Page 59 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 59
> MIERCURI, 18 SEPTEMBRIE 1985 rag. 3
Materializarea propriilor hotărîri — factor determinant Ce ambianţă asigurăm
ZIUNB acţiunilor .educative?
în desfăşurarea unei activităţi rodnice
» *
i „Cum putem spera la rire denotă aspectul dezo
ca in cco- „Facem apelul. Secţia . cunoaşterea temeinică a unui stoc de piese de tă oamenii uzinei. Din reuşita acţiunilor politico- lant pe care-l oferă aşeză-
cocsificare! prezent; uzina hotărîrilor şi sarcinilor, schimb. Rezultatul concret partea comitetului de cducative şi artistice cînd mîntul de cultură, cu ten
3 i prezent; investiţiile i transpunerea lor punct cu al unor asemenea preocu partid a primit o sarcină nu asigurăm ambianţa ne cuieli şi jgheaburi deterio
Festivalului
pre
nai „Gcor- prezent; bobinajul: greutăţi punct în practică. pări se poate vedea acum de mare importanţă pen cesară cerută de un ase rate. cu geamuri sparte, cu
zent...”.
zona verde din preajmă de
„Avem
menea act, care să invite
tru obţinerea unei înalte
Intre hotărîrile plenarei
u." (color) la cuptorul 2; probleme comitetului de partid al în creşterea indicilor de spectatorul, să-l îndemne
i liotărîri- sînt la furnalul I; să se in- combinatului din trimes utilizare a volumului util productivităţi a muncii. să treacă pragul aşezămîn- multe luni neîngrijită.
Căminul cultural Priho-
mului con- siste mai mult pentru pri trul I al acestui an este al furnalelor, creşterea in Este vorba de comprima tului de cultură ?“. Aceas di.şte. Mare, spaţios, lumi
opularc dicilor de utilizare a su rea corectă a piloţilor, în
mirea pieselor de schimb...". şi cea privind creşterea cadrarea şarjei în granu- tă întrebare ne-a însoţit nos. cu tavanul deteriorat,
Ne aflăm la sediul comite mai accentuată a producti prafeţelor de formare-tur- în multe localităţi străbă ne-a... îngăduit să-l vizităm
al (color), tului de partid al Combi vităţii muncii. nare, menţinerea unor in laţie şi umiditate, creşte tute pe itinerarul raidu doar prin geamurile uşilor
posibilului" natului siderurgic „Victo Un prim punct al hotă- dici intensivi de utilizare rea temperaturilor şi regla lui efectuat la cămine cul sau prin cele sparte de la
I a cuptoarelor carbofluide. rea termohidraulică pen
ria" Călan. Ceea ce am re rîrii plenarei arată t „Or tru reducerea perioadei de turale din zona Brad ferestre. Cîteva mese lungi
produs este doar o mică ganele şi organizaţiile de Un alt obiectiv pe care cocsificare la 20 de ore. Căminul cultural Ţcbea. — semn că aici se organi
parte din operativa zilnică partid vor pune un accent comitetul de partid şi l-a Mare. spaţios., bine între zează şi nunţi —. scaune
efectuată prin interfon, la Interlocutorul remarcă i ţinut (pe dinafară), cămi aşezate de-a lungul pere
care participă toate sectoa —- Măsurile iniţiate şi nul cultural de aici nu ţilor şi o scenă care nu
rele de bază ale combina ÎN CONDUCEREA DE CĂTRE ORGANIZAŢIILE luate de noi au fost şi ru- ne-a îngăduit să-i trecem beneficiază de nici un fel
tului. mîn determinante pentru de recuzită, nici măcar de
I: C,00 Ra- DE PARTID A ACTIVITĂŢII PRODUCTIVE pragul. Prin geamurile de
dimineţii ; „Este una din formele munca de zi cu zi. Pen la intrare am constatat cortină Şi, cam atît
ca zilei Iu prin care comitetul de tru materializarea lor, pu
