Page 58 - Drumul_socialismului_1985_09

"“Tq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8<

LA RTU MARE-RETEZAT Aducţiunea principală—
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
cel mai „fierbinte" punct de lucru

Cei harnici muncesc desfăşoară în aceste zile o face prin retragere, creîn- crărilor şl punerea în func­ 20,00 Tel
La llîu Mare-Retezat se
20,20 Act
du-se în acest fel front mai
ţiune a obiectivului spre
nor
adevărată bătălie, pe mai bun pentru executarea in­ finele anului. 20,35 Agi
temeinic pe ogoare multe fronturi, pentru fi­ jecţiilor. Altfel spus, eli­ preocupărilor noastre se iute
— In centrul atenţiei şi
minăm timpii morţi, cresc
lucrărilor
nalizarea
care
£0
condiţionează punerea în avansamentele la betona­ situează lucrările de la a- 20,45 In
Tn raidul efectuat, găsim rativei. „Sînt mulţumit de destinate însămînţării pă- funcţiune a centralelor hi­ re". Oamenii sîn-t specia­ ducţiunea principală — a- lor
mulţi oameni în tarlada ritmul în care avansează ioaselor — preciza Ileana droenergetice „Retezat" şi lizaţi pe posturi. Fiecare răta tovarăşul Silvestru silii
„Livadă" a C.A.P. Peştişu cei trei — declară el. Sînt Radu, inginerul şef al uni­ „Clopotiva". Momentul în cunoaşte în amănunţime ce Jeledinţan, secretarul co­ (col
Mare. Erau peste 100 coo­ lucrători serioşi şi execută tăţii. Din acestea sînt fer­ care cei dintîi kilowaţi are de făcut. Viorei Călu­ mitetului de partid al an­ 21,05 Filn
peratori şi locuitori din arături de calitate. De alt­ tilizate cu superfosfaţi 40 răsăriţi din apele repezi găr, Axente Şcheau, Jan treprizei. La brigăzile nr. • u. „Lil
sat, oameni ai muncii din fel, avem deja pregătite de ha şi pregătite pentru ale Rîului Mare vor spori Abăintancei şi Iosif Vitan 3 şi 7 ritmurile de execu­ 21,50 Tel.
unităţile industriale liune- pentru însămînţat toate ce­ semănatul orzului 20 de forţa şi puterea sistemului sînt betonişti şi răspund ţie au crescut zi de zi, se
riorene, copii. în fruntea le 40 de ha destinate or­ hectare". energetic naţional se apro­ de descărcarea vagoanelor înregistrează avansări bu­
lor, ca de fiecare dată, nu zului. Avem şi sămînţă, în­ Pe ogoarele C.A.P. Nan- pie cu fiecare zi. automalaxoare (VAM-uri) ne, care apropie momentul
numai cu vorba, ci cu fap­ grăşăminte chimice sufi­ dru găsim pe Constantin Cel mai „fierbinte" punct şi punerea în operă a be­ producerii primilor kilo­
ta, se aflau Ladislau De- ciente, aşa că vom trece Larion şi Costache Prise- de lucru, aprecia tovarăşul tonului. Virgil Ruen, Va­ waţi, preconizat pentru
meter, secretarul comitetu­ la semănatul orzului". caru, doi modeşti în vor­ Tiberiu Micu, inginerul şef sile Lungu, Zoltan Pop, Ni­ sfîrşitul anului.
