Page 6 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
iN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA La noile obiective siderurgice — ritmurile
Al CONSILIILOR POPULARE de execuţie trebuie intensificate!
(Urmare din pag. 1) forţei de muncă calificate, mai sînt două mari pro Bf\
în speţă zidari-şamotori, bleme care trebuie solu
Autofinanţarea - rezultatul efortului denţa" Sibiu, din trimes dulgheri, soluţionarea ur nii : finalizarea gropii de
nelivrat încă de „Indepen
ţionate pînă la sosirea ier
gentă a neclarităţilor din
trul al II-lea al anului proiectele realizate de descărcat cărbune şi a cir 20,0
colectiv de gîndire şi acţiune curent. Trebuie acţionat IPROMET Bucureşti şi al cuitului de benzi trans 20,2
cu toată răspunderea şi se tele. portoare pentru evacuarea
riozitatea pentru rezolva In hala bateriei nr. 4 cocsului şi aglomeratului 20,3
La Haţeg, autofinanţarea această direcţie producţia pistat pe raza oraşului, pe rea acestor probleme. l-am întîlnit pe maistrul mărunt în parcul de omo
activităţilor economico-so- de industrie mică, în sec bază de măsurători, o mare Bateria de cocs nr. 4. constructor Ioan Ghilea, de genizare. De asemenea, la
eiale ale localităţii este o toare cum sînt cooperaţia suprafaţă de teren proprie Aici lucrările au fost înce la brigada 51 a I.A.C.R.S. turnătoria nr. 4, unde au
realitate din 1983. Mai meşteşugărească şi gospo tate de stat pentru care pute în 1983. Obiectivul Hunedoara, care coordonea fost asigurate integral uti
precis spus, în 1933 exce dăria comunală este demn unităţile nu plăteau taxe. este executat, la această ză activitatea de înzidire. lajele, solicităm construc
dentul bugetului local văr de atenţie. Cu acelaşi prilej am iden oră, în proporţie de circa — Trebuie să realizăm torului să reia activitatea.
sat la bugetul judeţean s-a Se poate afirma că spo tificat şi o serie de tere 25 la sută. Termenul de 6 000 mc de zidărie — spu 21,1
cifrat la 15,8 milioane lei, rirea producţiei de bunuri nuri libere de construcţii, predare .(noiembrie 1985) nea interlocutorul, iar noi Volumul lucrurilor de
în 1984 — la 17,2 milioa materiale influenţează a- apte a fi cultivate cu le nu va putea fi. respectat. sîntem foarte puţini. Circa investiţii de pe noua plat
ne lei, iar în acest an con proape toate capitolele bu gume şi le-am distribuit la De fapt, am aflat de la to 30 de zidari. Volumul de formă a Călanului este 21,5
siliul popular este planifi getului. Mărfuri mai multe, cetăţeni, în acest scop per- varăşul Ştefan Laczko, di lucru este enorm. Dacă am deosebit de mare. Toată
cat cu un excedent de 18,9 produse şi expediate către ccpînd taxele de rigoare. rigintele coordonator al lu fi 100 de zidari, zi de zi, răspunderea pentru execu
milioane. ludceînd după beneficiari înseamnă veni Combaterea botărîtă a eva crărilor, că el a fost re- lucrarea s-ar termina prin tarea lor, încete mai bune
faptul că pe primul se turi mai mari la produ zionismului fiscal a făcut condiţii şi într-un termen
mestru veniturile realizate cător. In consecinţă, con să crească la buget veni c.şalonat pentru trimestrul februarie '86. Oamenii, cei eît mai scurt, revine con
reprezintă peste 00 la sută tribuţie mai mare cu im turile din impozit pe prac III 1986. Ce probleme se care sînt, muncesc bine. structorului si beneficia n
ridică în legătură cu a-
Intre cei mai harnici sînt
din cele planificate pe în pozit pe venit la buget din ticarea în particular a u- ceastă lucrare deosebit de Imre Marton, Gheza Biro, rului. Şi do-o parte şi de ilioi
tregul an, nu avem moti partea unităţilor care au nor meserii. importantă ? In primul Costică Cristea, Ludovic alta mai sînt multe pro 6,30
agr
ve să np temem că nu vom această obligaţie faţă de Paralel am acţionat pen rînd, neasigurarea integra Gylay şi mulţi alţii. bleme care se cer rezolva jur.