7.00 Uadio- deosebit pe perfecţionarea propus spre urmărire şi lipsa uşilor dintre hol şi Căminul cultural Vaţa
Sarcini şi partid urmăreşte înfăptui tem spune că a fost mobi sala mare, pe scena căreia de Jos şi-a schimbat nşult
le onoare ; rea unor măsuri şi hotă conducerii şi a muncii, pe rezolvare pentru o mai ac lizat întregul colectiv al se aflau depozitate zeci de înfăţişarea de la ultimul
■resci; 8,10 rîri scadente ale organelor creşterea indicelui intensiv centuată creştere a produc uzinei, dar cu deosebire
liilor ; 3,00 şi organizaţiilor sale, ale de folosire a agregatelor tivităţii muncii a fost me membrii de partid din sec
iliri ; 9,05 propriilor hotărîri, subli şi instalaţiilor, prin elimi canizarea lucrărilor şi o- BUNA GOSPODĂRIRE - OBIECTIV
iscultălori- narea opririlor accidenta toarele cheie ale produc
lin Ue ştiri; nia tovarăşul Andrei Ilie, peraţiilor cu v o l u m ţiei. E f o r t u r i l e fă PERMANENT AL CONDUCERILOR
ii romăne ; secretar adjunct cu pro le, respectarea proceselor mare de muncă. Pen cute pentru alcătuirea AŞEZĂMINTELOR DE CULTURA
Ie socialis- bleme organizatorice al tehnologice". Despre felul tru materializarea lor, din corespunzătoare a şarjei,
ilec drag, comitetului de partid al în care s-a achitat de a- partea comitetului de
11.00 Bule- ceastă sarcină din partea pentru comprimarea cores scaune. Nici în secţia de raid întreprins aici. Mina
11,05 Radio- combinatului. La asemenea partid a primit sarcina to punzătoare a piloţilor au istorie locală a Muzeului bunului gospodar se simte
lor... in re- operative iau parte secre comitetului de partid, ne varăşul Viorel Monda, in condus la o reducere a judeţean (din cadru] că şi în interiorul căminului
11,35 Publi- tari de partid, organe de vorbeşte tovarăşul Doinei ginerul şef mecano-energe- spargerilor de la 250—300
Buletin de conducere colectivă, repre Frenţoni, secretar adjunct tic al combinatului. tone pe lună în primul minului cultural) nu ara şi în preajma lui Zugră
iinţa scco- zentanţi ai organizaţiilor cu probleme economice al putut pătrunde pentru că vit. primenit. îşi primeşte
Î5 Din co de masă şi obşteşti, con comitetului, director teh — Două au fost proble trimestru al acestui an, la supraveghetorul Adriana aproape zilnic spectatorii,
lilii; 12,45 nic al combinatului. mele mai importante care 5—10 tone lunar în tri Farcaş lipsea, deşi pe o- mai ales la proiecţiile de
radio-tv. ; ducători ai proceselor teh le-am avut în vedere.- do mestrul în curs. rarul de la intrare în Com
la 3; 15,00 nologice de la nivelul uzi — O primă măsură lua Sînt acestea o parte din film. Dacă la centru de
ilor; 10,00 nelor, secţiilor şi sectoa tă imediat după plenară a tarea secţiilor cu mijloace plexul muzeistic Ţebea, comună buna gospodărire
i; 10,05 Ho- relor". fost reorganizarea conduce mecanizate şi montarea de preocupările comuniştilor unde trebuia să fie, se afla este merituoasă. în satele
ăţite — fol- Tocmai o asemenea pro rilor secţiilor, a uzinelor I utilaje pentru repune din combinat pentru în scris: „deschis zilnic între acesteia nu se poate vorbi
oran ; 10,20 blematică ne-am propus şi II, prin care s-au asigu rea unor materii prime în făptuirea propriilor hotă orele 9—Ui" (era ora 11 — despre aşa ceva De parcă
oriu Comi- procesul tehnologic. rîri. Fără îndoială, forme n.n.).
rdonate e- să abordăm la- Combinatul rat cadre de conducere la acolo n-ar fi gospodari.
