Page 63 - Drumul_socialismului_1985_09

JOI, 19 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3

O concluzie pentru întreaga Buturuga mică...
organizaţie de bază: cultivarea Priviţi, vă rugăm, cer- magazin, vă costă două su­

culeţul din imaginea ală­ te şi ceva". Am apelat
spiritului de combativitate turată. Imaginea obiectu­ la serviciile altei secţii, tot
in cco- lui pe eare-1 reprezintă a a respectivei unităţi pres­
fost mărită o dată şi ju­ tatoare. Un alt instalator,
tstră — Biroul organizaţiei (le nărilor generale etc. — portamentală a fiecărui co­ mătate. Reprezintă o gar­ poate mai priceput, poate
p o c i i partid din satul Băiţa a comportamentul comunişti­ munist. nitură de cauciuc şi costă mai corect, a rezolvat pro­
olor) încheiat recent discuţiile lor în muncă, viaţa socia­ Discuţia cu tovarăşul turi dacă volumul comen­
curs cîţiva bani. Şi totuşi, din blema aceasta şl altele în
ilcţclc : individuale cu comuniştii, lă şi familie, conducerea Lupşa a cuprins mai multe cauza ei curge degeaba Ia două ore de lucru. Dar el zilor ar justifica confecţio­
Sălaj, iar curînd, într-o adunare organizaţiilor de masă ş.a. probleme privitoare la sti­ canal multă apă care, deo­ avea în trusa de lucru gar­ narea matriţelor. Dar co­
generală, se vor dezbate în materialul pregătit lul de muncă al biroului, camdată, nu prisoseşte de­ niturile buclucaşe căci, du­ menzi nu avem nici de la
concluziile şi se vor trage pentru adunarea în care se în care există încă unele loc, iar ca s-o avem la ni­ pă ce le-a înlocuit pe cele I.C.R.M., nici de la gos­
învăţămintele cuvenite. vor dezbate concluziile sînt lacune. Vom remarca doar velul pretenţiilor noastre uzate, robinetele au înce­ podăria comunală. Deci,
Organizaţia de bază are însă criticaţi o seamă de una de fond : slaba tena­ de confort se cheltuiesc tat să mai picure. aşa stau lucrurile la cei
86 de membri. Aceasta a comunişti pentru slaba lor citate a biroului pentru. zeci de milioane de lei. „Vedeţi piesa aceasta mi­ ce ar putea să fabrice acea
impus biroului să înceapă participare la viaţa satu­ ducerea la îndeplinire a Căci garnitura respectivă că, o nimica toată —, ne-a nimica toată de garnitură
discuţiile individuale încă lui, la activitatea de unor măsuri adoptate. De este o componentă funcţio­ explicat instalatorul. Din pentru întregul judeţ.
00 na- în noiembrie anul trecut, partid, unii dintre ei lip­ pildă, încă la sfîrşitul a- nală' deosebită în acele cauza ei nu putem satis­ Am „sondat terenul" pe
ineţii ; pentru a avea timp să se sind nemotivat de la a- nului trecut, biroul a în­ armături-ventil care se fo­ face o mulţime de cereri
Uei in întîlncască în cadru orga­ dunări şi de la învăţămîn- tocmit perspectiva primi­ losesc astăzi la închiderea această direcţie şi la
Radlo- de prestări de acest fel. I.C.R.M. La primul con-;
ină şi nizat cu toţi comuniştii. tul politico-ideologie, pre­ rii în partid. Problema a robinetelor de la bateriile
aoarc ; Faptul este apreciabil. cum şi pentru alte lipsuri. fost reluată şi discutată de robinete de apă din
; 8,io Biroul s-a întîlnit în şe­ Printre aceştia se numără în 5 şedinţe de birou în băile şi bucătăriile noastre. DE CE SÎNT TRATATE „ÎN MARE" PROBLEMELE
; 9,00
9,03 dinţele sale ordinare lu­ Doina Gheban, Steliana perioada trecută de la în­ Cînd această piesă s-a u- MĂRUNTE, DAR INEVITABILE, ALE UNOR
tători- nare cu 8—10 tovarăşi. ceputul anului. Ce s-o fi zat, robinetul începe să pi­ PRESTĂRI DE SERVICII?
