Page 54 - Drumul_socialismului_1985_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 659

Tabloul Consfătuirile profesorilor

f v dăruirii
Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceausescu, 7
documentele adoptate de cel de-al lll-lea Congres care predau
muncitoreşti
al consiliilor populare—însufleţitor program de lucru (Urmare din pag. 1) stiinte sociale 20,00 Tclcjurna
20,20 Actualitai
nomic
* *
20.35 Universul
termic şi hidraulic pe flu­ Consfătuirile profesorilor baza unor planşe, situaţii 20,55 Festivalul
pentru consiliile populare, pentru toţi cetăţenii patriei xul cocsului, sau cele care care predau ştiinţe socia­ problemă), au fost pc larg nai „Gco
îi au ca autori pe oame­ le (istorie, filozofie, econo­ dezbătute. (color).
(Urmare din pag. 1) participat la secţiunea în re am luat parte în ca­ nii conduşi de maistrul mie politică, cunoştinţe e- Folosirea documentelor X-a
care s-âu dezbătut proble­ drul Congresului al III-lea Dumitru Filip, ce răspund conomice şi cunoştinţe so- de partid în lecţii a deve­ 21.35 Şcoala îi
Maria Stoica, ţesătoare, mele reducerii consumuri­ al consiliilor populare am de pregătirea cărbunelui cial-politice) au reunit, la nit o preocupare constan­ în.*k*. răs
deputat în Consiliul popu­ lor, economisirii energiei şi despi’ins cîteva priorităţi pentru cocs — de la mă­ Deva, aproape 250 de ca­ tă a multor cadre didactice muniste
lar judeţean : folosirii de noi surse e- şi pentru comuna noastră. cinare, dozare, pînă la dre didactice din învăţă- care predau ştiinţele so­ 21,50 Tclcjurna
— Deosebit pentru noi nergetice şi de materii pri­ Prima este autofinanţarea. ştampare. „Toţi aceşti mun­ mîntul preuniversitar al ciale la liceele industriale
colectivul de ţesătoare de me locale. Un accent deo­ Deşi am diminuat mereu citori şi tehnicieni — con­ judeţului. în dezbaterile în nr. 2 Deva, nr. 2 şi 1 Hu­
la Ţcsătoria de mătase se sebit s-a pus în dezbateri din dotaţia pe care o pri­ cluziona sing. Nicodim pion şi pe secţiuni a fost nedoara, Vulcan, economic
desprinde sarcina realizării pe folosirea surselor ne­ mim de la bugetul jude­ Oargă, şef secţie schimb la analizată, cu răspundere Petroşani, la şcolile gene­ IMEAD8C
exportului. Trebuie să fa­ convenţionale de energie ţean, încă nu ne autofinan- „cocsificare"-—îşi fac lucrui comunistă, activitatea des­ rale nr. 2 Deva, Vaţa de
bricăm asemenea produse din care şi judeţul nostru ţăm. Prin folosirea mai cu nădejde, sînt convinşi făşurată de Inspectoratul Jos, Cristur, nr. 0 Hune­
cu care să ne putem im­ are suficiente disponibili­ bună a pîrghiilor create de de importanţa tuturor as­ şcolar judeţean, conduceri­ doara ş.a., conferind lecţii­ BUCUREŞTI
dioprogramul
pune pe piaţa externă. tăţi. La folosirea acestora legea privind autofinanţa­ pectelor pc care lo îmbra­ le şcolilor şi cadrele di­ lor valori politico-ideolo- G,30 La ordin
