Page 61 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 61
Vizita oficială de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui Republicii
Indonezia, generalul Suharto
S O C I A L I ELENA CEAUSESCU S-AU REÎNTÎLNIT IERI CU PREŞEDINTELE
PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂŞA
SUHARTO SI DOAMNA TIEN SUHARTO
OBBAV Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Preşedintele Republicii tele vizitei, ale convor versificarea cooperării re
Socialiste România, tova birilor purtate in aceste ciproc-a vanta joase d i ntre
Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N răşul Nicolae Ceauşescu, şi zile, la Bucureşti, pentru cele două ţări, corespun
tovarăşa Elena Ceauşescu înţelegerile convenite cu zător potenţialului lor e-
s-au reîntîlnit, miercuri, prilejul noului dialog la conomic în continuă creş
cu preşedintele Republicii nivel înalt româno—indo tere.
Anul XXXVII, nr. 8 661 JOI, 19 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani Indonezia, generalul Su nezian. S-a subliniat în A fost reafirmată, tot
harto, şi doamna Tien mod deosebit faptul că odată, hotărîrea României
Suharto. vizita şi convorbirile au şi Indoneziei de a conlu
In timpul întrevederii a pus în evidenţă existenţa cra tot mai activ pe a-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA fost exprimată satisfacţia unor reale posibilităţi (Continuare în pag. a 4-a)
pentru amplificarea şi di
deosebită faţă de rezulta
LA COMPLEXUL APICOL BUCUREŞTI - BĂNEASA
Amplă mobilizare de forţe la Şl LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PROIECTĂRI Şl INGINERIE
TEHNOLOGICĂ PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII
recoltatul cartofilor, arat şi semănat Indonezia, generalul Su făcut o primire călduroa mentare sau farmaceutice
meni ai muncii de. aici au
Republicii
Preşedintele
preparate din materii pri
harto, şi doamna Tien să solilor poporului indo me apicole. Au reţinut a-
Toteşti, Ostrov, Clopoti- la muncă, veghind să nu nate însămînţării orzului Suharto, împreună eu ce nezian. tenţia nivelul ridicat al
va, Rîu de Mori sînt coo-- rămînă nici un cartof ne- sînt pregătite pentru a lelalte persoane oficiale Parcurgînd o serie de dotării tehnice, valoarea
perative agricole de pro adunăt". primi sămânţă sub brazdă. indoneziene, au vizitat, secţii şi laboratoare ale înaltă şi calitatea sorti
ducţie care deţin mari su Aceeaşi amplă mobiliza Pe două tarlale alătu miercuri dimineaţa, Com combinatului, oaspeţii au mentelor obţinute.
prafeţe cultivate cu cartofi, re de forţe umane, de mij rate, „Clinu lui Ţapu" şi plexul apicol Bucureşti — avut posibilitatea să urmă
.de aici asigurîndu-se şi loace mecanice am întîl- „După grajd", aparţinînd Bănoasa. rească procesul do reali
sămânţa pentru numeroase nit-0 şi în celelalte brigăzi. C.A.P. Ostrov, în suprafaţă La sosire, numeroşi oa zare a unor produse ali- (Continuare in pag. a 4-a)
unităţi din judeţ. In rai Cum numărul cetăţenilor de 18 ha, am avut prilejul -
dul întreprins marţi pe participanţi la strîngerea să vedem o recoltă de ■V.VASV.V.-.V.V.'.V.V^.V.V^V.YV.V.W.'.V.. WYYV.Vi iV.W.V.V.V.V.V.V
ogoarele C.U.A.S.C. To recoltei era foarte mare, cartofi deosebit de bogată.