î ştiri; De-a lungul anului, bi­ discutat şi de ce de atîtea cure. Şi picură ore, zile,
irmafii După încheierea ori ? Rezultatul: în acest
rmonii roul, chiar dacă nu în în­ luni în şir. Şi nu întot­ Dacă nu e ea, trebuie să tact tendinţa a fost cam
in «ic tregul său, a militat cu o discuţiilor individuale an organizaţia n-a rea­ deauna din cauza indolen­ înlocuieşti fie capul de ar­ aceasta; „Ce vă interesaţi
copiii anumită intensitate pentru cu comuniştii lizat nici o primire în ţei locatarului. Prea ade­
îilcita- partid. Exemplul nu este mătură, fie să cumperi altă de nimicuri. Garnituri ca
; ştiri; mobilizarea mai activă a sea, din neputinţa lui de baterie". întîmplarea este acelea se găsesc pe toate
folclo- comuniştilor la îndeplinirea Dobra, Sever Maier, Vasile singular în privinţa efi­ a interveni pentru a bara motiv de reflecţie pentru gardurile". Mai apoi, cînd
n teh- sarcinilor economice şi so- cienţei slabe a activităţii drumul enervantei pică­
Avan- cial-obşteşti ce au revenit Năstuţă, Eugenia Cotonogu, de partid. Organizaţia de turi; pentru că lipseşte a- cei ce organizează în ca­ argumentele noastre au
; 13,00 Maria Roşianu şi alţii- drul G.I.G.C.L. asemenea contrazis siguranţa de sine
) Club şi revin locuitorilor din întrebăm pe tovarăşul bază determină încă mu­ ceastă banală garnitură, prestări. a tovarăşului Rotaru de la
lulctln satul centru de comună. taţii neconcludente în mo­ pentru că celor ce pot s-o
Cintcc De aceea, principala sferă Vasile Lupşa, secretarul bilizarea comuniştilor la o facă nu li se cere, iar cei Să revenim însă la „bu­ I.C.R.M. — căci cu dînsul
nuzică adjunct cu problemele or­ turuga" noastră mică. Cer- am purtat discuţia — a
; 16,25 problematică aşezată în ganizatorice în biroul or­ activitate susţinută. ce au nevoie de ea, nu o cctînd lucrurile mai amă­ mai scăzut, s-a convins şi
mică ; centrul discuţiilor cu co­ ganizaţiei de bază: Din problemă în pro­ comandă. Şi pentru că aşa dînsul că problema nu e
oului ; muniştii a fost contribu­ blemă ajungem, firesc, la stau lucrurile, se ajunge nunţit, am aflat că secţia
ştiri ; — Lipsurile semnalate în de articole tehnice din nici neînsemnată, nici re­
astră ; ţia fiecăruia la realizarea material aU fost supuse a- combativitate a cărei for­ la situaţii de-a dreptul a- cauciuc a Cooperativei zolvată.