lui de partid şi Adam Rai­ Şi la C.A.P. Peştişu Mic bă, dar harnici la muncă, al Antreprizei de construc­ colae Giurcanu suprave­ — O scurtă privire şi BUCUI
ta, vrednicul brigadier de s-a acţionat pe mai multe m e c a n i z a t o r i . Discu. ţii hidroenergetice Rîu ghează buna funcţionare a asupra celorlalte lucrări, dioprogr
la cultura mare. Mecaniza­ fronturi. în tarlaua „Lun­ iau in tarlaua „La fa­ Mare-Retezat, îl constituie pompelor de beton, inter­ tovarăşe secretar. 6.30 La
agricultu
torul loan Pleoţ, cu maşi­ că" se recoltau cartofii. Pe ţă", unde pregăteau patul aducţiunea principală. Lu­ vin la reglarea lor. Teodor — La baraj — activitate jurnal;
na de scos cartofi, crea maşina de scos tuberculi germinativ pentru însămîn- crarea este întîrziată faţă Cîmpeanu, Vaier Rus, Ion normală, conform graficu­ angajam
front de lucru, iar fratele se afla Dorel Pc.ştişan. ţurca păioaselor. „Astăzi de grafie, pe „drumul cri­ Moldovan lucrează la port- lui zilnic. Cele două pu­ *,00 Kcv
său. Petru Pleoţ era cel Chiar dacă nu veniseră în dăm gata şi parcela a- tic", cum spun constructo­ Curierul
Buletin
care transporta cu două număr aşa de mare ca ve­ ceasta de şapte ha — ară­ rii, şi condiţionează pre­ Răspund
remorci recolta. La trans­ cinii lor, cooperatorii din tau cei doi — ridicînd la darea la termen a obiec­ Ritm si calitate în realizarea lor; 10,0(
port erau mobilizate şi a- Peştişu Mic, avind ca e- 37 de ha suprafaţa pregă­ tivului. Interlocutorul a 10,05 Od;
tolaje ale membrilor coo­ xemplu pe Gcorgota Bojan, tită pentru semănat. Mîine declarat: INVESTIŢIILOR 10.30 Ilii
peratori. vicepreşedintele biroului venim dis-de-dimineaţă să — în ajutorul nostru. te; 10,1
mimeitoi
în tarlaua „Moacra" o executiv al consiliului începem însămînţatul or­ Trustul de antrepriză ge­ fin de ş
formaţie de trei tractoare, popular comunal, munceau zului. Dacă vremea se men­ nerală Bucureşti a detaşat cofrag şi execută armarea ţuri sînt în stadiu de fi­ cnruselu:
la volanul cărora erau cu hărnicie, străduindu-se ţine aşa bună, în două zile din unităţile sale 500 de şi cofrarea galeriei în ve­ nalizare, iar priza de apă creaţia i
Vasile Abordencei, Mihai să încheie recoltatul de pe punem toată sămînţa sub oameni. De asemenea, par­ derea turnării betonului. a aducţiunii principale se citate;
’J’cnciu şi Petru Duma, se ultimele cinci ha. brazdă". în tarlaua veci­ cul auto a fost suplimen­ Deosebit de importante sînt va termina complet pînă ştiri; 12
lului XI
afla la arat. împreună cu Pe o parcelă alăturată nă, cooperatorii recoltau, tat cu 80 de autobasculante lucrările executate de cele la 30 octombrie, cînd va moara f
mecanizatorii, supraveghind mecanizatorii Dumitru I- luni, cai-tofii de pe ultimul la transportul argilei în şase formaţii de pregătire putea începe şi acumula­ Avanprc
calitatea lucrării, îl găsim chim şi Vasile Habor se hectar. corpul barajului. Am luat alcătuite din minerii care rea apei în vederea por­ 13,00 De
pe Mîrcca Furca, inginerul aflau cu plugurile în braz­ măsuri, de la nivelul con­ au realizat excavaţiile, cit nirii. Aici, pentru a spori Clubul I
şef şi preşedintele coope­ dă. „Avem arate 55 de ha MIRCEA LEPĂDATU ducerii antreprizei pînă la şi aportul mecanicilor de ritmul depunerilor la ar­ Buletin i
ra munc
brigăzi şi formaţii, de in­ la reparaţii utilaje. Intre gilă, dacă timpul ne per­
clor
tensificare a ritmurilor de ei se evidenţiază Nicolae mite, vom concentra în Cînlcce co
Se impune o mai bună mobilizare execuţie şi respectarea Grăpinoiu, Ion Roman, Ion aceste zile şi belazurile de şei; ic,3
conomict
Tipuş, Dumitru Pistol, Au­
graficelor întocmite pe fie­
