Page 53 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 53
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ Vizita oficială de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Indonezia, generalul Suharto
C L I L I S I H I I L CEREMONIA Indonezia, generalul Suhar întrevederea s-a desfă
VIZITĂ PROTOCOLARĂ
SOSIRII
Republicii
Preşedintele
ÎN CAPITALĂ
to, şi doamna Tien Suharto,
caldă
sub
cordialitate,
La invitaţia tovarăşului au făcut, luni, o vizită şurat într-o atmosferă de
ORGSM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Nicolae Ceauşescu, pre protocolară preşedintelui semnul bunelor • relaţii de
şedintele Republicii Socia Republicii Socialiste Româ prietenie şi colaborare care
N S I LI U LUI P O P U L A R J U D E T E A N liste România, şi a tova nia, Nicolae CeaUşescu, şi
răşei Elena Ceausescu, luni, tovarăşei Elena Ceau.şescu, s-au statornicit şi se dez
16 septembrie, a sosit la la Palatul Consiliului de voltă continuu între ţările
Bucureşti, preşedintele Re Stat. şi popoarele noastre.
Anul XXXVII, nr. 8 659 MARŢI, 17 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani
publicii Indonezia, genera
lul Suharto, care, îm ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
preună cu doamna Tien
Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceausescu, Suharto efectuează o vizită Stat au început, luni, 16 merciale, pentru dezvolta
La Palatul Consiliului de
oficială de prietenie în
rea unei mai largi cola
7 7 ţara noastră. septembrie, convorbirile borări şi cooperări reciproc 1
documentele adoptate de cel de al lll-lea Congres indonezian în ţara noastră, oficiale dintre preşedintele avantajoase, îndeosebi în 1
statului
Vizita
şefului
Republicii Socialiste Româ
tr-o serie de sectoare eco
moment important în dez nia, Nicolae Ceauşescu, şi nomice importante, de in
de
voltarea
raporturilor
al consiliilor populare-însufleţitor program de lucru prietenie şi colaborare din preşedintele Republicii In teres comun — cum sînt
industria extractivă, petro
donezia, generalul Suharto.
tre cele două ţări şi po In timpul convorbirilor, chimică, industrializarea
poare, constituie o expre p r e ş e d i n ţ i i Nicolae lemnului, construcţiile de
sie a cursului ascendent al Ceauşescu şi Suharto au maşini, agricultură şi alte
pentru consiliile populare, pentru toţi cetăţenii patriei relaţiilor româno—indone apreciat că în ultimii ani le. în acest cadru a fost
ziene, o ilustrare a dorin raporturile româno—indo evidenţiat rolul important
Bogăţia do impresii cu pentru toate consiliile tematizarea localităţilor. ţei comune de a le conferi neziene au cunoscut noi pe care îl are realizarea
care delegaţii ia cel de-al populare, pentru toate do Faţă de realizările de pînă noi dimensiuni în intere progrese, avînd la bază unor acorduri de lungă
TII-lea Congres al consi meniile în care ele acţio acum, pentru îndeplinirea sul reciproc, al cauzei păcii, principiile trainice ale ega durată care să confere sta
liilor populare s-au îna nează. cu succes a planului pe a- înţelegerii şi cooperării in lităţii, respectului suvera bilitate şi perspectivă ra
poiat la rosturile lor dc zi „Ce anume aţi desprins eest an, constructori de lo ternaţionale. nităţii şi independenţei, porturilor economice dintre
cu zi, se decantează. Fi deosebit din lucrările Con cuinţe de la T.A.G.C.M. au Ceremonia sosirii înaltu neamestecului în treburile cele două ţări, inclusiv în
resc, în contul fiecăruia gresului pentru domeniul datoria de a-şi intensifica lui oaspete a avut loc pe interne şi avantajului reci ce priveşte cooperarea pe
dintre cei prezenţi în sala dumneavoastră de activita eforturile, de a recupera aeroportul Otopeni, împo proc. terţe pieţe.
