramurile de vîrf triotică transpunerea in metalurgistului" : o produc
ale economiei noastre na viaţă a obiectivelor şi sar ţie de peste 35 milioane
cinilor lormulate de secre
ţionale, fiind totodată ce tarul general al partidului, tone de cocs, 2 milioane
rut şi preţuit de parte t o v a r ă ş u l Nicolae tone de cocs mărunt, peste
neri de peste hotare, ca şi Ceauşescu, in legătură cu 2,5 milioane tone produse
DEV.
produsele chimice livrate la creşterea producţiei şi în chimice ş.a. Cîfiva dintre Egipt
export de cele două com deosebi a calităţii metalu semnatarii acestor Impor în Mi
binate siderurgice din ju lui hunedorean, a tuturor tante cantităţi întîlniţi azi ta) ; i
deţul nostru. produselor Unite". de veghe la flăcările coc nele e
La rindul lor, sărbătorin- sului : Andrei Petresc, Do sala A
aminti
du-şi ziua, făcînd bilanţul evenim la... 'clocotul rian Manea, Cornel Guţiu, B);
realizărilor din cele opt R lur nai ului nr. 9, de Petru Pojar, Alexandru Pa- (FlacA
luni şi jumătate care au 1 000 mc. Şansa pro vel, losif Adam.i. multe
(Arta,
trecut din ocest an, side e cajele de laminare
rurgiştii au datoria să-şi fesiei ne-a prilejuit, cu 13 P le „porţile" marii
ani in urmă, să asistăm Io
t.i
inventarieze şi neajunsuri aprinderea primului loc în unităţi — alunecă seriile
le pe care le mai au în acest furnal, precum şi la alte focuri... Despre lami- moaşa
activitate şi să se anga punerea I ?• funcţiune a natoriştl s-a mai scris, dar iembr
jeze plenar pentru elimi marelui agregat in pre iată, numele unor oameni La Hunedoara, pe Itinerariile soarelui, echipa de furnalişti condusă de prim-topi- claraţi
turai)
narea lor, pentru îmbună zenţa ctitorului României care asigură funcţionarea forui Lucian lonescu acţionează cu înaltă răspundere şi abnegaţie muncitorească pen canul
tăţirea sub toate aspectele tru creşterea producţiei la furnalul nr. S. NEA :
rea r-
a muncii şi producţiei. PETR
Intrucît au mai rămas doar Oamenii de pe plat prin fapte se numără fur rului de producţie obţi tric Caramicios, Aurel în săptămîna care s-a în seriile
trei luni şi jumătate din formele siderurgice ale naliştii Nicuşor Stăicuţa, nut din luna martie în Jurj, Vladimir Todor, Tu- cheiat, colectivul coordo ANIN
acest ultim an al actualu Călanului, umăr la umăr Petru Baros, Nicolae Că coace : la semicoes — 50 dorel Prodca, Ilie Vîice- nat de maistrul Nicolae cumst
lui cincinal, siderurgiştii cu metalurgişti! din în lin, maistrul Francisc tone, iar la cocs de flui lcan, Mariana Naum — Pinzarii, de la atelierul (Mum
Râmă
noştri' trebuie să-şi amplifi treaga ţară, cinstesc „Ziua Farogo, lăcătuşul Ioan dizare — 655 tone. cocsari, Gheorghe Năs- de cilindri al turnătoriei BRAD
ce strădaniile pentru în metalurgistului“ cu noi Popa, macaragista Ale Cocs peste plan. Crea tase, Marian Oprea — nr. 2, a realizat peste Krani'
deplinirea prevederilor de fapte de muncă. xandrina Puşcaş, electri ţie a anilor de mari îm lăcătuşi, Mircea Arde sarcinile planului 15 to GUR/
ftnlîn
plan anuale şi, în acelaşi Furnaliştii — în săpfă- cianul Ioan Brener şi pliniri, intraţi în istorie lean, Eugen Gnbor — e- ne cilindri. ORAŞ
timp, să pregătească te mînă record. Cum au alţii. sub denumirea de „Epoca lectricieni. Din fontă recuperată. drago
meinic producţia anului Sporurile de producţie Nicolae Ceauşescu", uzina Cu trei zile mai de In aceeaşi săptămînu,-tur mării'
viitor, primul din cel de dovedit-o in lunile trecute în creştere. Secţia carbo- Cocsochimică a Căîanu- vreme. Echipa de lăcă nătoria nr. 3 şi-a depăşit GIU-1
lantui
al optulea cincinal, ale din martie şi pînă în flu î d reuneşte 260 de lul, în continuă extinde tuşi coordonată do Liviu planul cu 30 tone piese HAŢ£
cărui obiective au fost fun prezent, în toţi anii ac turnate. De notat că 80 Tom
damentate de Congresul a! tualului cincinal, reali- la sută din încărcătura BRAZ
zînd constant fontă peste
extral
Xlll-lea al partidului. plan, furnaliştii secţiei acestor piese a fost obţi Aşa
fn întreaga activitate să întîi au încheiat şi săp- nută din fontă recupera (Casa
urmeze neabătut indicaţii tămîna 9—14 septembrie, EXEMPLE DE HĂRNICIE tă din incinta combina MERI
terest
le şi recomandările cuprin declarată record în pro tului, în urma unor ac ‘*upii
se în magistrala cuvîntare ducţie, cu 100 tone fontă ţiuni de colectare. La GHEI
rostită de> tovarăşul Nicolae cenuşie elaborată supli SI DĂRUIRE ÎN MUNCĂ piese de schimb pentru lărefu
ncrul
Ceauşescu, secretarul ge mentar. Este o depăşire consumul intern, planul a
neral al partidului, la pentru care întregul co fost depăşit cu 100 000
Congresul al lll-lea al con lei.