Ca deputat, am circum­ trebuie să antrenăm mai rea localităţilor adminis- că activitatea secţiei. Aşa dactice pentru îmbunătăţi­ agricultură ;
scripţia într-o zonă siste- bine specialiştii din dife­ trativ-teritoriale, prin crea­ ne-am putut încadra în rea conţinutului şi creşte­ gice ridicate, argumentînd jurnal; 7,30
matizabilă a municipiului rite domenii de activitate, rea unor activităţi noi, a- normele de consum speci­ rea rolului politico-educa- caracterul ştiinţific, edu­ angajament
Deva. Obligaţiile da a ne în ceea ce priveşte mate­ ducătoare de venituri, vom fic la materii prime, ener­ tiv al ştiinţelor socialo în cativ al disciplinelor. Preo­ 8,00 Revista
gospodări bine circumscrip­ riile prime locale de care, reuşi satisfacerea acestui gie electrică şi combusti­ consens cu sarcinile puse cuparea pentru realizarea Curierul melc
Buletin de
ţia vor fi mari. Pe măsură de asemenea nu duce lipsă deziderat. A doua priori- bil, iar la abur şi aer s-au în faţa învăţămîntului de unor legături interdiscipli- Răspundem
ce se construieşte, va tre­ judeţul nostru, trebuie mai tate pe care am desprins-o obţinut chiar unele econo­ documentele Congresului al nare în scopul creării unui lor; 10,00 Bule
bui să-i mobilizez pe ce­ bine dirijată activitatea de este aceea de a crea în mii". XÎII-lea al partidului. orizont mai larg de înţe­ 10,05 Corul
tăţeni la amenajarea şi mică industrie. O sursă comuna noastră condiţii de Totuşi, la secţia cocsifi­ legere a societăţii, a mer­ dirijat dc Mai
sistematizarea zonelor din­ bogată do materii prime viaţă apropiate de cele ale care, rezultatele nu sînt la Analizele au relevat roa­ sului ei înainte a fost evi­ tin; 10,20 D:
tre blocuri sau chiar la e- locale sînt materiile şi ma­ oraşului, pentru a opri ast­ nivelul aşteptărilor. Minu­ dele eforturilor multor ca­ denţiată prin activitatea ca­ şi dansurile
dre didactice, eforturi con­
xecutarea unor lucrări edi­ terialele i’cfolosibile. La fel tendinţa de migrare a surile acumulate la cele drelor didactice de la li­ 10,40 Mioriţa,
etnografic şi :
litare pe baza obligaţiei de colectarea şi introducerea populaţiei către oraş. Pen­ două sortimente — cocs cretizate în modul de în­ ceele de matematică-fizică, Buletin dc şti
suşire de către elevi a ca­
a participa prin muncă la lor în circuit noi, deputa­ tru aceasta, ne-am propus metalurgic şi cocs mărunt tegoriilor şi legilor econo­ sanitar şi industriale nr. . 2 crofonul pion
mai buna gospodărire a lo­ ţii, va trebui să antrenăm să dezvoltăm reţeaua ser­ •— se ridică la 27—30 la mice, de cunoaştere a pro­ şi 3 Hunedoara, „A. Ian- Publicitate; i
calităţii în care trăiesc şi mai mult iniţiativa oame­ viciilor, să îmbunătăţim sută. Cauzele principale ar cesului revoluţionar, a ma­ cu“ Brad, agroindustrial dc ştiri; 12,