realiza nivelul planificat de bugetul local. Asemănător lă a cărămizilor refractare te. Şi ele trebuie urgent iuig
8,00
venituri proprii la buget şi se petrec lucrurile şi cu tru reducerea cheltuielilor din producţia internă, a — In ultimul timp — a rezolvate. Factorii răspun Cui
deci şi excedentul bugetar impozitul pe fondul de re- - cu activitatea proprie, â- intervenit Ştefan Laczko zători de aceste investiţii au Bul
planificat. tribuire, un alt element cestca scăzînd de la 7,5 — constructorul şi-a re obligaţia să facă demersu pur
pliat forţele, ritmurile au
10,0
O asemenea situaţie fa de venit la buget: pro milioane lei, în 1983, la crescut în intensitate. Ne rile necesare la minister, Epo
vorabilă în bugetul local ducţie sau activitate mai 7,1 milioane lei în 1985. declarăm mulţumiţi de la întreprinderile furnizoa ani
re de utilaje şi materiale
nu s-a creat, evident, de multă şi mai spornică în Apropiatul Congres al modul în care I.A.C.R.S.II. refractare, la proiectant, să
la sine sau prin artificii de seamnă retribuţii mai mari. III-lea al consiliilor popu se străduieşte să execute ia măsurile cuvenite pen POf
gar
calcul. In spatele fiecărui Pentru a determina spo lare va dezbate proiectul lucrările contractate. îm tru a asigura condiţii op vist
capitol de venituri la bu rurile de activitate produc preună trebuie însă să co time de execuţie, la toate folc
ştir
getul local se află muncă tivă, consiliul popular, Legii privind autocondu- laborăm mai bine, să de punctele de lucru, a ur pioi
si preocupare susţinute în sub conducerea comitetului cerea, autogestiunea eco- punem eforturi stăruitoare genta termenele de pune tatc
ştir
toate sectoarele de activi orăşenesc de partid s-a nomico-financiară şi auto pentru a termina toate o- re în funcţiune Ia aceste cat*
finanţarea unităţilor ad
tăţi cconomico-sociale. An implicat temeinic în rezol bieetivele atacate. La U.C.C. obiective. ra l
de an, la fiecare capitol a varea problemelor activi ministrativ teritoriale. A- pre
ceastă lege, prin prevede
De
fost sporită participarea cu tăţilor respective. Anali bul
venituri la buget. zele stadiului de înfăp rile privind contribuţia în Oameni care ştiu J ctii
Un participant impor tuire a sarcinilor de plan, bani ■ şi muncă a cetăţeni
tant la realizarea bugetu practică curentă în sesiuni lor la efectuarea unor lu diog
Ion
crări de interes obştesc,
lui este venitul pe circu sau şedinţe ale biroului să dea definiţii Sfa
laţia mărfurilor. Producerea executiv, s-au soldat tot prin celelalte prevederi Bul
ale sale va veni în spriji
mai multor mărfuri, apro deauna cu măsuri adecva (Urmare din pag. 1) blemă. Ar trebui să selec Par
şl *
vizionarea mai bună a te de a căror înfăptuire nul consiliilor populare ţionăm bine oamenii, să nu ţiur
prin sporirea posibilităţilor
populaţiei, iată, în esenţă ne-am preocupat şi acţio Secretarul adjunct cu primim pe oricine. dio
Rad
ce înseamnă capitolul res năm în permanenţă. de a' răspunde mai bine problemele organizatorice — Cum vine asta ? inte
cetăţenilor,
propunerilor
făpi
— Simplu. Eu o spun din
pectiv în buget.. El se află Bugetul are şi alte surse in comitetul U.T.C., Marin experienţă: nu-i destul să • Pro
Gavrilâ, spune că mai bine
în directă legătură cu e- de venituri. Una o repre făcînd în acelaşi timp mai de 60 la sută din efecti ai un calificat, mai trebuie .» hot
puţine cheltuieli do la bu
forturile pe care le-au zintă taxele pe terenurile întreprinderea de prelu vul întreprinderii sînt ti să fie şi om, care să fină XII
gaj;
făcut oamenii muncii din proprietate a statului fo get. crare a lemnului, secţia de neri, şi că toţi, împreună, la colectiv, la unitate, să al i
producţia de bunuri ma losite de întreprinderi sau . GHEORGHE POPESCU, mobilă Deva. Iu sala do cu tinăr, cu vîrstnic, au făcut se zbată pentru ea. Cup zică
dio.
