Page 62 - Drumul_socialismului_1985_09

°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 661

Oamenii şi problemele lor „simple“ | CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA ’

pe un flux... complicat!
Amplă mobilizare de forţe
20,00 Telejurna
Un flux tehnologic ce se trei feluri de ulei (uşor, productivităţii muncii cu multe şi nu prea... simple. 20,20 Actualitai
anunţa greu de înţeles naftalinic şi de absorbţie) 17,38 la sută, ne-arn înca­ Le-am aflat chiar de la ei. la recoltatul cartofilor, nomle
încă d'e la construcţiile ca­ intră în coloana de frac­ drat în consumurile spe­ Consumul de abur, de pil­ 20,35 Tinereţea
Tinereţea
re, la propriu, îl ascund: ţionare. Aici, pe baza di­ cifice la toate elementele, dă, a fost depăşit din cau­ Ccauşesci
coloane metalice zvelte, ferenţelor de volatilitate se cu excepţia aburului. za calităţii slabe a gudro­ arat şi semănat Emisiune
turle rotunde, rezervoare separă mai multe fracţii Am pornit pe fluxul de nului, care, avînd un pro­ Participă
Braşov, i
pitice, alte construcţii cu de ulei: uşor (pe la „vîr- distilare a gudronului, pen­ cent prea mare de apă, a (Urmare din pag. 1) 70 de ha cultivate. In tar­ Tulcea
forme complicate şi bu­ ful“ coloanei), naftalinic tru a-i cunoaşte pe oa­ necesitat un consum pe laua „Planu" erau grupate 21,30 Teicjurna
chete de ţevi, de culori şi (lateral) şi de absorbţie (pe meni. Ne-a însoţit ingine­ măsură de abur. Funcţio­ ţii 60 de elevi de la Şcoa­ trei maşini de scos carto­
mărimi diferite, leagă to­ la baza coloanei). Deci, din rul principal tehnolog Cor- narea, uneori, defectuoasă la generală din Brazi e- fii. La volanul tractoare­
tul, ca arterele, într-un partea laterală a coloanei vin Revitea. La tratarea a coloanei de antracen, fectuau sortarea cartofilor. lor se aflau fraţii Liviu şi It/imc
singur „trup" care vibrea­ de fracţionare uleiul naf­ termică acţionează opera­ lipsa aburului de presiune Elena Lăpădătoni, ingine­ Aurel Dălinescu şi Aurel
ză şi pare... viu ! „Toate talinic trece în rezervoa­ torii chimişti din forma­ la blaza de rectificare, ne- rul şef, şi Vasile Vulou, Bernath. împreună cu
aceste construcţii — care, rele de fracţie şi de aici ţiile conduse de Gheorghe etanşeizările ce mai apar, preşedintele cooperativei, Marin Crişan, preşedintele
BUCUREŞTI
începînd din luna mai 1985, se alimentează fluxul de Ungureanu, Gheorghe La- scăderea cu circa 30 la su­ se străduiau să găsească o cooperativei, în cîmp se dioprogramul
s-au dublat — reprezintă naftalină. Cîteva faze din zăr şi Crisan Pojoni. „O- tă a naftalinei din gudro­ modalitate de a impulsiona afla şi Mircca Ursu, secre­ 6,30 La ordin
Secţia distileria de gudron această parte finală a pro­ perator chimist" este pro­ nul primit îndeosebi de la transportul cartofilor din tarul consiliului popular, agricultură ;
din Combinatul siderurgic cesului tehnologic: crista­ fesia comună tuturor oa­ combinatele Călan şi Reşi­ cîmp, în lipsa mijloacelor venit să sprijine şi să jurnal; 7,30
angajament <
Hunedoara. Procesul de ţa, lipsa în anumite peri­ de transport mecanizate, coordoneze activitatea. El 8.00 Revista (
w
producţie care constă în TOT s oade a acidului sulfuric ocupate cu alte lucrări. ne spune că sînt la lucru Curierul melo<
distilarea gudronului pînă jJTjT 1 h etc. sînt doar cîtcva din De ce nu s-au antrenat în cîmp peste 45 de fa­ Buletin de ţ
la obţinerea produselor fi­ ILpIj 1 1 1 greutăţile care au împie­ la transportul cartofilor, milii. Răspundem :
IU AN DE TRECERE IN CINCINALUL VIITOR!
