Page 57 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 57
£ **A m L sc n m .
Vizita oficială de prietenie în tara
'proletari din toate'ţările. UNIŢI-Vă!
t S ! j ‘ noastră a preşedintelui Republicii
Indonezia, generalul Suharto
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Marţi dimineaţa au con naţiunile lumii să-şi uneas flictului, pentru organi
tinuat, la Palatul Consi că eforturile şi să acţio zarea unei conferinţe in
liului de Stat, convorbirile neze într-un spirit de înal ternaţionale, sub e g i d a
0RG4D AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C oficiale între preşedintele tă responsabilitate pentru O.N.U., în vederea realiză
Republicii Socialiste Româ a opri înrăutăţirea situa rii unei păci trainice şi
Ş l A l C O N S I I I U L U I P O P U L A R J U nia, Nicolae Ceauşescu, şi ţiei internaţionale, pentru juste în această regiune.
preşedintele Republicii In â pune capăt cursei S-a apreciat că este ne
donezia, generalul Suharto. înarmărilor, şi pentru tre cesar să se pună capăt
Noua rundă de convor cerea la dezarmare, în neîntîrziat conflictului din
Anul XXXVII, nr. 8 660 MIERCURI, 18 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani biri a fost consacrată exa primul rînd la dezarmare Iran şi Irak — care pro
minării în continuare a nucleară, pentru afirmarea voacă ambelor popoare
unor probleme privind dez fermă a politicii de des mari pagube materiale şi
voltarea relaţiilor bilatera tindere, de colaborare şi pierderi de vieţi omeneşti
le, precum .şi a unor pace în întreaga lume. şi să se treacă la soluţio
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA mm aspecte ale activităţii poli Referindu-se la situaţia narea, prin tratative, a pro
tice internaţionale. din Europa — unde s-au blemelor dintre cele două
In cadrul schimbului de acumulat uriaşe cantităţi state. S-a reafirmat, tot
păreri în legătură cu evo de arme, îndeosebi nucle odată, sprijinul deplin al
Se impune o mai bună luţia situaţiei internaţio are — preşedintele Nicolae realizarea unei zone de
pentru
celor
două
ţări
Ceauşescu a evidenţiat ne
nale, cei doi preşedinţi au
exprimat îngrijorarea Româ cesitatea de a se face to pace în Asia de sud-est,
tul pentru ca, în cadrul
mobilizare a forţelor in cîmp niei şi Indoneziei faţă de negocierilor sovieto—ame în Indochina şi în alte
părţi ale lumii.
agravarea situaţiei interna
ţionale, datorită, în prin ricane dc la Geneva să se în timpul întrevederii a
cipal, lipsei de progrese ajungă la acorduri cores fost condamnată politica
In această săptămînă, mod vizibil. Un „acci tat cartofi, Cîteva familii semnificative în eforturile punzătoare în direcţia o- rasistă şi de apartheid a
activitatea pe ogoarele dent", ni se spune, care nu fac aici treabă frumoasă. pentru reglementarea pe pririi înarmărilor nucleare Guvernului din Afri
C.A.P. .Cristur a început se va mai repeta, Mecanizatorul Viorel Simi- cale politică a stărilor con- şi militarizării Cosmosului. ca de Sud şi s-a exprimat
mai anemic. Au ieşit în împreună cu Ladislau na, care lucrează pe maşi flictuale din diferite părţi In legătură cu aceasta, s-a sprijinul României şi Indo
cîmp la efectuarea lucră na de scos cartofi MSC-1, ale lumii, adîncirii deca subliniat că toate statele neziei faţă de lupta dreaptă
întoarce cuiburile. Cartofii
rilor mai puţini oameni sînt foarte frumoşi. Se pre lajelor dintre ţările în trebuie să joace un rol a poporului namibian
cît mai activ în lupta pen
decît de obicei. Aşa se face LA C.A.P. CRISTUR conizează o producţie bună. curs de dezvoltare şi ţările tru dezarmare, pentru a- pentru dobîndirea cît mai
tendinţelor
dezvoltate
şi
grabnică a independenţei
că dacă în prima parte a Cooperatorul Grigore Szem- tot mai accentuate de a se firmarea politicii de des naţionale.