unele
piese
maşini,
din
teriale a oraşului pentru date în folosinţă la cetă vicepreşedinte componenţa căruciorului multe lucruri bune aici. Au torul are mers continuu, păn
realizarea şi depăşirea pre ţeni. Prin efortul tuturor al Biroului executiv Flcnsburg, trec şi prin mîi- amenajat spatii de depozi deci şi omul trebuie să lu La
zi :
nile
dibace ale muncito
tare, gospodărie de materii creze bine. Vreau să spun
vederilor planului. Reviri lucrătorilor din activul al Consiliului popular rului Io an Cltiş. prime şi materiale, un tro- ’ că unitatea, fiind nouă, ar turi
mentul pe care l-a adus în consiliului popular am de orăşenesc Haţeg tuar de peste 1 200 mp şi trebui să se facă o selec 24,0
multe, multe alte lucrări. ţie, cit de cit, a oameni
Semn că oamenii lin la u- lor.
Parcul Naţional Retezat-la 50 de ani“ nitatea lor, că e a lor. spre care vorbim este in
Unitatea productivă de
Acest tinăr întruchipea
n ză, intr-un iei, o împlinire formare. Colectivul - la iei, Di
deocamdată, o dorinţă şi căci el este cel care o for tă
(Urmare din pag. 1) te tovarăşului NICOLAE rea Britanie), Agnişa Nuţu, creat participanţilor mo un crez solid, care şade mează, o dezvoltă, o fini 'al
CEAUŞESCU, secretarul ge Gh. Niculescu, Emil Maio- mente de înălţătoare mîn- atit de bine tinerilor. Pen sează, o pune ta punct, NE1
neral al partidului, prin rescu, Silvia Burnas, Şer- drie patriotică - filme rea tru că tinerii lucrează, dar cum se zice, şi este — ta den
din
sistemelor forestiere ale a- care îşi manifestă senti ban Dragomirescu, Gh. lizate de Academia R.S.R. şi-au făcut şi echipe spor urma urmei — energia sa sala
cestuia, ca ipostaze ale mentele de stimă şi dra Coldea, Wilfried Schreiber, şi filiala acesteia din Cluj- tive şi artistice, şi vor şi se esenţială. lor
pădurilor carpatine, au fost goste faţă de ctitorul Româ Ştefan Leontin Peterfi, Mo- Napoca a încheiat im maniieslă ca tineri care se — Toţi oamenii care vin pen
telu
susţinute de Nicolae Bot- niei socialiste moderne, a- nica Boşcaiu. presionant prima zi a ma simt bine în uzină. in uzină sînt calificaţi ? — TRC
nariuc, membru corespon ducînd mulţumiri pentru Itinerarul spiritual prin nifestărilor dedicate semi Cunoaştem aici pe Du intrebăm pe director. vine
dent al Academiei R.S.R., grija statornică pe care o Munţii Retezatului făcut de centenarului Parcului Na mitru Cazan, secretarul or — Marea majoritate — da. ryn
preşedintele Comisiei pen acordă dezvoltării ştiinţei Miliaela Toader a fost im ţional. ganizaţiei de partid din Dar, profilul unităţii ne im în P
iem
tru ocrotirea monumentelor româneşti în toate dome presionant întregit de pro Ieri, la Casa de .cultură atelierul de uzinare. pune să ne îngrijim de per învi
naturii, Emil Nc*ruţiu, mem niile, pentru preocuparea iecţia unor diapozitive, prin din Deva au continuat lu - Ne spune ceva nume fecţionare şi de policalifi CA!
bru corespondent al Aca permanentă pentru ocroti care Lucia şi Gheorghe A- crările reuniunii ştiinţifice, le dumneavoastră, tovară care. De aceea, am des tata
NE,
demiei R.S.R., preşedintele rea monumentelor naturii, tanasiu, de la Universita in cadPul căreia au susţi şe secretar - începem dis chis cursuri prin care, prac ţiul
Subcomisiei pentru ocroti pentru protecţia mediului tea şi Institutul politehnic nut apreciate comunicări cuţia cu el. tic, frec loji oamenii. NO.
rea monumentelor naturii înconjurător. Timişoara şi dr. losif Vieh- peste 20 de oameni de - Ce să vă spună ? Nu — Ce alte probleme in- I-II
CA!