,55 Sfatul siderurgic din Călan. Pen nivelul fiecărui schimb. în Tovarăşul'Gandin Trifan, le şi modalităţile de ac Căminul cultural Baia La recentul forum al de
0. .al : tru că se ştie, între facto ansamblul măsurilor luate directorul Uzinei 1, ne vor ţiune sînt multiple. Efi de Criş se află în reparaţii mocraţiei socialiste — Con
eşti , jr- rii meniţi să contribuie la şi urmărite de organiza beşte de pe poziţia specia cienţa lor este dovedită capitale (tencuieli exterioa
rransmisiu- listului, cunoscător şi di re, reparaţii. înlocuirea gresul al IlI-lea al consi
9.00 Act.ua- desfăşurarea în condiţii ţiile de partid, mai putem de rezultatele obţinute în geamurilor şi uşilor. zu liilor populare —, secreta
ică ; 20,00 optime a activităţii econo- menţiona elaborarea luna rect implicat în miezul tu producţie. grăveli, vopsitorii). O lu rul general al partidului, to
nisii alter- mico-sociale un loc de sea ră a unor grafice de repa turor problemelor şi greu varăşul Nicolae Ceauşescu,
întîlnirilor mă ii ocupă şi cel privind raţii pe secţii şi crearea tăţilor cu care se confrun VALENTIN NEAGU crare la care meşteri şi lo
eaua Bucu- cuitori ai satului muncesc a subliniat cu tărie nece
Neucliâtel cu spor pentru ca în luna sitatea antrenării tuturor
studenţesc ; noiembrie — aşa cum ne oamenilor muncii la buna
- Univcrsi- Spiritul gospodăresc al gospodărire a localităţilor
; 23,20 He- asigura directorul coordo în care trăiesc şi muncesc.
:ril Prono- nator al căminului cultu
i Nocturnă fiecărui consiliu popular ral, tovarăşul Bujor Ma In mobilizarea acestora,
24,00 Bu- rian, să poată începe acti consiliile populare, deputa
(Urmare din pag. 1) re o vreme n-au fost lu vitatea educativă şi artis ţii au rol determinant. In
crate. De pe aceste supra tică. După responsabilitatea tenţiile bune pe care le-am
feţe vom obţine recolte _pe cu care lucrează, sînt spe întîlnit la tovarăşa . Edita
Mărind veniturile din re care le vom folosi la can ranţe I Filip. secretar adjunct cu
surse locale şi reducînd cit tinele şcolilor, la alte con Căminul cultural Birtin. probleme de propagandă
mai mult cheltuielile. Con sumuri colective, cantităţi înainte de a ne apropia în Comitetul comunal de
cret, avem în vedere ex de clădirea aşezământului partid Vnţn de Jos. rţu pot
!oana (Pa- de legume şi zarzavaturi fi materializate decit prin
a intră In tinderea unităţilor presta pe care, firesc, nu le vom de cultură am consultat a-
; IIUNE- toare de servicii. Vom în mai cumpăra. fişajul din preajmă. Am sprijinul eficient a] consi
a (Modern fiinţa o secţie care să efec aflat, aşadar, că „rulează liului popular, printr-o bu
tieia ferici- Vom acţiona aşa cum nă colaborare cu factorii
- sala B) ; tueze reparaţii la obiective ne-a indicat secretarul ge în... 6 august, orele? 21. Ia
rong Yung social-culturale, să execute operator acasă, intrarea 4 educaţionali, cu directorii
anul (Arta astfel de lucrări în gospo neral al partidului, tovară lei, filmul „Aceşti oameni căminelor culturale de la
:orvinilor) ; dăriile cetăţenilor. Mese şul Nicolae Ceauşescu, pen
Provocarea tru a valorifica superior minunaţi cu aparatul de sate, cu deputaţii Numai
• Po- riaşi avem în comună. Ne filmat". De ce „acasă" ? aşa aşezămîntul de . cultu
stre gîndim şi la o secţie care toate resursele de care dis Pentru că interiorul cămi ră va putea deveni prima
;che...ii in să repare drumuri. Vrem pune comuna Rîu de Mori.