lor; 10,00 Bule
nale, deşi are o mulţime dicat obţinerea unor canti­ aşa cum se procedează la Inginerul şef al unităţii, 10,03 Solişti i
de faze chimice interme­ tăţi mai mari de produ­ Toteşti, şi sînt, de fapt, Pascu Hîcă, participa, îm­ laureate; 10,3
diare şi pare destul de lizare, centrifugare, presa­ menilor din distilerie, mai se. „Faptul că iarna se a- indicaţiile, atelajele cetă­ preună cu mecanizatorul corale; 11,00
ştiri; 11,05 Sil
pretenţios, este stăpînit re, topire, rafinare, recti­ puţin a personalului de la propie cu paşi repezi — ţenilor din sat ? Credem Petrică Mitucă, la semă­ Soarelui; 11,35
bine de către oamenii mun­ ficare. Şi... produsul ! întreţinere şi reparaţia u- concluziona secretarul or­ că în această privinţă Con­ nat în brigada Unciuc. în te; 12,00 Bulet
cii din colectivul nostru. — Desigur — ne-a de­ tilajelor. Iată cîţiva dintre siliul popular al comunei altă tarla, mecanizatorul 12.05 Din corni
rului; 12,15 IVI
Pe primele 8 luni din a- clarat ing. George Maro- cei care menţin vibraţia ganizaţiei de partid — ne-a Rîu de Mori trebuie să se Ion Iubaş era Ia arat. Vor­ nico-ştiinţific;
cest an s-au obţinut peste sin, şeful secţiei — toate în acel „organism" despre determinat să începem de implice cu mai multă răs­ bind de pregătirea terenu­ premieră radi
1 500 tone de produse". produsele obţinute în di­ care vorbeam la început: pe acum pregătirile. La pundere şi energie. Practic, lui pentru însămînţarca De la 1 Ia 3;
univers 20; li
Această primă declaraţie ferite momente ale fluxu­ ing. Octavian Bocean, lă­ oprirea planificată din oc­ toate atelajele din satele păioaselor, la C.A.P. Rîu de ştiri; 16, i
am consemnat-o din partea lui sînt importante pentru cătuşii Dumitru Păuceanu, tombrie 1985 se vor execu­ comunei să participe zi- de Mori trebuie să se ac­ de împlinire
lui Gheorghe Bodreanu, se­ economia naţională. Aces­ Gheorghe Szatmari, Geza ta reviziile şi reparaţiile lumină la transportul re­ ţioneze în ritm mai sus­ uşoară român
cretarul organizaţiei de tea constituie, de fapt, şi Katona, Iacob Indrei, Şte­ necesare la întreaga insta­ coltei din cîmp ! ţinut, cu mai multe forţe, Radiogazeta
16,55 Sfatul
partid din secţia respecti­ indicatorii noştri de plan. fan Para, electricienii Va- laţie. în prezent se lucrea­ La C.A.P. Rîu de Mori, la arat şi pregătit patul 17.00 Buletin
vă. Un alt om al distile­ Smoala, la care am obţi­ sile Răulea, Ştefan Biro şi ză la pregătirea halelor, recoltarea cartofilor a în­ germinativ. Aceasta deoa- 17.05 Politica
riei de gudron, ing. Tra- nut pe 8 luni un plus de mulţi alţii. Şi acum, alţi refacerea izolaţiilor la con­ ceput mai tîrziu dccît în cere din 270 ha prevăzute 17,35 Te apăr
patria mea
ian Roman, ne-a explicat peste 1000 tone, se folo­ operatori chimişti de la ductele energetice, comple­ celelalte unităţi şi, ca ur­ a fi semănate în perioada muzical ; 18,00
în amănunt, în cel mai seşte la fabricarea electro­ cristalizarea fracţiilor de tarea oalelor de condens, mare, s-au eliberat pînă următoare, doar pe 50 de rli : * Radioji
simplu limbaj posibil, în­ zilor pentru industria alu­ naftalină: Iordan Luca, înlocuirea benzii de cau­ acum doar 10 ha din cele ha sînt efectuate arăturile. vlsta internaţii
19.00 / 'fil^Q'i
treg fluxul tehnologie de miniului. Uleiurile antra- Alexandru Chiş, Aurel Mi- ciuc la presă, pregătirea — cm ii
la distilarea primară a gu­ cen 1 şi 2, de absorbţie şi hăilă, Constantin Saliu. Şi instalaţiei pentru deduri- 20.00 L Abjur
ascu
pundem
dronului pînă la „finiş", de crisen intră în compo­ de la rectificarea naftali­ zarea şi filtrarea apei de La sugestia d
