Page 65 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 65
încheierea vizitei oficiale de prietenie
PROLETAftl DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
in ţara noastră a preşedintelui
'te Republicii Indonezia,
C U L M U L generalul Suharto
Joi, 19 septembrie, s-a ziană care dă glas voinţei Erau de faţă ambasado
încheiat vizita oficială de celor două ţări de a întări rul României în Indonezia
prietenie efectuată în ţara conlucrarea dintre ele, în şi ambasadorul Indoneziei
noastră, la invitaţia tova folosul reciproc, al cauzei în ţara noastră.
răşului Nicolae CeauşescU, păcii, înţelegerii şi coope Un grup de pionieri ro
preşedintele Republicii So rării în întreaga lume. mâni şi copii indonezieni
cialiste România, şi a to Ceremonia plecării înal au oferit buchete de flori
varăşei Elena Ceau.şescu, de tului oaspete a avut loc p r e ş e d i n ţ i l o r Nicolae
către preşedintele Republi pe aeroportul Otopeni, unde Ceauşescu şi Suharto, to
cii Indonezia, Suharto, îm au fost arborate drapele varăşei Elena Ceauşescu şi
preună cu doamna Tien
Minerii de ia Vulcan îşi vor Suharto. de stat ale României şi In doamnei Tien Suharto.
La scara avionului, cei
doneziei.
Vizita şi convorbirile la T o v a r ă ş u l Nicolae doi preşedinţi şi-au luat
un călduros rămas bun,
onora deviza — angajament nivel înalt româno—indo Ceauşcscu, tovarăşa Elena şi-au strîns mîinile cu
neziene s-au înscris ca un
Ceauşescu au sosit la ae
moment de deosebită în roport împreună cu pre prietenie, s-au îmbrăţişat.
In străfundurile sale, ac faptul că, deşi în cinci din tul 5, blocurile IV şi VIII semnătate în cronica rela şedintele Suharto şi doam De asemenea, tovarăşa
tivitatea Vulcanului se am cele opt luni care au tre (susţinere metalică indivi ţiilor de prietenie şi co na Tien Suharto. Elena Ceauşescu şi doamna
Tien Suharto şi-au luat un
plifică tot mai mult. Aco cut din acest an, planul a duală şi tavan de rezisten laborare dintre cele două O gardă militară a pre prietenesc rămas bun.
lo, în adîncuri, fierberea fost realizat şi depăşit, mi ţă). De asemenea, în stra ţări, relaţii care au cu zentat onorul. Au fost in
se înteţeşte pe zi ce trece. nusurile din februarie, mai iele subţiri se află în curs noscut o evoluţie ascen tonate imnurile de stat ale Numeroşi cetăţeni ai ca
La suprafaţă, primele e- şi iunie atîrnă încă greu de generalizare exploatarea dentă — expresie a dorin Indoneziei şi României, în pitalei, aflaţi pe aeroport,
fecte ale viitoarei erupţii în balanţa încheiată „la cu abataje frontale pe în ţei popoarelor român şi timp ce erau trase 21 de au făcut celor doi con
au început, încă de pe a- perioadă". Ioan Ekart, şe clinare, dotate cu susţinere indonezian de a conlucra salve de artilerie. ducători o caldă manifes
cum, să se facă simţite. ful biroului geo-topo-teh- metalică individuală şi tă paşnic, în folosul şi spre P r e ş e d i n t e l e Nicolae tare de stimă şi preţuire,
— Este iminentă aceas nic, şi Dumitru Brabovea- iere mecanizată, metodă binele celor două ţări. Ceauşescu şi preşedintele dînd expresie acordului.