s cint obiectivelor programului de ţă este redusă. Intr-o stare berante, cum a fost cea pe
ogram autoaprovizionare, la fon­ tenţiei comuniştilor cu de sinceritate autocritică, care v-o relatăm mai jos. meşteşugăreşti „Progresul" Ce am dori să subliniem
Ic se- dul de stat, gradul, de prilejul discuţiilor indi­ altminteri absolut nece­ din Deva a produs cîndva plecînd de aici ? Se tra­
* Rc- viduale ? Semnatarul acestor rîn- şi aceste mici garnituri. tează cu prea multă uşu­
radio; participare la acţiunile de — Au fost, desigur. sară climatului muncii de duri se afla în situaţia de
«arp,’ interes obştesc. partid, tovarăşul Lupşa, a se împiedica de această Ce s-a întîmplat, de ce nu rinţă o serie de amănunte
caVa Comuniştii, între care — Dar caietul în care om cu experienţă, bine in­ mai- produc ? Răspunsul ni de care depinde calitatea
Răs, sînt consemnate şedinţele „buturugă mică". A ape­ unor servicii cerute de
lor • Lazăr Avram, Ioan Lazăr, de birou nu reflectă nimic tenţionat în tot ce face lat, firesc, la serviciul de l-au dat tovarăşii Eleono-
î,00 O Emil Guga, Eriăchiţă Ben- şi harnic, ne-a spus; deranjamente al unităţii ra Oprea, preşedinte, şi populaţie. O tratează ast­
Noc- ţa, Gheorghe Bratu, Elena din aceste discuţii. Din el — Ştiţi, într-o organi­ prestatoare de profil t Nicolae Moţ, vicepreşedin­ fel tocmai unităţi care, prin
23,55— nu deduci nimic ce s-a zaţie în care se află toţi te, la amintita cooperativă. definiţie, sînt unităţi de
Iri. Bordean, Sofica Adam, discutat cu fiecare, ce cri­ G. I. G. C. L. Lăudabilă
Gheorghe Adam, Paula tici i s-au adus, ce reco­ conducătorii de Unităţi şi promptitudinea eu care res­ „Este adevărat, noi am prestări. Aceasta trebuie
Groza, Victoria Olariu şi mandări i s-au făcut şi nici servicii din centrul de co­ pectivul serviciu a răspuns produs asemenea garnituri să dea de gîndit. Sarcinile
mulţi alţii au dovedit şi părerile comuniştilor asu­ mună, e cam greu cu cri­ la solicitare, dar atît. La dar pe baza unei comenzi de creştere a volumului
fac dovada răspunderii în pra activităţii biroului, pro­ tica. prima privire instalatorul a G.I.G.C.L. şi cu matri­ prestaţiilor de servicii pre­
îndeplinirea sarcinilor e- punerile lor privitoare la înţelegînd tot ce a vrut a decis: „trebuie schim­ ţele dumnealor. Alte co­ văzut pentru cincinalul vii­
conomico-sociale şi poli­ stilul şi metodele de lucru. să spună, îl întrebăm, de bată bateria. Dacă o schim­ menzi nu am mai primit, tor nu se vor împăca de­
(Mia); tice. De ce ? această dată pe secretarul baţi prin noi vă costă cir­ iar matriţele le-am înapo­ loc cu asemenea poticnelL
Lrta, Aria problematică a ac­ comitetului comunal de ca 400 lei. Dacă o cumpă­ iat. Am avea posibilitatea
\dela ţiunii însă este mult mai — Noi ne cunoaştem cu partid, Nicolae Buda, de
; Pro- toţii bine şi am considerat raţi dumneavoastră din să fabricăm aceste garni- ION CIOCLEI
(Mo- largă. S-a pus accent spo­ ce această stare ?
ccndii rit, pentru că a fost nevoie, că nu mai este nevoie să —■ A mers aşa, dar biroul
Flacă- pe întărirea vieţii interne consemnăm toate aceste
arelor lucruri. comitetului comunal a lio-
Dorvi- de partid — participarea tărît ca în cel mai scurt
: Pro- la adunările generale, de­ — Trebuie consemnate şi timp să redistribuie cadre­
(Pa- punerea la timp a cotiza­ încă de-a lungul mai mul­
aanti- ţiei, buna pregătire şi ţi­ tor ani, pentru ca biroul le cu funcţii de răspun­
îetarii dere în efectivele celor­
bric); nerea cu regularitate a şe­ să poată cunoaşte exact lalte organizaţii de bază.
(Cul- dinţelor de birou şi adu - evoluţia sau involuţia com-
Iccla- Va fi mai bine' aşa din
(Lll- toate punctele de vedere.