muncesc, la realizarea u- nilor muncii şi cetăţenilor. reţeaua de căi rutiere de fi trei: situaţia grea din rilor transformări din anii Haţeg, Şcoala generală nr. sindicatelor; ]
nor lucrări de interes co­ In mod deosebit populaţia comunicaţie între sate, să trimestrul I, golurile de construcţiei socialiste şi 2 Haţeg. moara folclo:
Avanpremieră
mun. trebuie antrenată mai bi­ introducem în casele oa­ materie primă (circa 150 Rodul preocupărilor stă­ •>13,00 Do Ia 1
Ing. Aurora Mârza, pre­ ne la acţiunile de colec­ menilor apă curentă. Şi ore, pe 0 luni) şi opririle îndeosebi din timpul eroic ruitoare, de perfecţionare Clubul curloţ
şedintele Comitetului jude­ tare, aceasta fiind o sar­ toate acestea cu participa­ accidentale ale instalaţii­ care a trecut de la Con­ a muncii a fost relevat şi Buletin de ţ
ţean al Organizaţiei Demo­ cină importantă a deputa­ rea cetăţenilor, în scopul lor. Acestea din urmă au gresul al IX-lea al parti­ prin creşterea cu 2,8 la su­ Solişti şi fon
craţiei şi Unităţii Socia­ ţilor. de a-i lega mai bine de fost reduse de la un total dului, dovedind capacitate tă a procentului de medio­ rlcc dc la sat
r
tece
'creţ
liste : Simion Cliifor, primarul locurile lor de origine, de de 400 ore pe lună, la de pătrundere în esenţa critate şi mai ales prin dioga. >coi
— La lucrările pe sec­ comunei Buceş : rosturile lor de producă­ 70—80 ore. „Dar, tot sînt conceptelor şi tezelor de­ rezultatele meritorii la fa­ Sfatul medic
ţiuni ale congresului am — Din dezbaterile la ca­ tori agricoli. mari — ne explica directo­ spre stat, democraţie, ade­ zele republicane ale con­ Buletin dc ţ
văr, devenire, umanism, li­
rul uzinei — deoarece sînt cursurilor de istorie, eco­ Sinteze. Din
dese şi, oricît de mică ar bertate, independenţă, su­ nomie politică şi filozofie lozoficâ, pol
]
fi o oprire, frecvenţa aces­ veranitate etc. Au fost evi­ — unde au fost cucerite mică a Ceai'
Nicolae
tora îngreunează fluxul denţiate în acest sens, ca­ 9 premii şi menţiuni. Audienţa rad
campania agricola de toamna tehnologic. Soluţiile pe dre didactice de la liceele rele serii; •
care le avem în vedere industriale „Aurel Vlaicu" Dezbaterile au relevat e- • Revista ii
(5*5 Orăştie, Călan, Gurabarza, xigenţele ce stau în faţa radio • Prio
pentru redresarea situaţiei matematică-fizică Hunedoa­ profesorilor care predau conomle - M
De ce sînt anemice ritmurile constau în: terminarea e- ra ca şi de la şcolile ge­ ştiinţele sociale în anul maţii; ztf, <i ]
tapei a Il-a a reviziilor şi
£040 Memorii
reparaţiilor la cele două nerale din Orăştie, nr. 11, şcolar 1985/1986, exigenţe romănesc •
4, 1 Hunedoara, Ghelari.
desprinse din dezideratele
de lucru la C.Â.P. Brânişca ? materiilor prime şi mate­ Realizarea unor lecţii celui de-al XÎII-lea Con­ dv. ; 22,00 C
baterii de cocs, asigurarea
oră; 23,00 Ni
rialelor necesare, elimina­ moderne, accesibile elevi­ gres al partidului, ca şi zicală; 23,55—
măsurile ce se cer între­
de ştiri.