siliilor populare, să ridice lectiv al secţiei merită U
felicitări.
la noi cote valorice şi cali oameni. Un colectiv omo re şi modernizare, reali Dănescu, care execută Oameni şi fapte de pe
tative munca pe care o — Aşa cum ne-a indi gen, bine sudat, hotărît zează importante cantităţi lucrări de întreţinere a platformele fierbinţi ale
fac, produsele pe care le cat secretarul genera] al să-.şi sporească neconte de cocs. Tovarăşul Nico- instalaţiilor hidraulice de Călanului. însufleţiţi de Tiu
realizează. partidului, t o v a r ă ş u l nit sporurile înregistrate dim Oargă, secretar ad la maşinile de deservire a îndemnurile şi orientările azi,
Acţionînd în acest mod, Nicolae Ceauşescu, cu pri la principalele produse junct al comitetului de bateriilor de cocsificare t o v a r ă ş u l u i Nicolae Vrem
nant
încheind cu rezultate bune lejul vizitei de lucru în fabricate. Doinei Coroi, partid al uzinei, ne-a co .şi-a cîştigat un binemeri CeaUşescU, cuprinse în varia!
anul 1985, siderurgiştii din combinatul nostru, să Coloman Grigorescu, Va- municat că în septem tat renume între forma magistrala cuvîntare ros noapt
Hunedoara şi Călan vor creştem producţia de fon sile Meseşan — cocsari, brie cele mai însemnate ţiile similare ale combi tită la Congresul al III- din s
putea aborda de pe baze tă, în condiţii de cali Anton Cosmescu, Gheor plusuri, la cocs, le-a ob natului : „în paralel cu lea al consiliilor populare, perat
cupri
solide noua etapă de dez tate şi eficienţă superioa ghe Naum şi Ion Mun- ţinut schimbul „G", con efectuarea lucrărilor în siderurgiştii de aici sînt de, i
voltare economico-socială re, noi am înţeles că teanu — şefi de schimb, dus de sing. Nicolae Cos- care sîntem specializaţi hotăriţi să încheie anul tre l
1986-1990, spre progresul interesele ţării cer mereu Doru David — lăcătuş, tache şi de maistrul Teo am reparat şi finalizat în 1985 cu rezultate cît mai ceaţă
şi prosperitatea continuă a mai mult metal — ne-a Nicolae Crişan, subingi- dor Crişan. în 11 sep această săptămînăj cu trei • bune în producţie, să ela La
patriei noastre socialiste. declarat ing. Simion Sim, ner şi Ioan Bunea, mais tembrie ei au raportat 26 zile mai repede faţă de boreze cantităţi tot mai fi pi
Primiţi omagiul nostru, şeful secţiei. Şi asta fa tru — sînt numai ciţiva tone cocs peste preve grafic, maşina de scos mari de fontă cenuşie şi să, c
mult
dragi siderurgişti şi urarea cem. Că dăruire şi abne dintre lucrătorii de aici deri. Fruntaşi în muncă uşi nr. 3“ — ne-a spus alte produse pentru mine
sinceră de noi succese în gaţie, cu hărnicie, zi de care zilnic contribuie cu sînt mulţi. Numele câtor şeful acestei echipe. tară. mode
muncă ! zi. Intre cei ce se disting hărnicie la mărirea spo va : Marin Oinac, Mmi- 15 tone cilindri în plus. LIVIU BRAICA porai