(oiembrle) ; Ce am spus mai sus sînt nului cultural era, şi în casy a satului, numai aşa
co şi Julie- să înfiinţăm o păstrăvărie, august ca şi acum, trans se va putea asigura am
(Cullural) ; o unitate turistică şi de a- doar cîteva dintre primele format în magazie. Necesi bianţa necesară pe care o
ivinsul (Lu- grement în zona amenajă direcţii la care ne-am gîn-
0EA: Ghe- dit. Dar resursele comunei tatea depozitării temporare presupune actul educativ.
•ni (Minc- rii hidroenergetice Rîu a orzului în acest spaţiu
\: Chcma- Mare-Retezat. O altă mare noastre sînt mult mai a fost firească în lunile CONSTANTIN NELEGA,
înglieţate rezervă în vederea reali mari. Cu sprijinul cetăţe iulie—august. Existenţa Iui vicepreşedinte
ANINOA-
ilb al pus- zării autofinanţării comu nilor le vom folosi cu chib aici şi în a doua jumăta al Comitetului judeţean
orcsc); U- nei noastre este şi punerea zuinţă şi cu mai mult spi I.P.L. Deva, secţia de mobilă. Şeful de formaţie mon te a lunii septembrie de de cultură şi educaţie
ţ ii secoiu- şi chiar repunerea în fo rit gospodăresc, numai şi taj Petru Bîrlea se preocupă în permanenţă de calitatea, notă insă slabă gospodări socialistă,
U); BRAD: produselor acestei secţii.
ub spînzu- losinţă a unor terenuri ca numai în folosul nostru. re I Şi tot slabă gospodă- LUCIA LI CI U
ua roşie) ;
,
,
,
In umbra W.WVW.V.W.VtWWAWAfAWWWVA'AWAVmWA'.V.V.W.'AAV.VaVAV, V.VMVWAVAAVSAW.W/A .V.VA .V.W.VAV.V.V.V.*.V.V,V,V.V.V.V ,V,*,
); ORAŞ-
(Patria) ;
i tata (Fla- Preocupări sporite pentru buna aprovizionare a populaţiei
\GIU-BAI:
averii (Ca-
i; HAŢEG: Orele 7. La unitatea de Trei puncte de desfacere nate cantităţi de castraveţi, Tovarăşa Edita Menne- bună satisfacere a cerin lucrătorii din unităţile cu
D I-Il (Da-
Romeo şi legume şi fructe nr. 12, are unitatea C.L.F. nr. 3, gogonele, ardei iute, cono zan, coordonatoarea activi ţelor cumpărătorilor noştri. profil de legume, zarzava
CALAN : din Hunedoara, vînzătorul condusă de Gheorghe Ghi- pidă, alte murături la bor tăţii pieţei, face precizării De dimineaţa devreme şi turi şi fructe din piaţa De
o bunicuţe Ion Vulpcnaru munceşte gu, două puncte ale I.A.S.- can. — Există un bogat fond pînă la orele serii. în pia vei muncesc mult. am zice,
ră) ; SIME-
statuctc- în plin. Nu-i lume multă u), alte două Agrocoopul. Şi la unitatea nr. 35, con de marfă. Toţi cumpără ţa Devei cumpărătorii sînt atent şi bine. pentru a sa
(Muresul) ; la rînd şi servirea merge Completarea o face piaţa, dusă de Ion Bîltac, se vin torii noştri să aibă certitu serviţi de 3 puncte de des tisface cerinţele miilor de
dorinţelor bine. In rafturi se află pe unde îşi- vînd produsele dea din plin. De la vîn dinea că au ce să-şi pună facere ale I.A.S.-ului. 6 ale cumpărători Argumentele
ELARr: In
şi tu ri ale ste 1000 kg de ceapă us producătorii individuali. zătorul Ionică Bărăscu, a- în cămară. Cartofi, varză, C.L.F.-ului, două ale Agro- sînt şi sacoşele mereu pli
în Rusia cată, mai bine dc 500 kg Se caută cu precădere ro flăm î fasole, ardei gras, kapia, coopului, cărora li se ală ne ale acestora, dar şi vîn-
de vinete de bună calita şii, ceapă, cartofi, varză, — Am pus astăzi la dis gogoşari, morcovi, mere. tură vînzătorii individuali, zările masive ale fiecărei