(Urmare din oag. lucru, pe uliţele satului, întîlni pe cineva din con­ rea locurilor înguste, in­ lor, în care caracterul prâc-
în faţa complexului co­ ducerea cooperativei pe şo­ trarea în funcţiune a noi­ tic-aplicativ a devenit o prinse. Ele vizează explo­
zi de campanie începută cu mercial, şi chiar a primă­ sea îşi face apariţia vije­ lor capacităţi. După cum dominantă (Liceul indus­ rarea unor noi modalităţi
stîngul... riei, stăteau la taclale lios, un tractor cu remor­ se observă, unele măsuri trial nr. 1 Hunedoara — de realizare a acestor de­ CjNEh
Ajungem în sola cu po­ destui cetăţeni, toţi apţi de că. La volanul lui, stupoa­ vizează şi pregătirile pen­ unde, pe baza materialu­ ziderate pentru a sădi în
rumb. Găsim o combină muncă. Atelierul mobil al re, se afla tocmai Tovie tru 1986 — primul an din lui didactic existent în ca­ mintea şi sufletul elevilor
C14, părăsită la marginea secţiei de mecanizare, tras Manea, mult căutatul pre­ viitorul cincinal — în care binete s-au organizat dez­ sămînţa cunoaşterii care DEVA : Pl
lanului. Căutăm în împre­ pe dreapta şoselei, şi-a şedinte. sîntem siguri că vom pu­ bateri tematice antrenînd să-i determine la fapte şi tria); Dubli
acţiune (Art:
jurimi, dar nici urmă de aşteptat, cîteva ceasuri, cu — Aţi constatat ce orga­ tea să realizăm produsele un mare număr de elevi, atitudini demne de omul DOARA: AU
mecanizator şi nici de... uşile tractorului larg des­ nizare perfectă a muncii specifice uzinei noastre, Liceul „Decebal" Deva — nou care se pregăteşte în­ — sala A);
preşedinte. Deci la porumb, chise, conducătorul, care avem astăzi ? — remarcă îndeosebi cocsul !". unde s-au organizat, pe că de pe băncile şcolii. rii (Modera
activitatea s-a oprit după nu era altul decît mecani­ ol, volubil şi plin de op­ Incer ’ '•»
ce s-au tăiat două rînduri cul Ioan Bedea, secretarul timism ! Tocmai acum vin (Fiat
— Cu„.elul
de ştiuleţi. comitetului de partid pe din tarlaua unde recoltăm Experienţa artistică - PETROŞANI:
în drumul spre satul C.A.P. Pe ceilalţi tovarăşi porumbul. Am fost peste dragonului (
Boz, unde ni s-a spus că de la primărie, aflaţi în lo­ tot, unde se acţionează. vestea unei
(Unirea);
se recoltează cartofii, gă­ calitate, nu i-am găsit nici Treburile merg, ca pe preluată şi generalizată vacanţă (7 M
sim la lucru patru oameni. în sediu. nici pe cîmp, roate... LUPENI: Roi
Nici aici nu avem şansa unde erau repartizaţi să Din păcate, cele întîlnite Deşi s-a încheiat, con­ acest gen in ,,Cintarea tăţile lui de structurare şi ta la sat (
să dăm ochi cu cineva din acţioneze. Excepţie, ca dc de noi, sînt în totală con­ cursul interjudeţean al României", ar fi aceea a exprimare scenică. VULCAN: Ne
conducerea unităţii. obicei, făcea Alexandru tradicţie cu opinia pre­ grupurilor şi interpreţilor de organizării cit mai multor La Călan un excelent ccafărul); L<
(Minerul);
Incercînd să ghicim unde Olaru, vicepreşedintele bi­ şedintelui. După cum s-a satiră şi umor, al brigăzi­ asemenea treceri in revistă exemplu a constituit bri­ Soarele alb
s-au dus să „muncească" roului executiv al consiliu­ văzut, „organizarea model" lor artistice - „Potcoava de a brigăzilor artistice, gru­ gada artistică din comuna (Muncitoresc
factorii de conducere din lui popular, ocupat pînă s-a dovedit în cele din ur­ argint", găzduit de oraşul purilor de satiră şi umor pe Suseni (Argeş) alcătuită Amintirea u
biri
(Reteza
C.A.P. Brănişca, mai „re­ peste cap — ne spunea — mă, curată dezorganizare, Călan, stăruie in amintirea zone sau la nivelul judeţu­ doar din patru tinere cu Soarele alb
coltăm" cîteva aspecte sem­ cu pregătirea sediului pen­ iar „pe roate" a mers doar noastră prin cîteva conclu­ lui, de la care să nu lip­ un extraordinar simţ al (Steaua roşie
nificative : în timp ce în tru... iarnă. tractorul condus de pre­ scenei, extrem de muzicale Viteza (Patr
cîmp puteai număra pe Tocmai cînd pierdusem şedinte şi, în nici un caz, zii pe care le degajă. Prin sească in primul rind in­ care au adus un text, unde, să vină tai
GEOAGIU-B.