ciuc, cu nouă oameni din tindere, de înţelegere şi
zilei de luni mobilizarea Szabo, preşedintele C.A.P. casă la muncă, ne spunea recurge la forţă şi la in pace în lume. A fost subliniată necesi
de forţe a fost cit de cit Cristur, „batem" cu pasul că sînt aproape gata cu al tervenţie în treburile in In cadrul convorbirilor tatea creşterii rolului ţări
mai consistentă, spre după- cîteva dintre tarlalele pe treilea rînd. Ritmuri bune terne ale altor state, şi în a fost . evidenţiată necesi lor mici şi mijlocii, ţărilor
mod deosebit, intensifică
amiază rîndurile membrilor care se lucrează. ou înregistrat, în prima rii, fără precedent, a cursei tatea soluţionării pe cale în curs de dezvoltare, ţă
rilor nealiniate în viaţa in
cooperatori s-au subţiat în Un prim popas la recol- zi de muncă la cartofi, şi înarmărilor, a înarmărilor politică, prin tratative, a ternaţională, a luptei pen
•Laurenţ Corodi, Ion Do- nucleare, în special —, stărilor de încordare şi
rodici, Ludovic Bisoc, ceea ce sporeşte nemăsurat conflict, a tuturor dife tru soluţionarea democra
LUCRĂRI DE MAXIMĂ URGENŢĂ Francisc Szabo, cu o parte pericolul unui nou război rendelor dintre state. tică, în spiritul păcii şi
din familiile lor, circa 20 colaborării, a problemelor
PE OGOARE în total, care sortau tu mondial, al unei catastrofe ' Schimbul dc vederi cu majore ale omenirii.
berculii pe trei categorii. nucleare ce ar putea duce, privire la situaţia din Abordîndu-se probleme
® Pentru pregătirea unor baze temeinice re Piuă seara s-au recoltat practic, la distrugerea în- Orientul Mijlociu a pus în actuale ale situaţiei eco
coltei din anul viitor, se impune ca în toate uni 1,5 ha. Atenţie mai mare jtregii omeniri. S-a apre evidenţă necesitatea inten nomice mondiale, s-a sub-
tăţile agricole să fie înregistrate ritmuri intense trebuie acordată transpor ciat că în aceste condiţii sificării eforturilor politi
de lucru la eliberatul terenului, la arat, pregă tului recoltei din cîmp. ■ grave şi complexe se im ce şi diplomatice pentru o
titul patului germinativ şi la însămînţări. • Aten Această operaţie este bine pune ca toate popoarele şi soluţionare globală a con (Continuare în pag. a 4-a)
ţie deosebită să fie acordată strîngerii în totali să fie făcută ritmic, or VWWWV*WWiYAYrtVmVWWAVAV.V.WrtYrtW.VmV.VWrtVrtSVV'Vm
tate a producţiei de cartofi şi livrării producţiei ganizat, în funcţie de car IN LUMINA h’OTĂRÎRILOR CONGRESULUI
la fondul de stat. © O dată cu urgentarea re tofii existenţi pe cîmp, şi
coltării sfeclei, mijloacele de transport trebuie nu lăsată (cum am văzut TN ZIARUL DE AZI: AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
că se procedează aici) pen
utilizate raţional pentru transportul acesteia Ia
tru ultima oră a zilei de Autofinanţarea să oglindească
bazele de preluare, iar coletele să fie valori muncă. ■■■■■'- . • Materializarea propriilor
hotăriri - factor deter
ficate în hrana animalelor. © Urmărind îndea In tarlaua „Sas de cale", minant în desfăşurarea spiritul gospodăresc
în urma combinei dc re
proape starea lanurilor de porumb, se va acţiona unei activităţi rodnice
coltat fasole, condusă de
cu prioritate la recoltarea şi eliberarea suprafe Iştvan Antal, erau patru • Ce ambianţă asigurăm al fiecărui consiliu popular
ţelor ce urmează să fie însămînţafe în această oameni: Gheorghe Colhon, acţiunilor educative ?