unde rezultă naftalina pu­ nenţa uleiului de creuzot, nei: Dumitru Idita, Gheor­ alimentare (aflată, pe timp Sînt necesare măsuri neintîrziate zi tntr-o oră;
ră (o puritate de 99,8 la necesar pentru industria ghe Crişan, losif Popa, Ni- călduros, în conservare) şi turnă muzical
sută !). Iată, pe scurt, un negrului de fum. Numai colae Ojog. alte multe lucrări. Vom 24.00 Buletin
extras din metamorfozele în lunile iulie şi august Faptul că procesele chi­ încheia cu rezultate bune pentru completarea deficitului
gudronului — sărind peste am obţinut peste 500 tone mice se petrec în coloane acest an şi avem certitu­
încălzirea şi decantarea în din acest fel de ulei. La şi turle, în conducte şi re­ dinea că vom intra pe de­ de nutreţuri! UllNEM
rezervor, peste cele două fel şi celelalte produse. Im­ cipiente închise, ar putea plin pregătiţi în 1986, pri­
trepte ale cuptorului tu- portant este că am Obţi­ crea falsa impresie că o- mul an din viitorul cinci­
bular şi peste coloana de nut o producţie marfă cu peratorii chimişti nu au e- nal". Ferma zootehnică a Coo­ categorii de nutreţuri a-
Pici
DEVA;
untracen — adică din mo­ 6,84 la sută mai mare fa­ fectiv nici o „problemă”. perativei agricole de pro­ flate pe terenurile dispo­ Fata l^rgan
mentul în care vaporii a ţă de plan, o creştere a In realitate însă au mai MARIN NEGOIJA ducţie din Beriu trebuie nibile din preajma comu­ HUNEDOARA
să deţină la finele acestui nei. (Modern — sa
an un efectiv total de 780 Concomitent cu recolta­ vocarea drago
Depăşiri de plan bovine şi 1 400 ovine. Pen­ rea şi punerea la loc sigur dem — sala l
la Krong Yc
tru realizarea unei hrăniri
a furajelor s-a acţionat în
Răpirea
ra);
corespunzătoare a anima­ vederea pregătirii cores­ (Arta — Casl
(Urmare din pag. 1) luţionarea operativă a tu­ lelor în perioada de stabu- punzătoare a adăposturilor nilor); PETRO
turor problemelor care a- lăţie următoare, unitatea pentru iarnă. vocarea drage
ring) ; Destin
par în producţie, în reali­ trebuie să-şi asigure, con­ — Lucrările de zugrăvi­ ce (Unirea);
subteran şi de la suprafa­ form balanţei furajere, 810 în vacanţă (7 I
ţă —, de confecţii metalice, zarea şi depăşirea ritmică, re şi dezinfectare a inte­ LUPENI : Vul
care dau un mare sprijin lună de lună, a sarcini­ tone de fîn, 702 tone gro­ rioarelor grajdurilor — tural); VULC2
siere şi 2 435 tone sucu­
pentru bunul mers al acti­ lor". La r î n d u l său, lente. Ce s-a întreprins pî­ sublinia Ion Cosor, pre­ raţie de drag
ccafărul);
LO
vităţii de producţie. Ar Gheorghe Apreotesei, des­ nă acum, cum se acţionea­ şedintele cooperativei — ţuri pe înălţ
sînt, în mare măsură, fina­
trebui evidenţiaţi maiştrii toinicul şef de brigadă de ză în continuare pentru a- rul); PETRII
Stan Dobrin şi Marchian la secţia mină Deva, care sigurarea, în primul rind lizate la această dată. De rea 1 di
asemenea, au fost înlocui­
ai);
(Mune
Faur, şefii de echipă a extras peste plan, de la Piraţii a^coluli
Gheorghe Popa, Ioan Ga- începutul anului, aproape a necesarului de furaje, te ţiglele sparte de pe aco­ lezat); BRAD
perişuri, completate ochiu­
dar şi a celorlalte condiţii
bor, Petru Lupaş, Nicolae 7 000 tone de minereu cu­ turi sub sp
(Steaua roşie)
Bălăuţă, Ioan Igna. prifer, considera că Decre­ menite să ducă la o bună rile de geam lipsă, au fost BARZA: In i
Prin eforturile unite ale tul privind aplicarea me­ iernare a animalelor, la reparate şi revizuite insta­ (Minerul); O)
tuturor colectivelor de canismului economico-fi- realizarea producţiilor de laţiile de alimentare cu lumină la eta
lapte planificate ?