teşti, ne-a.m concentrat a- ne limităm a consemna Şi nici se muncea cu tra
tenţia îndeosebi asupra doar numele celorlalţi mO- gere de inimă. La datorie, Prin dăruire şi bună organizare,
modului în care se acţio canizatori de pe combinele împreună cu mecanizatorii
nează la reeditatul şi trans Ioan Brâilă, Dumitru Bog
portul cartofilor din cîmp. dan, Cornel NiculescU şi ritmic - depăşiri de plan
dar şi la aratul, pregătitul CU.A.S.C. Axente Dumulescu, care
terenului şi însămînţârea T O T E S T I acţionau cu combinele de • 12 500 tone minereu pal., factorii care au con oameni mulţumiţi, zîmbi-
cerealelor păionSo. scos tuberculii, se aflau dus la obţinerea acestor tori. Inginerul Scrghie Niţu,
C.A.P Toteştj are •cul de scos cartofi: Silion fo:m Tipuriţă, şeful secţiei extras în plus • Conju succese? şeful secţiei mină Deva,
tivate cu cartofi 170 de Vlaic şi Doinei Dumitrescu. de mecanizare, venit să garea raţională a efor — Repartizarea judicioa ne dă şi alte amănunte
hectare. Recoltarea lor s-a în brigada Păclişa, Miron asigure asistenţa tehnică, turilor factorilor de con să a sarcinilor pe brigăzi referitoare la bunul mers
declanşat în toate cele Flueraş şi Octavian Cohuţ, precum şi Ioan Lăpădăt'oni, ducere şi de execuţie • şi schimburi, aproviziona al producţiei.
patru brigăzi ale unităţii. în brigada Reia. „Ca ur vicepreşedintele biroului Măsuri stimulatorii — rea corespunzătoare cu — Avem. echipe şi bri
r
In tarlaua „La şosea" marc a hărniciei dovedite executiv al Consiliului materiale a locurilor de găzi solide, mineri cu ve-
<27 ha) din brigada To de cooperatori şi mecahi- popular Rîu de Mori. In imbold în muncă.
teşti, se adunau ultimele zatori, a modului respon trei zile s-au recoltat car
cantităţi. In sprijinul coo sabil în căre se implică tofii de pe 25 de ha, din — Am dori, tovarăşe in PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE,
peratorilor au venit Şi e- conducerea cooperativei, cele 100 ha cultivate aici. giner Constantin Nichitea-
levi de la şcoala generală cadrele de la consiliu] In tarlaua „Dumbravă", nu, şef al serviciului pro CIT MAI MULT MINEREU!
din localitate. Remarcăm popular comunal în aceas se pregătea terenul pentru ducţie de la Exploatarea
numărul mare de atelaje tă importantă lucrare, la însămînţarca orzului. Lu minieră. Deva, să începem muncă din subteran, extin cliime şi experienţă, care-şi
care participă aici, dar C.A.P. Toteşti cartofii au crarea o executau mecani derea mecanizării lucrări cunosc bine meseria, sar
şi în celelalte brigăzi, fost recoltaţi — preciza zatorii Siminic Moisescu, discuţia despre activitatea lor miniere, îmbunătăţirea cinile, îşi organizează te
la transportul cartofilor din Ştefan Ivancu, preşedintele cu discul şi Ioan losivoni, unităţii de la începutul a- randamentelor de prelucra meinic lucrul pc schim
cîmp. O mare concentrare consiliului unic — de pe care aplica îngrăşăminte nului şi pînă la zi, plecînd re a minereurilor în pre- buri, nu se mai împacă,
de forţe am întîlnit pe 100 ha“. chimice. Puiu Mastraghin, de la cîteva cifre privind paraţie, utilizarea raţiona sub nici un motiv, cu .in
tarlaua „Ncdeic" din bri Bine se muncea şi la a- inginerul şef al unităţii, realizarea planului perioa lă a maşinilor, utilajelor disciplina sau dezordinea.