— în magistrala cuvîn- veniturilor bugetului, toc
toamnă. © Toate resursele de nutreţuri să fie • La Rîu Mare-Retezat. mai prin punerea mai de
L. BRADEANU Aducţiunea principală tare rostită la Congresul
plină în valoare a resur
sfrînse şi depozitate în timpul cel mai scurt şi - cel mai „fierbinte" al III-lea al consiliilor selor locale de materii
fără pierderi. punct de lucru populare, secretarul gene prime, materiale, forţă de
ral al partidului, preşedin
(Continuare în pag. a 2-a) tele Republicii, tovarăşul muncă, creşterea gradului
Nicolae Ceauşescu, a sub de recuperare şi reintrodUr
,
V.W.V.V,VA\VW/.'AVV,.V.V.’,V.WA.V,V/.V.V..V«V.V.VV..V,V.V.V.V...V.,WAV,V.V..V.V/A* *.V.S%
,
,
,
,,
,
,
liniat din nou, cu toată cere în circuitul economic
claritatea, că una dintre a materialelor refolosibile,
Acţiuni hotărîte, măsuri ferme pentru reducerea sarcinile cele mai impor intensificarea acţiunilor de
tante ce revin consiliilor
încasare a impozitelor şi
consumurilor şi încadrarea în reparaţii populare este asigurarea taxelor ce se cuvin buge
tului, reducerea mai’ accen
autofinanţării tuturor uni
tăţilor administrativ-teri- tuată a cheltuielilor, mai
toriale, ca premisă obliga cu seamă a celor adminis-
Pentru îndeplinirea sar pentru ca industria, să dis xuri de producţie îşi arată prin care se iroseşte ener torie a procesului de auto- trativ-gospodăreşti. în fe
cinilor mobilizatoare pe pună de Cantităţile nece din plin roadele. gia electrică. Există încă conducere. Vă rugăm pe lul acesta, la ora actuală
care le mai au pînă la şfîr- sare îndeplinirii prevede în acelaşi timp însă, posibilităţi de economisire dumneavoastră, tovarăşe doar şase consilii populare
şitul anului, colectivele de rilor de plan. I.P.N.C. Mintia şi tracţiu atît în industrie şi pe şan Alexandru Işan, directorul nu se autofinanţează din
muncă hunedorene acţio Radiografia consumului ne electrică C.F.R. conti tiere, cît şi la consuma administraţiei financiare a venituri proprii, situaţie
nează cu forţe sporite pe de energie electrică la ni nuă să depăşească reparti torii comerciali şi casnici. judeţului, să vă referiţi la care se va rezolva în pri
toate planurile activităţii velul judeţului, pe opt ţiile de energie electrică, De asemenea, în indus situaţia existentă în a- ma parte a anului viitor,
productive. în acest efort luni din an, evidenţiază o ceea ce necesită noi acţiuni trie se cer respectate în ceastă privinţă în judeţul prin mărirea veniturilor
sînt necesare cantităţi spo tocmai măsurile de înca nostru. fiecărui consiliu popular şi
rite de energie electrică şi SA MOMKEM Cil MAI MULTA V reducerea mai accentuată
drare severă atît în repar
combustibil, de materii ENERGIA ELECTRICA tiţiile lunare, cît şi în con — Acţionînd în spiritul a cheltuielilor.
prime şi materiale, canti 5.0 ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! normate orare, documentelor adoptate la — Şi comuna Rîu de
/
s
.