care lucrare în parte. re] Gherca, Dumitru Ţepeş 27 tone. La centralele „Re­ tlt
tezat" şi „Clopotiva" se e-
— Să ne oprim, pe scurt, şi alţii, Tot la acest, capi­ v -mo
a forţelor în cîmp la aducţiunea principală. tol trebuie subliniată con­ xecută montaje de echipa­ ne dirct
dan Sko
In ce stadiu se găseşte ? tribuţia colectivului staţiei mente şi finisări. Mai tre­ lităţi şl
— La tronsoanele Castel de betoane, condus de loan buie asigurate două vane Fotbal,
(Urmare din pag 1) cînd oamenii nu plecat spre Roman. Pentru cum şi-au — Valea Jurii şi Netiş — Iovăncscu, care, zilnic se fluture şi un cablu.de con­ native
Vejle BH
case. Cu aşa organizare... făcut datoria, felicitări ! priză baraj s-au terminat străduieşte şi reuşeşte să strucţie specială. In rest, rcşli; X
llie Ionichen.te, Nieolac în prima zi de muncă la S-a mai lucrat la întors de operaţiile de injecţii. Ur­ asigure ritmic betonul so­ toate lucrurile sînt puse la — Spori
Mihai şi Stere Şofronie. sfeclă, după calculele bri­ trifoi, coasa a, trei a şi Ia mează prerecepţia, în pre­ licitat. punct. In lumina indicaţii­ A.S. Moi
Brigadierul de cîmp Anton gadierului, s-au recoltai balotat trifoi şi lucarnă. zenţa proiectantului, după Măsurile luate în ultima lor secretarului general tatca Ci
Dorodici, care s-a ocupat circa 10 000 kg. Puţin. Au O zi de muncă — luni, care demarăm montarea perioadă de comitetul de al partidului, tovarăşul zultatcle
expres;
de organizarea muncii la fost prezenţi în cîmp în pe ogoarele C.A.P. Cristur.. instalaţiilor. Tronsonul Va­ partid şi consiliul oame­ Nicolae Ceauşcscu, a sar­ muzicală
fasole şi sfeclă de zahăr, jur de 20 oameni şi s-a _ încheiată cu rezultate sub lea Jurii — Valea Mare nilor muncii al antreprizei, cinilor ce ne revin din do­ Ictin dc
ne-a relatat: „Astăzi am atacat o tarla unde urmea­ cele scontate. Dintr-iin este în curs de finalizare: vizînd dinamizarea activi­ cumentele de partid, co­
atacat ultimele 5 ha cu ză a fi însămînţat grîu singur motiv: mobilizarea maj sînt de betonat 700 nil tăţii la punctele de lucru, lectivul Antreprizei de
fasole. Pentru că n-a ieşit La pregătit terenul pen­ slabă a forţei de muncă la; galerie şi de- injectat-can- se dovedesc eficiente. Pen­ construcţii hidroenergetice
nici un om din sat la re­ tru semănatul orzului s-a i efectuarea lucrărilor (Je ' solida! 4 500 m. După rit­ Rîu Mare Retezat acţio­
coltatul fasolei, am fost lucrat cu trei tractoare. maximă urgenţă pentru a- murile din pj-ezent, lucra­ tru luna septembrie şi în nează cu toate forţele pen­
obligat să iau oamenii de Pînă seara s-au terminat ceaşţă perioadă. jTrefriaej rea nu riflică probleme, se continuare se preconizează
la anexe, să nu stăm. Am 40 de ba. Cei trei meca­ să fie luate toate- hiăăuiji-. va îneadVă în termen. Mai realizarea a 1000—1200 ml tru a pune în funcţiune cât DEVA
sirius aproape 1 000 kg fa­ nizatori se numesc irimie le pentru a se folosi din dificil este tronsonul Va­ la betonare şi circa 2000 mai repede acest important tria); l
acţiune
sole". Păcat de timpul Cal, elev în anul III la plin timpul bun clin aceste lea' Mare - — Netiş, unde ml la injecţii, cu mult pe­ obiectiv pentru economia DOAliA:
irosit! La fasole lucrul Şcoala profesională Ilia. zile, a nu se mai repeta ,mai sînt de betonat peste ste rezultatele din lunile naţională. — sala
s-a întrerupt la orele 17, Nicolae Lingurar şi Iulian asemenea... accidente". , 2 800 ni. şi, de „injectat. 4 550 anterioare, viteze care vor rll (Mod
m. Un volum mare de lu­ conduce la terminarea lu­ LIVIU BRAICA Incendiu
(Flacăra]
cru. Din această lună, aici — Caste
4100 kg grîu — producţie medie la hectar betonare, care trebuie să PETROŞ.