te, roşii, cartofi preamba- fasole uscată. Dar gospodi care umplu zi de zi me zile de lucru
laţi, fasole uscată, ardei nele chibzuite cumpără şi sele din marea hală de in această toamnă co
gras, kapia, pere, piersici, castraveţi la borcan — ga ÎN PIEŢELE DIN HUNEDOARA Şl DEVA desfacere, tot timpul popu merţul cu legume şi fruc
struguri, pepeni verzi. Fie ta muraţi pentru consum, lată. te se desfăşoară bine, fond
care cumpărător are ce a- fasole ia borcan, m'azăre, Urmărim o vreme cum de marfă există. în condi
abil pentru lege, fiecare pleacă mul dulceţuri. Sînt scutite de poziţia cumpărătorilor 2 struguri, fructe sînt în se vinde la punctele uni ţii rezonabile, corespunză
nbrie 1985 : ţumit. cu sacoşa plină. multă muncă, do aştep tone de cartofi, peste o to cantităţi îndestulătoare în tăţii I.A.S., coordonate de toare pentru fiecare dintre
1 frumoasă
bil. Vîntui — Pe lingă tot ceea ce tări... nă de roşii, apoi, mari unităţile specializate. Acest Mihai Maroleanu Harnicul noi. se poate face o bună
iirat din vedeţi vom completa cu —■ Astăzi avem în reţea cantităţi de ceapă, fasole, fond de marfă este comple vinzător Vasile Stoica, des aprovizionare i-’ără îndo
est. Tem- alt fond însemnat de mar peste 20. tone de roşii, 12 fructe. Dintre toate cele tat de producătorii indi face în flux continuu ro ială. lucruri, d-‘ pus la
ime vor fi
4 şi 9 gra- fă — ne spune Ion Vulpe- tone cartofi frumoşi, cea solicitate de cumpărători, viduali. şii, varză verde şi roşie, punct mai sînt Dar exis
axime intre naru. Tovarăşul Vasile pă uscată, vinete, ardei azi am putut să le oferim Nu ni s-a părut potrivit vinete, ardeioase, morcovi, tă şi angajarea conduceri
*ade. Dimi- Ghigu. şeful unităţii, este gras, varză, mere, pere, fără nici o reţinere. Aşa pătrunjel, ţelină, mere. lor C.L.F.. I.A.S. Agroeoop
eaţă. : programul unităţilor din
plecat la depozit după pepeni verzi — ne «pune vom face toată toamna, prune, pere, pepeni verzi, că se depun strădanii zil
vremea va marfă. Şi pentru consumul tovarăşul Ioan Bozdog, ’ d i pentru ca toţi cumpărăto hală. Nu ar fi mai potrivit alte produse de sezon, nice pentru a fi la nivelul
i cerul va- curent şi pentru căinările rectorul C.L.F. Hunedoa rii să fie- mulţumiţi. să fie deschise non-stop ? mult căutate de cumpără cerinţelor cumpărătorilor,
vn pre iernii avem tot ce trebuie ra, un om mereu preocupat In halele pieţei mari a — Aveţi dreptate. Deşi tori, care îşi asigură de acum, în pragul sezonului
luări locale cele de afară sînt deschi
n/oră din gospodinelor care se apro şi frămîntat să asigure o Hunedoarei se vindeau le pe acum cămările pentru de toamnâ-iarnă
cată. <Me- vizionează de la unitatea bună aprovizionare a tu gume. zarzavaturi, fructe, se, vom proceda la schim iarnă.
serviciu A. noastră. turor locuitorilor Hune prin 6 puncte ale C L.F., barea programului de lu Este adevărat că se mai GH. 1. NEGREA,
Piaţa din zona comple doarei. In plus. am pre cinci ale Agroeoop. două cru şi a celor din hală, formează şi rînduri, se mai V. GRIGORAŞ,
xului comercial „Dunărea". gătit -pentru iarnă însem aparţinînd de I.A.S. pentru a înlesni o tot mai aşteaptă cîte puţin. Dar corespondent