muncă — din subteran şi nanciar şi stimularea per­ apă şi cele de evacuare a tria); Raliul
GEOAGIU-BAI
de la suprafaţă —, secţia sonalului de conducere, vor zice (Cass
mină Deva se prezintă du­ tehnic, economic şi de altă C.A.P. BERIU ră); HAŢEG:
pă opt luni şi jumătate specialitate pentru depăşi­ i-iile I-II (Daci
J
şi
Romeo
din an cu însemnate de­ rea planului la export şi — Ne-am străduit şi am dejecţiilor. Practic, din CAl.AN: Drag
păşiri de plan: 12 500 tone în industria extractivă va Uzina pentru piese de schimb şi reparaţii utLlaj mi­ reuşit să recoltăm fibroa­ punct de vedere al pregă­ bunicuţe (Cas;
minereu cuprifer extras, 42 aduce un plus de preocu­ nier Deva. Se lucrează intens pentru punerea in funcţie a sele de pe întreaga supra­ tirii pentru iernat, adă­ fă); SIMERTA
statuetelor Ch;
capacităţilor de producţie a acestei noi unităţi industriale
tone cupru, îmbunătăţirea pare şi răspundere ale ca­ dcvcnc. In imagine noua hală de turnătorie. faţă de fineţe naturale — posturile sînt gata să pri­ şui); ILIA: Ai
cu 2,1 la sută a calităţii drelor din aceste sectoare preciza Ion Manolescu, in­ mească animalele. De ase­ linilor (Lumin
minereului, depăşirea cu în coordonarea şi urmări­ ginerul şef al unităţii. In menea, avem un nucleu
14,5 la sută a planului la rea producţiei, în rezolva­ momentul de faţă avem bun de îngrijitori, majori­
lucrările de investiţii şi cu rea cu mai multă operati­ Noi complexe mecanizate pentru puse la ^adăpost în baza tatea localnici, din rîndul
12 la sută la cele de pre­ vitate a problemelor de minele Văii Jiului furajeră 340 tone de fîn. cărora se detaşează prin iSPECTf
gătiri. aprovizionare şi transport. în cîmp mai există, în că­ hărnicie, pricepere şi grijă
Rezultate bune a obţinut, Iar maistrul principal elec­ De Ia începutul acestui secţii ale unui nou com­ piţe, aproximativ 140 tone faţă de animale coopera­ Azi, 1a Teat
de la începutul anului, du­ tromecanic Stan Dobrin, an, constructorii de uti­ plex SMA — 2PI1, care de fîn, care se transportă toarele Mărioara Samoiles- „Valea Jiului"
pă cum ne spunea ing. Ni­ şeful atelierului mecanic laje miniere de Ia Petro­ va fi montat pe un strat în aceste zile. Dacă mai cu, Nastasia Bodiu, Maria troşani, arc 1
colae Stanca, şef de sec­ din subteran, apreciind a- şani au realizat şi livrat cu înclinare mare la mina punem la socoteală cele 30 Băluşe, Rodica Pienar şi ra piesei „Om
dc
ţoaga"
l
tor, şi secţia mină Muncel. vantajele aplicării prevede­ minelor Lupcni, Paroşcni Livczeni. De menţionat de ha eu trifoi în cultură Anastasia Pop. Cu ei îm­ Regia , spectav
Sporurile de producţie în­ rilor decretului, exprima şi Uricani şase complexe şi faptul că, insistînd pe ascunsă, miriştea şi alte preună, conducerea fermei semnală de Mi
registrate însumează 12 to­ hotărîrea colectivului ate­ de susţinere şi tăiere me­ linia diversificării şi per­ suprafeţe de pe care vom zootehnice şi a cooperati­
ne plumb, 61 tone zinc, lierului de a se organiza canizată a cărbunelui. In fecţionării utilajelor mi­ recolta fibroase, vom asi­ vei ne vom strădui să în­
230 tone sulf. Se remarcă mai bine în muncă, de a aceste zile, în halele I.U.M. niere, la I.U.M. Petroşani deplinim cît mai bine sar­
îndeosebi brigăzile condu­ efectua la timp şi de ca­ Petroşani se fac ultimele au fost aplicate, în acest gura în final 550 tone de cinile ce ne revin în sec­ VREMI
se de Mihai Ciobanu, Ilie litate reviziile şi reparaţii­ an, 232 tehnologii noi, fîn. Grosierele le vom asi­ torul zootehnic.