amploarea__ sa, manifesta­
structorii şi textierii. Acti­
degete oamenii aflaţi la orice speranţă de a mai activitatea de pe ogoare.
rea este singulară ta ni­ vitatea acestora poate fi aproape după fiecare, re­ (Casa de c
plică, izbucneau ropote de ŢEG: Efend
velul judeţului, reunind BRAZI: Tal:
formaţii, de mai multe ori aplauze, fiind abordate cu LAN: Vitez
laureate ale Festivalului Concursul largă deschidere aspecte cultură); S
naţional „Cintarea Româ­ interj udeţean ale satului contemporan, raţii secolul
ILIA
rcşul);
niei", din Constanţa, laşi, condiţiei femeii, muncii pe rinţelo’’ (Lu
Bistriţa-Năsăud, Argeş, Me­ „Potcoava ogoare. S-au alăturat LARI-, r ne re
hedinţi, Dolj, Brăila, Caraş- grupul satiric „Ridendo“ din turi ale un
Severin ş.a., cărora li s-au de argint" Bistriţa (fericită îmbinare Rusia (Mine
alăturat firesc colective ar­ text-pantomimă), brigăzile
tistice de gen hunedorene. artistice de ia Combinatul
canalizată spre împliniri ar­ de fire sintetice laşi, Şan­
Majoritatea au avut pres­ tistice prin invitarea unor tierele navale Constanţa
taţii scenice deosebite, atît specialişti ai genului din (mişcare scenică fără cusur,
în ce priveşte textul — întreaga ţară, formaţii cu muzicalitate, dinamism în
bogat in aspecte cotidiene rezultate deosebite. Pentru replică, nici un lei de Timpul pi
abordate de la nivelul uni­ crispare) şi alte asemenea azi, 17 sep
tăţilor economice, institu­ că a rămine la montări I or maţii. vremea va
nant frumo
ţiilor, localităţilor, cit şi o arhicunoscute, cum s-a Astlel, că în finalul con­ variabil. Izo
ploi slabe,
spectacolului realizat - cu văzut la unele brigăzi ar­ cursului de la Călan, spec­ fia slab la
tistice hunedorene în „Cin­
replici suculente şi o in­ tatori şi specialişti au a- unele inten:
terpretare artistică aparte tarea României", inclusiv preciat deopotrivă evoluţii­ pînă la 53
care pune, fără nici o re­ la Călan, la interpreţi care le de ridicat nivel artistic sud-est.
ţinere, semnul egal intre nu au chemarea scenei, nu ale celor mai multe co­ minime voi
între 5 şl 1
artiştii amatori şi cei pro­ duce decît la spectacole lective artistice prezente. mai ridicate
fesionişti (apropo de unele lungi şi plictisitoare. Un Ele au făcut, dacă mal xime între
loc
grade,
recitaluri profesioniste tot alt element care credem era nevoie, o bună pro­ cate. Izolai
că nu ar trebui să lipseas­ neaţa.
pe scena din Călan — că este costumaţia de sce­ pagandă acestui gen ar­
n.n.). tistic cu largi valenţe edu­ La munte
nă, una adecvată şi nici­ cative şi spectaculare, lan­ moaşă, cu
O primă concluzie ce se decum cea de pe stradă. sat acum trei decenii. Vîntul va
desprinde, fiind cunoscută Ca să nu mai amintim de din est. (
C.A.P. Nandru. Constantin Larion şi Costache Prisecaru, doi vrednici mecaniza­ serviciu Li:
tori, au pregătit patul germinativ pentru insăminţatui păîoasclor. prezenţa hunedoreană la însuşirea textului, modali­ MINEL BODEA