•‘"Ia . , •
‘V. ăS-Siii
sumurile
tăţi ce pot fi asigurate în pentru a nu crea pertur Congresul al XlII-lea al Mori se numără printre
mare măsură prin econo însemnată economie — do şi măsuri, care să deter baţii sistemului energetic partidului, al orientărilor şi cele care încă nu se auto
misire, prin recuperare şi • vadă a preocupărilor şi mine şi aici o mai judi naţional în vîrfurile de indicaţiilor formulate de to finanţează. Ce întreprindeţi
recondiţionare, prin chib măsurilor întreprinse în cioasă folosire a energici sarcină. varăşul Nicolae Ceauşescu, concret în această direcţie,
zuinţă şi bună organizare. unităţile economice şi de şi încadrarea severă în în cuvîntarea rostită la re tovarăşe primar Petru Mi-
Aşa cum se sublinia la către personalul de specia cotele repartizate. • Pe primele 15 zile din centul forum al consiliilor hăiloni ?
recenta şedinţă a Comite litate al I.R.E. Deva, în Pe măsură ce înaintăm în această lună şi-au depăşit noastre populare, interve — Este adevărat că nu
tului Politic Executiv al vederea reducerii pe toate timp şi ne apropiem de consumurile normate ora nim prin toate verigile ne acoperim cheltuielile
componente ale administra
C.C. al P.C.R., este nece căile a consumurilor şi în iarnă, consumurile cresc. re C.S.V. Călan (cu 1007 ţiei financiare pentru pro din venituri proprii, deşi
sară întărirea răspunderii cadrarea severă în cotele Ca urmare, este necesar MWh), „Avicola" Mintia în ultimii ani afti obţinut
repartizate. să le supraveghem mai a- movarea cu consecvenţă a
tuturor unităţilor indus tent, să intervenim prompt (cu 276 MWh), tracţiune e- autogestiunii şi autocondu. unele realizări în acest
triale, a fiecărui om al în luna august, majori cerii muncitoreşti, sporirea domeniu. O spun în mod
tatea consumatorilor indus împotriva risipei, să in lectrică C.F.R. (cu peste autocritic că mai avem de
muncii de a acţiona cu ho- cludem orice întrerupător 87 MWh). continuă a valorificării re
tărîrc pentru încadrarea triali s-au încadrat în re surselor materiale şi bă acoperit aproape 2,8 milioa
ne lei. După ce m-am re
strictă în normele de con partiţii, unii înregistrînd neşti locale în vederea a- întors de la Congresul con
chiar economii. Asemenea Oameni ai muncii din industrie ! sigurării condiţiilor de au
sum, pentru a închide ro siliilor populare am ana
situaţii se întîlnesc la C.S. tofinanţare, creşterii con
binetul oricărui fel dc ri Gospodari ai satelor ! Cetăţeni ! lizat în biroul executiv cu
Hunedoara, I.L. Deva, I.M. tribuţiei unităţilor econo
sipă a energiei şi combus FOLOSIŢI RAŢIONAL ENERGIA ELECTRICĂ! toată atenţia din nou a-
Barza, I. P. R. Baru, mice şi a populaţiei la e- ceastă problemă. Am ajuns
tibilului. C.M.V.J. şi altele, unde ÎNCADRAŢI-VĂ SEVER TN COTELE REPAR chilibrarea bugetelor loca la concluzia că începînd
Aşadar, problema -ener măsurile gospodăreşti, ca le. în preocupările consilii din anul 1986 putem să ne
gici aparţine fiecăruia din şi cele de promovare a u- TIZATE ! lor populare, sub îndru autofinanţăm şi noi. Cum ?
tre noi şi fiecare avem o- nor tehnologii moderne de ÎNCHIDEŢI ORICE ROBINET DE IROSIRE A marea organelor şi organi G. IGNAT
bligaţia ş-o rezolvăm cît lucru, de perfecţionare şi KILOWAŢILOR ! zaţiilor de partid, se situ
mai bine, mai economic, automatizare ale unor flu ează creşterea continuă a (Continuare in pag. a 3-a)