gada Cîrneşti. în urma me preciza că are pregătite 32 dei. şi instalaţiilor din dotare, Aşa sînt, do exemplu, for
canizatorului Teodor Nico- rat, pregătitul patului ger de ba pe care va începe — De acord. Atunci să recuperarea şi reintroduce maţiile conduse de Iulian
minativ şi semănat. O for
dim care, cu combina, sco semănatul orzului. notăm depăşirile noastre rea în circuitul productiv Dota şi Gheorghe Apreote-
tea cartofii la suprafaţă, maţie de patru tractoare La C.A.P. Clopotiva toa a materialelor refolosibile sei — de la abataje, Nico
se afla cu plugurile în
acţionau o mulţime de coo brazdă în tarlaua „Josani", te forţele, la recoltatul de plan pe opt luni şi ju lae Pctrcscu şi Alexandru
mătate din an: la produc- . şi, nu în ultimă instanţă
T
peratori, Cpinei, bărbaţi, iar mecanizatorul Cornel cartofilor, erau grupate în hărnicia şi dăruirea în pro Chiriac — de la investiţii.
tineri şi vîrstniei. Veniseră Olaru, pregătea ultimele 5 tarlaua „Vadu Mare“, afla ţia marfă — 7,5 milioane ducţie ale oamenilor. Aş Constantin Băcăuan şi Mi-
familii întregi. Dornici să ha pentru orz în brigada tă în apropierea sediului lei; la minereu extras — mai menţiona o bună con hai Galeru — de la lu
nu piardă nici un ceas unităţii. Găsim acolo, în 12 500 tone; economii de lucrare şi întrajutorare în cră ri geologice, Ion Vădu
din timpul bun de lucru, Păclişa. Inginerul şef al plin lucru, trei maşini de 12,5 milioane lei la chel tre brigăzile din subteran va, Iosif Filip şi Ianoş
cooperativei, Viorel Ilian,
majoritatea luau prînzul participa împreună cu me recoltat, conduse de me tuielile totale de producţie şi echipele de la atelierele Bodo — de la pregătiri,
în cîmp. în mijlocul oame canizatorul LascU Balică canizatorii Vidu Moisescu. şi de peste 3 milioane lei de revizii, reparaţii şi în dar şi alţii. N-ar trebui
nilor îl vedem pe Moise Leon Predonl- şi Ion Ioan, treţinere. omişi, cred, lucrătorii dc-
Micloşoni, primarul co la semănatul secarei pen şi peste 80 familii de coo la cele materiale. Contri Este ora cînd schimbul la atelierele de revizii, re
munei, care — ţinea să tru masă verde, lucrare peratori. In curtea unită- buţii la aceste realizări au
I predă ştafeta celui de
sublinieze brigadiera • Pă- care se afla în stadiu de atît secţiile mină Deva şi după-amiază. Atmosferă to paraţii şi întreţinere — din
truţa Gavriloni — „toată finalizare pe cele 35 de MIRCEA LEPĂDATU Muncel, cîl şi Uzina de nifiantă de muncă, aşa cum DUMITRU GHEONEA
ziua este cu noi în cîmp, ha planificate. De la el preparare Deva. este ea în colectivele ca-
organizînd transportul ope aflăm că sînt arate 140 ha, — Care ar fi, în princi re-şi îndeplinesc planul, cu (Continuare in pag. a 2-a)
rativ, îndcmnînd oamenii din care 75 de ha desti (Continuare in pag. a 2-a)
8^'B 8' 8 jj \gj, m ii jg jj jj I |:| | |
Elevii clasei a Vltl-a A de Ia Şcoala generală din Ilia, Cooperatorii de la C.A.P. Lealii* acţionează energie, Brigadierul Ioan Datcă, economista Lucica Puiţ, de Ia
sub îndrumarea profesorului Coriolan Grcavu şi a ingine- mobilizând i mijloace mecanizate, hipo şi for|e umane C.A.P. Vcţcl, împreuna cu o echipa de 40 cooperatori, şi-au |
rei Dana Socolovschi. lucrează în schimb prelungit, pentru propus să adune recolta de cartofi de pe tarlaua „Tio- 1
pentru încheierea cit mal grabnică a recoltării cartofilor. Pe
finalizarea recoltării cartofilor pe tarlaua „La vale", conlri- tarlaua „Ogoare" tocmai se pregătesc să siringă recolta bila”, o larla de 13 lia, în 3 sule de muncă.
buind şi ei la încheierea cît mai grabnică a acestei lucrări de pe ultimul hectar. Fotoreportaj de N. GHEORGHIU j