Ghc-
Hinc- Evident, dar va întări
iema- Certitudinile această măsură necesară,
eţo' spiritul de combativitate
:ai în organizaţia de bază ? —
(Re şi promisiunile unui debut
uşcă- ne întrebăm. Critica şi
toare i autocritica sînt trăsături
[JRA- comuniste care se cultivă
legii Arta decorativă, spora­ rup fluiditatea imaginii.
E; O dic prezentă în expoziţiile Din fericire, aceste tenta­ şi trebuie cultivate în
(Pa­ ultimilor ani, îşi găseşte, tive sînt puţine la număr, timp, cu răbdare, printr-o
tra) ; prin lucrările din perso­ iar impresia generală o abordare deschisă a tuturor
:ă ce problemelor.
ullu- nala Măriei Miertoiu, un dau panourile în care tra­
- se- loc meritat şi plin de pro­ seele grafice, dezinvolte, Poate că aceasta este cea
AZI: misiuni în peisajul creaţiei animă imaginea şi modu­ mai importantă concluzie
’82 ;
astre artiştilor plastici hunedo- lează cîmpurile colorate ce trebuie desprinsă din
ultu- reni. stabilind parcursuri ritmi­ întreaga muncă a biroului
enda ce ingenioase, adevărate organizaţiei de bază.
lure- Deşi la prima persona­ întreprinderea „Viscoza" Lupcui. nodica Chibulcutean, Ludea Fîntină, Silvia Moldo-
fîn- lă, Maria Miertoiu vădeşte capcane pentru privire. van, fruntaşele din echipa condusă de Eugenia Zoca, prelucrează fire Ia maşina dc ră­
sucit.
calităţile unei artiste pen­ Panourile imprimate sînt CORNEL ARMEANU
tru care arta decorativă şi destinate în primul rînd
vestimentaţia sînt nu nu­ interioarelor de bloc, dar
mai chestiune de meşteşug, nu este lipsit de interes RECIDIVĂ patei vor fi, timp de peste doi ani, la 2 ani închisoare şi obligat la des­
ci şi o problemă de gust a ni le imagina la o di­ lipsiţi de căldura maternă. Trist. Dar păgubirea ‘ victimei de suma de 800
rafinat şi, mai mult, una mensiune mult mai mare. Groţiind sau amnistiind unele pe­ la aceasta trebuia să se fi gîndit iei.
stal de conştiinţă artistică. De­ Abia atunci ele ar putea depse, statul nostru face şi în acest mai înainte de a săvîrşi acel act
Pc- mersul ci — rodnic în di­ respira întreaga lor expre­
mic- sivitate. fel dovada umanismului său. în a- criminal. „PRIETENUL"
mir- versitate, uimitor prin si­ celaşi timp, nu o dată, cel ce a avut
rian. guranţa enunţului plastic Lucrările de grafică, cele de ispăşit o pedeapsă şi a benefi­ GINDUL BUN N-A APUCAT Cum poţi să-l numeşti pe un om
este — poate fi citit într-o or­ pregătitoare pentru pa­ ciat de amnistie sau graţiere devine SĂ DEA ROADE
uma. nouri şi cele de sine stă­ alături de care munceşti şi cu care
dine care porneşte de la un om cîştigat în întregime pentru discuţi în orele libere, la un pahar de
tătoare relevă aceeaşi pa­
păstrarea aproape neschim­ siune pentru cercetarea a- societate. Trăind o experienţă tristă, Plecase de acasă cu gîndul de a băutură ? Poţi să-l numeşti cunoştin­
bată a vizibilului (Motiv plicată a naturii, aceeaşi el îşi cenzurează ia maximum actele se încadra ia una din întreprinde- ţă bună sau chiar prieten. Neculai
floral I, Motiv floral II, acurateţe a execuţiei dar şi pornirile spre a nu le mai repeta. Neculai nu mai poate să spună ast­