Cluj-Napoca, dr. Nicolae Dupâ-amiază, lucrările man, de la Institutul de ştiinţă din ţară. cred că mare lucru. timpină un colectiv in for (Re
Boşcaiu, vicepreşedinte al reuniunii ştiinţifice au con speologice Cluj-Napoca au (ncepînd de astăzi, timp - Am mai întîlnit nume mare ? (St<
acestei subcomisii clujene, tinuat la Casa de cultură relevat, prin superbe mon de trei zile, oqspeţii care le dumneavoastră la întrebarea o adresăm tu Rîp
tria
dr. docent Victor Giurgiu, din Deva, -bogăţia şi va taje audio-vizuale, măreţia I.P.I.C.C.F. Deva. turor celor pe care i-am dec
cercetător la Institutul de rietatea tematicii simpozio MuYiţilor Retezat cu ano onorează manifestările de - Poşte. Am acolo un cunoscut, iar răspunsurile GEC
cercetări şi amenajări silvi nului fiind impresionant re dicate semicentenarului frate, care este tot secre vin pe rînd : pc
dc
ce Bucureşti. levate prin comunicări de timpurile lor, cu potenţialul Parcului Naţional Retezat tar de partid. II cheamă — Verificarea şi încărca Tăi
In climatul înălţător al certă valoare documentară, lor estetic şi turistic. O sui participă la o aplicaţie Tovi. Şi, ca să ne conti rea foarte atentă a tuturor Soa
manifestării, participanţii la informativă, ştiinţifică sus tă de filme ştiinţifice, în practică in imensa rezerva nuăm ideea, mai am un maşinilor şi instalaţiilor ca CA:
doi
simpozion qu adoptat tex ţinute de Liuba Filipovich care flora, fauna şi frumu ţie naturală a Masivului alte frate, Horea, care este re ne vin. de
tot secretar de partid la
— Asimilarea continuă de
Clo
tul unei telegrame adresa (Bulgaria), A. J. Gray (Ma seţea Munţilor Retezat au Retezat. atelierul electromecanic al noi piese şi subansamble. I-Il
minei Certej. — Cunoaşterea oamenilor, Vîl
na)
II cunoaştem în între nevoia de a-i ajuta şi în <M
prindere şi pe losil Laza, ţelege.
om care fa 1 septembrie a — Dese deplasări la uni
împlinit 31 de ani de mun tăţile subordonate Centra
că, de turnătorie. A învăfat lei minereurilor Deva şi so
Realizat din iniţiativa lu luţionarea problemelor pen
crătorilor de la Fabrica de meseria la Oţelu Roşu, a-
poi a lucrat la Întreprin
încălţăminte din Hunedoa tru care se efectuează de azi 1
plasările.
ra, atelierul ştanţă desfă derea de utilaje de ridi Şi multe altele. Dar, in Vr
şoară o eficientă activitate. cat şi transportat din Lu cele din urmă, toate se în na:
goj, a făcut - cum zice el
Fină la crearea lui, părţile - şcoala de maiştri la Hu trunesc într-un fel de io- va:
tari pentru încălţăminte nedoara şi azi este aici, rum - in adunările de vo
foi
erau aduse de la alte fa la Deva, maistru. partid, de sindicat şi ra<
brici. La bunele rezultate de
de aici contribuie şi preo - Bine tovarăşe Laza. U.T.C., in consiliul oameni Vîl
mc
cuparea maistrului princi Sîntefi maistru turnător, dar lor muncii, în cele două mi
pal Jiva Nincov, pentru încă n-aveti turnătorie. secţii care lucrează, in cele îni
care urmează să lucreze.
menţinerea ritmurilor de - Nu e pusă în funcţiu ce
fabricaţie, cit şi a bunei ne, dar in septembrie va fi. Căci, in toate sînt oameni. 27
calităţi a prelucrărilor. - Asta înseamnă că Oameni care iac totul - di:
n-aveti nici turnători. şi uzina şi pe ei înşişi. Iar se
- E drept, dar vom avea. această evoluţie este în
Vor veni. Insă aici e o pro desfăşurare.