Golescu, Dănilă Irimie, le la utilaje şi instalaţii. finisări în vederea înce­ de mare productivitate şi gura în totalitate, adică Strădaniile şi preocupă­ Timpul prob
Costică Dragomir, Pompi- perii livrării celor 66 de eficienţă economică. 702 tone. Avem deja depo­ rile pe care le dovedesc azi, 19 septer
liu Domide, cu depăşiri de Muncind în acest mod — Recuperează şi refolosesc zitate 369 tone de paie, la conducerea fermei zooteh­ vremea va fi p
plan „la zi" între 300 şi ordonat şi în bună cola­ caro se vor adăuga, pînă nice şi a cooperativei din frumoasă cu e
bll. Cu totul
700 tone de minereu com­ borare —, acordînd atenţia Colectivul muncitoresc refolosibile, cantităţile so la necesar, cocenii recoltaţi Beriu — care, după cîte posibile ploi s
plex. „S-a muncit bine, cu cuvenită laturilor esenţiale de la compartimentul ridică la 48,2 tone oţel, de pe cele 70 de ha culti­ am văzut, întîmpină difi­ tul va sufla n
intenslfl
unele
accent pe productivitate şi ale producţiei, colectivele transport al I.J.T.L. Hu­ 2,9 tone fontă, 2,8 tone vate cu porumb. Mai rău cultăţi în asigurarea în to­ şl temporare
calitate, şi sîntem hotărîţi E.M. Deva reuşesc să-şi nedoara acordă o mare plumb, 800 kg alamă, 300 vom sta la suculente, unde talitate a necesarului de oră din nord-'
să majorăm în continuare îndeplinească şi depăşească atenţie recuperării, rccon- kg bronz, 300 kg hîrtie nu vom putea asigura de- furaje pentru următoarea peraturllc min
plusurile de plan de pînă lună de lună sarcinile de diţionării şi refolosirii şi cartoane, 4 600 kg ulei cît 800 tone, faţă de 2 435 perioadă de stabulaţie — cuprinse Intri
acum, releva Nicolae Stan­ plan, livrând economiei na­ pieselor de schimb, ca şi uzat, alte materiale, ac­ tone necesarul. De aceea, considerăm că trebuie să grade, iar ce
între 10 şi 24
ca. Decretul privind stimu­ ţionale cantităţi sporite de reintroducerii în circuitul ţiune la care şi-au adus pentru a completa cantită­ le vină în întîmpinare şi Dimineaţa, pe
larea colectivelor din in­ resurse minerale utile, de economic a materialelor o contribuţie deosebită ţile de furaje prevăzute în conducerea C.U.A.S.C. O- Va produce ce.
dustria extractivă, care-şi metale, aşa cum a cerut refolosibile. Procentul do Lazăr Drăghin, Gavrilă balanţă ne-am orientat răştie, organul comunal de La munte : '
depăşesc prevederile de secretarul general al parti­ recondiţionare a cutiilor Joja, Vasilc Vasilache, spre alte resurse cum sînt partid şi de stat, prin a- dominant frun
plan, angajează într-o mai dului, tovarăşul Nicolae de viteză, pompelor do Emil Pop, Ioachim Stan, frunzarele (din care vom doptarea unor măsuri con­ cer variabil,
mare măsură şi personalul Ceauşescu, oamenilor mun­ apă şi ulei, a discurilor Gheorghe Nicolae, Con­ asigura 100 tone pe care crete care să ducă la asi­ cădea ploi c
de aversă. Vin
de conducere, tehnic, eco­ cii care lucrează în secto­ de ambreiaj şi saboţilor stantin Iîucătaru, mulţi le administrăm în hrana gurarea resurselor furajere fia din sector
nomic şi de altă specialita­ rul asigurării materiilor de frînă este de 114 la alţi lucrători. (VASILE ovinelor), masă verde re­ necesare. viteze de 50—’
(Meteorolog
te de la secţia noastră, în prime şi resurselor ener­ sută. în ceea ce priveşte GRIGORAŞ, corespon­ coltată de pe terenurile L. Proncenco). c
organizarea muncii şi so­ getice. colectarea materialelor dent). cultivate cu cartofi, alte M. LIONEL