marelui forum democratic te, pentru circumscripţia în rămânerile în urmă şi a A fost exprimată dorinţa
al poporului se contabili care sînteţi deputat ?“ — da în folosinţă o scrie de dobit sărbătoreşte. S-a apreciat, totodată, că comună de a se acţiona
zează pentru toată perioada a fost întrebarea cu care lucrări de stringentă ne ...La ora 11,15, aerona potenţialul economic, teh pentru amplificarea legătu
care urmează sarcini spo ne-am adresat cîtorva de cesitate pentru confortul va cu care a călătorit şe nic şi ştiinţific, în conti rilor bilaterale pe multiple
rite. De la ei către masa putaţi participanţi la Con localităţilor noastre ur ful statului indonezian a nuă creştere, al României planuri, în spiritul Decla
largă a celor 1 397 de de gres. bane. aterizat. şi Indoneziei oferă mari raţiei comune româno —
putaţi în consiliile popu Vasile Brodea, deputat In domeniul sistematizării
lare municipale, orăşeneşti în Consiliul popular ju localităţilor rurale — aco posibilităţi pentru intensi
şi comunale, a celor peste deţean Hunedoara, directo lo unde se vor construi în (Continuare in pag. a 4-a) ficarea schimburilor co- (Continuare in pag. a 4-a)
500 000 de cetăţeni ai ju rul Trustului de antrepri viitor un maro număr de
deţului va trebui să ra ză generală pentru eon- apartamente şi alte func
dieze iniţiativă şi acţiune, strucţii-montaj Hunedoara- ţionalităţi sociale — o bu
iniţiativă de care trebuie Deva : nă parte dintre acestea ne *1 1 1 ife i'ilf.lniWM ■UIMII
să se „contamineze" întrea revin nouă să le construim. [N ZIARUL DE AZI K4 11 1
ga suflare a oraşelor şi sa — Multe sint sarcinile Prin ele avem datoria să J11'4i:Î^V?4-'TIi;T^l:lilfriTiiT1
telor. prioritare pe care le-am asigurăm personalitatea sa B SPORT
desprins din recentul Con
Din cuvîntările rostite gres al consiliilor populare. telor hunedorene, să creăm Tabloul dăruirii
de secretarul general al Mă voi referi la două : pe vetrele lor condiţii de • Fotbal :
, p a r t i d u 1 u i, tovarăşul realizarea fără nici un fel locuit asemănătoare celor Cronica etapei
Nicolae Ceausescu, din dez de abatere a planului de de la oraşe. muncitoreşti
baterile ce au avut loc, ION CIOCLEI Clasamente
din hotărîrile adoptate se investiţii şi construcţii- Un perimetru al flăcări la finele anului? „Trebuie
desprind sarcini deosebite montaj pe acest an şi sis (Continuare in pag. a 2-a) lor pure, dar şi ai fumu să anulăm, prin rezultate
lui, un spaţiu al. arderilor cit mai hune, restanţele şi
.wAvmvAvwwvwf.mvwwww.mv.v/AVAW«WiWWWA\ în camere blindate, dar şi să ne îndeplinim planul —
în pieptul oamenilor, un ne-a răspuns Dumitru Mi-
pămlnt uscat de metamor lrai, maistru CU întreţine
CAMPANIA AGRICOLA Di fozele chimice ale mate rea utilajelor de la ..car
bofluid". împreună cu oa
riilor prime, dar şi un pă-
mînt mocirlos datorită fun menii coordonaţi de sing.
daţiilor proaspăt săpate ori Nicolae Crişan — care răs
al schelelor aflate în plină punde de exploatarea in
De ce s î n t anemice ritmurile ascensiune... Aşa ar putea stalaţiilor, precum .şi de
punerea în funcţiune a
fi caracterizată, pe scurt,
zona în care se află sec bateriei nr. 2 de cocs bri
de lucru la C. A. P. Brănişca ? ţiile cocsificare, chimică chete — vom acţiona cu
şi carbofluid, care formea
toate forţele pentru valo
ză, împreună, uzina nr. 1 rificarea resurselor inter
peratori. Un mare număr nelor ; vrejurile erau duse din Combinatul siderurgic ne de care dispunem, în
• O campanie începută „cu stîngul" • Su de porţii nici un erau în la casele cooperatorilor ; în „Victoria" Călan. Pe di scopul creşterii producţiei
cepute. Din conducerea timp ce căruţele din rectorul uzinei, ing. Can- Şi încheierii cu bine a a-
prafeţe mari de recoltat, oameni foarte puţini la cooperativei nu se afla C.A.P. se plimbau goale din Trifan — un om ca nului 1985".