lucrează cinci instalaţii dc
d-
realizeze avansa mente lu­ \ O- .rea)
In ultimii ani Coopera­ cepţia soiului .Iugoslavia, complexe. O dată cu semă­ nare de circa 1000—1200 vacanţă
LUPENI
tiva agricolă dc producţie unde am avut sămînţă din natul, am făcut şi fertili­ ml. Ne dăm tot interesul, ta la
din Deva a obţinut con­ înmulţirea I, care ne-a dat zarea cu cîte 50 kg azotat acţionăm pe toate căile VULCAN
stant recolte medii de 4000 — O recoltă medie dc 4 292 substanţă activă la ha, iar pentru a asigura cele mai ccafărul)
ţuri pe
5 000 kg cereale păioase la kg boabe la ha. Referi toi suplimentar am mai apli­ bune condiţii de lucru şi rul); Pi
:
hectar. Şi în acest an, deşi Ui densitate, am asigurat cat alte 50 kg la aceeaşi a finaliza şi acest tronson rea n
(Muncite
condiţiile climatice n-au unitate de suprafaţă. Erbi- intr-un termen cit mai SA: Sos
fost tocmai favorabile, am cidarea s-a făcut cu grijă, scurt. ţiului ()
reuşit să realizăm cîte C.A.P. DEVA utilizând cîte 1,5—2 kg Di- în aceste zile, tronsonul RICANI:
4 100 kg grîu şi peste 3 600 eotex, Icedin sau sare de Netiş — Aval, în lungime lui XX
împuşcă
kg orz la hectar de pe amină la ha. de 2 500 m, cunoaşte cele râtoare
cele 280 şi, respectiv, 105 între 550—600 boabe*' ger- Toţi factorii răspunzători mai dinamice ritmuri la GURAB/
ha cultivate. Prevederile minabile la mp pentru fie­ de soarta recoltei au acor­ betonare. Răspunde de e- legii (SI
TIE:
V:
planului la grîu au fost care soi cultivat, aşa cum dat atenţie maximă cali­ xecuţia lucrării brigada Cînd o 5
depăşite cu 300 kg la ha, de altfel prevăd şi normele tăţii lucrărilor, mecaniza­ nr. 7, condusă de ing. Flo­ căra) ;
ceea ce ne-a permis să li­ din tehnologie. Analizînd torii fiind specializaţi pe rin Mandai. Se acţionează Sini fonia
sa de c
vrăm peste ISO tone boa­ rezultatele înregistrate, pu­ feluri de lucrări. Lucrările organizat, cu maximă răs­ Rina —
be pentru sămînţă, iar la pundere. Exista asigurate cia); Bl
contract am predat 348 m m condiţii ca fiecare forma­ Juliela
tone, faţă de 181 prevă­ ţie .şi schimb să-şi îndepli­ Dragele
(Casa d<
zute. nească ritmic sarcinile sta­ RIA: Lf
în ceea ce priveşte mo­ bilite. Ing. Andrei Mihăilă, lor. Cili
dul de amplasare, griul tem evidenţia soiul Tran­ mai pretenţioase — semă­ adjunct şef de brigadă, IL7A:„
(Lumina
l-am cultivat pe 95 de ha silvania, la care într-o natul şi erbicidatul — au ne-a spus : credibile
după sfeclă, 60 ha după tarla de 16 ha, cultivat fost realizate de către Ion — Sc lucrează cu două unor it:
porumb, 47 ha după legu­ după porumb, am obţinut Borodi, Vasile Bob şi instalaţii de betonare me­ (Minerul