Motiv floral III, Motiv flo­ adaugă o notă de nostal­ Este cel mai mare cîştig moral ai ac­ fel despre Pavel Varvara, împreună
ral IV) şi ajunge la ima­ tului de clemenţă respectiv. Din pă­ cu care muncea la. A.C.H, Păclişa
ntru gini de factură modernă, gie izvorînd din gamele co- cate însă, există şi oameni care nu şi cu care a discutat într-o zi la un
985 : îoristice bine orchestrate. Fapte din instanţă
uant in care realul a fost epu­ Rochiile, tăiate cu ele­ învaţă nimic din experienţa trecută. pahar de băutură. De ce ? Pentru
iria- rat de accidente şi se con­ Unul dintre ei este şi Doina Cru- că, după ce au consumat ceea ce
sint stituie în embleme care ganţă şi simplitate, îmbi- ceanu, pînă nu demult moaşă la aveau, s-au dus împreună în sat la
Vîn- nînd discreţia cu nevoia
, cu radiază o filozofie a spa­ de individualizare, pot con­ spitalul din Hunedoara, condamnată rile miniere de pe Valea Jiului. Gîn­ Păclişa să mai achiziţioneze ceva
cale ţiilor calme, sugerînd ano­ feri o notă de farmec şi de judecătoria de aici la doi ani şi dul bun însă n-a apucat să dea ţuică. La un moment dat, fără nici
km/ timpuri vegetale şi uma­ două luni închisoare pentru provo­ roade. o explicaţie şi fără nici un motiv,
'em- pot sublinia personalitatea care ilegală de avort. Cazîndu-se Sa hotelul „Centrai" Varvara l-a pocnit pe Neculai cu
r fi ne, a spaţiilor traversate celor care le vor purta.
11 de simetrii discrete (Arbo­ Expoziţia — deschisă la Actul acesta fără de lege este în din Petroşani, împreună cu M.D., în sticla în moalele capului. Şi pentru
lme re I, Motiv I etc.). Cele sine revoltător şi imoral. Cu atît mai mintea lui Valentin Bozdog, bărbat că nu i s-a părut destul, l-a mai
adc. galeriile de artă ale Fon­ mult revoltă, cînd este săvîrşit în în puterea vîrstei, de 28 de ani, din lovit şi peste gură, făcîndu-l să scui­
I se mai bune piese din expo­ dului plastic Deva — este
ziţie sînt consecinţa aces­ o reuşită şi Maria Mier­ recidivă şi pentru meschine interese Simeria, a încolţit ideea nefastă de pe 5 dinţi. După agresiune a fugit.
tor stări emoţionale. materiale. Pentru asemenea fapte, a realiza venituri fără muncă. A Nu prea departe. Cu concursul unor
pre- toiu are şansa ca, dobîn- D.C. mai suferise în 1977 o condam­ prins un moment potrivit — numai cetăţeni a fost prins în gara Sub-
cu Atunci cînd panourile dind mai multă siguranţă
vor în exercitarea capacităţii nare identică, dar care a fost am­ potrivit n-a fost pînă la urmă — cînd cetate şi deferit justiţiei. A fost con­
eter decorative tind să devină nistiată prin decret. M.D. lipsea din cameră şi l-a buzu- damnat la 2 ani şi 6 luni închisoare.
su- pictură, pentru că mijloa­ sale Creatoare, să devină Pentru 2 000 lei, cît a pretins de nărit. Prada —800 de lei, cu care a
cu cele de expresie nu mai un nume de referinţă în
oră. sînt cele adecvate, posibi­ plastica noastră. la A.i.S. pentru întreruperea de sar­ dispărut repede din Petroşani. A fost Rubrică realizată cu sprijinul
iciu cină, cei doi copii minori ai incul­ condamnat de Judecătoria Petroşani Tribunalului judeţean
lele spaţii expresive se în­
carcă de semne care între­ GHEORGHE POGAN