lucru • Unde „muncesc" factorii de conducere ? nimeni la faţa locului, pen prin sat, oamenii aştep bradul, însă albit prea de La baza declaraţiilor op
tru a supraveghea cum se tau mijloace de transport; vreme — l-am găsit în timiste ale oamenilor se
• Cînd „organizarea model" se dovedeşte a fi strînge recolta, cum se sor Rubens Bîe, secretar ad mijlocul unor muncitori, află eforturile zilnice, mun
curată dezorganizare. tează şi eîţi din cartofi junct al Comitetului co la noua capacitate de cocs ca lor plină de abnegaţie
iau drumul magaziei uni- munal dc partid, sosit şi el, brichete, „Pînă ieri — ne-a şi devotament. Directorul
cu mare întîrziere, să în declarat interlocutorul — Uzinei, şefii de secţii, maiş
drume şi să sprijine acti
Luni, la ora 14,30 bri aici, la cuptorul nr. 2 şi trii, alţi specialişti lucrea
gada de reporteri a ajuns vitatea, nu reuşea să mai la cele 14 camere ale sale, ză, uneori, în schimburi
în comuna Brănişca, pen BRIGADA „FULGER" PE OGOARE îndrepte ceva în această se aflau numai constructo prelungite de... 3—4 zile !
tru a» consemna cum se Brigada de reporteri rii. Acum sînt şi oameni Gheorghe Cîrţînă, maistru
desfăşoară activitatea pe TRAIAN BONDOR, de-ai noştri, din secţia principal cu exploatarea
ogoare. La sediul coope cartofii o puternică mobi tălii. Aşa ne-am explicai MIRCEA LEPÂDATU carbofluid, care au aprins la secţia chimică, spunea:
rativei agricole din locali lizare de oameni. La „Că câteva anomalii: mulţi focul pentru uscarea noii „Locul de muncă face par
tate întrebăm în ce tar rămizi", pe o solă de 12 ha cartofi rămîneau în pămlnt, baterii şi atingerea regi te din fiinţa noastră. Nu
lale si la ce se munceşte, nu se aflau nici 20 de coo- îndeosebi la capătul biloa- (Continuare in pag. 2 a) mului termic de funcţio poţi merge liniştit acasă
unde sînt factorii de con nare. Ziua în care vor fi dacă instalaţiile nu au şi
ducere din unitate. Aju- produse primele cantităţi ele, aici, mersul lor optim
toarea contabilă, singura de cocs brichete nu este pentru producţie. E ceva
persoană aflată în birou, departe. Celelalte două ba care nu. se poate expli
precizează: preşedintele terii, nr. 4 şi nr. 3, se află ca...".
Tovie Manea, este plecat în construcţie, urmînd să Desigur, vorbele nu pot
în tarlaua unde se recol funcţioneze, chiar în aceas exprima întotdeauna sim
tează porumbul ; inginerul tă ordine, în anii 1986 şi ţirea din sufletul omului.
şef, Lucian Albu, coordo 1967. Prin intrarea în pro O fac mult mai bine fap
nează activitatea mecaniza ducţie a noii capacităţi de tele materiale. De pildă,
torilor care pregătesc te cocs brichete, secţia car la secţia cocsificare, depă
renul pentru păioase şi bofluid are asigurate toa şirea cu 10—15 la sută a
seamănă rapiţa ; Margareta te condiţiile materiale numărului planificat de
Ursa, contabila şefă, parti pentru îndeplinirea indica piloţi, dc către formaţia
cipă la recoltatul cartofilor, torilor de plan". coordonată de maistrul
în tarlaua „Cărămizi" ; bri Am mai notat că secţia Mircea Drăgan, vorbeşte
gadiera Jenica Podelean se carbofluid a produs, de la elocvent despre hărnici i
află la recoltatul cartofilor începutul anului, peste celor 23 de cocsari ai a-
-
în tarlaua „Dric“. 85 000 tone de semicocs şi cestui microcolectiv, dospi ''
Avînd aceste informaţii, are o restanţă de circa dragostea lor faţă de locul
ne deplasăm spre locurile 8 000 tone la cocs de flui de muncă. La fel, faptele
unde se găsesc culturile dizare. De două luni însă semnate de formaţia mais
de cartofi. Deoarece C.A.P. şi la acest sortiment re trului principal Iolian Slu-
zultatele au început să fie mer, care asigură regimul
Brănişca are ocupată cu pozitive: pe iulie şi au
aceasta cultură o supra gust s-au produs în plus MARIN NEGOIŢA
faţă de 65 de ha, ne aş C.A.P. Pcştişu Marr. Peste lft« de cetăţeni ai satului au participat, duminică, ia 510 tone cocs de fluidiza
reeottatul cartofilor. In imagine, o parte dintre ei, surprinşi in acţiune.
teptam să vedem la scos re. Care va fi situaţia pînă (Continuare in pag. a 2-a)