minoase, iar diferenţa du­ cîte 5 650 kg boabe la ha, Ghcorghe Burleanu. canizată (100 ml cofrag
pă cereale păioase în pri­ iar la Dacia, pe 6 ha după Ţinînd seama de expe­ metalic). Vitezele atinse în
mul an. Deoarece o mare sfeclă de zahăr, am recol­ rienţa acumulată şi de im­ zilele trecute din septem­
parte din suprafaţă am tat cîte 5 067 kg .boabe la perativele formulate de se­ brie dau garanţia că vom
cultivatr-o după plante pră- iia. Aceste exemple eviden­ cretarul general al parti­ depăşi, pînă ia finele lunii,
Timpu
şitoare, am acordat aten­ ţiază existenţa unor im­ dului, tovarăşul Nicolae 600 ml. Din lungimea to­ azi, 18
ţie maximă eliberării cu portante rezerve pentru a Ceau.şeseu, privind sporirea tală a tronsonului s-au be­ vremea
operativitate a terenului, spori în continuare nivelul continuu a producţiei de tonat 763 m. Oamenii de cu cerul
ceea ce ne-a permis să producţiilor medii Ia uni­ cereale, ne preocupăm cu pe instalaţii sînt harnici, va sufli
încadrăm semănatul în pe­ tatea de suprafaţă prin a- întreaga răspundere de bine pregătiţi profesional, sud-vest
peraturil
rioada optimă. plicarea cu rigurozitate a pregătirea temeinică a în- cointeresaţi în depăşirea cuprinse
Soiurile de grîu folosite întregului complex de mă­ sămînţărilor din toamna planului şi realizarea u- de. iar i
în cultură au fost Timişan. suri agrotehnice din tehno­ acestui an, astfel incit în nor lucrări de calitate. 19 şi 24
neaţa 1.
Transilvania (care a deţi­ logia culturii. anul viitor să ne înscriem La betonare sc aplică o
nut ponderea, ocupînd pe­ Un rol de seamă asupra cu o contribuţie tot mai tehnologie nouă, eficientă I.a nit
ste 100 ha), Dacia, Lovrin producţie] l-a avut modul însemnată Ia înfăptuirea Şeful de echipă de pe in­ fi frumc
fiabil,
şi Jugoslavia. întrucât a- de fertilizare a terenului. hotărîrilor Congresului a! stalaţia nr. 1, Jenică Crc- zenta ii
vem sarcina să producem Pe întreaga suprafaţă am XlII-len al partidului. ţu, ne-a explicat în ce con­ întreprinderea pentru lianţi Deva. Maistrul cu reparaţiile de 50-
o cantitate sporită de să­ aplicat cîte 300—400 kg în­ stau avantajele tehnologiei loan Dirlea, împreună eu Ana Horclca şi Ghizcla Boţii Pali, vest. L
tcorolog
mânţă în cadrul fermei ve­ grăşăminte chimice cu fos­ SERGIU SBUCHEA, cu inele campioane: „Sc planifică ultimele operaţii pentru repararea tnorii 2 făină, în Proncen
vederea punerii cil mai grabnice in funcţiune.
getale, am utilizat sămînţă for Ia ha, iar pe 120 ha inginer şef lucrează fără pauze tehno­ Foto NICOLAE GHEORGHIU
din Înmulţirea elită, c.u ex- am folosit îngrăşăminte ol C.A.P. Deva logice, iar detonarea ' se