tă viitoare erupţie — apre nu, geolog principal, pu ale cărei principale avan Rezultatele acestui nou Suharto au trecut în re deplin faţă de rezultatele
cia, încrezător, ing. Iulian neau aceste minusuri pe taje se dovedesc a fi creş dialog la nivel înalt vor vistă garda de onoare. fructuoase ale dialogului
Filip, inginerul şef cu pro seama condiţiilor deosebite terea productivităţii, redu- conferi în viitor noi di In continuarea ceremo la nivel înalt româno —
ducţia de la întreprinde mensiuni legăturilor de co niei, preşedintele Suharto indonezian, caro vor im
rea minieră Vulcan. O e- laborare şi conlucrare din şi-a luat rămas bun de la pulsiona şi mai puternic
rupţie aşteptată şi îndelung tre ţările şi popoarele persoanele oficiale române, dezvoltarea relaţiilor de
pregătită. Va fi izbucnirea venite să-l salute la aero prietenie dintre cele două
de orgoliu a unui colectiv noastre atît pe plan bila port. Au fost prezenţi Con ţări şi popoare.
mineresc care nu poate fi teral, cît şi în viaţa in stantin Dăscălescu, prunul La ora 10 aeronava cu
împăcat cu situaţia de a de zăcămînt din cîmpul cerea consumurilor de lemn ternaţională. ministru al guvernului,
se afla sub plan. Fie şi minier Vulcan — înclina de mină şi exploziv. La încheierea vizitei, a care călătoreşte şeful sta
doar cu patru procente. rea accentuată a stratelor „în bătălia pentru recu fost adoptată o Declaraţie membri ai Consiliului de tului indonezian a decolat
Sau tocmai de aceea ! Mi 3 şi 5 (aproximativ 40 de perarea restanţelor şi a- Stat şi ai guvernului, ge
nusul de patru la sută faţă grade), care nu permite o tingerea nivelului de pro comună româno—indone- nerali. (Agerpres)
de planul la opt luni în mecanizare integrală şi ducţie planificat sînt an
seamnă, însă, mii de tone complexă a abatajelor, grenaţi, cu toate forţele, şi
de cărbune atît de nece frecvenţa mare a variaţii cei ce muncesc în cadrul IN LUMINA KOTĂRÎRILOR CONGRESULUI
sar economiei noastre na lor grosimii stratelor pe sectorului Xl-transporturi,
ţionale. Noi, toţi cei ce al direcţia lor de înclinare sublinia ing. Ion Tureanu, ÎN ZIARUL DE AZI : AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
cătuim colectivul mineresc ş.a. Totuşi, remarcau cei adjunct al şefului de sec
al Vulcanului, sîntem hotă- doi interlocutori, acolo tor. Se ştie că, la mina SB Tinerii comunişti —
răţi — şi în acest an, cu unde condiţiile au permis, Vulcan, pînă anul trecut intr-un permanent pro Prestările de servicii - mai bine
implicaţii decisive pentru fie chiar şi pentru perioa transportul producţiei în ces de formare şi edu
încheierea cu succes a cin de relativ scurte de timp, subteran se făcea exclusiv care
cinalului 1981—1985 şi pre au fost introduse mijloace cu vagoneţii de mină. Ur H Să fie prevenite şi implicate în satisfacerea
gătirea temeliilor trainice mecanizate adecvate şi s-au mare a aplicării studiilor înlăturate sustragerile
realizărilor din viitorul folosit metode de exploa şi măsurilor întreprinse la din recoltă !
plan cincinal — să ne o- tare eficiente, cu consum nivelul întreprinderii, a ■ Sâptâmina viitoare la dezideratului creşterii calităţii vieţii
norăm deviza după care redus de material lemnos muncii rodnice a tuturor televiziune
ne conducem în muncă : şi siguranţă sporită în celor ce lucrează în cadrul B Nivelul costurilor de
„Patriei — mai mult căr muncă. Este cazul abata sectorului nostru, transpor producţie — mai scă între programele adopta Raportîndu-ne cu aceste
bune !" jului frontal orizontal din tul producţiei din întreaga zut, eficienţa econo te de cel de al IlI-lea realităţi, la cerinţele puse
Uşor de înţeles nemulţu stratul 3, blocul III (dotat parte estică a minei — mică - mai ridicată Congres al consiliilor popu în faţa lucrătorilor din sis
mirea minerilor de la Vul cu susţinere individuală, ■ Comentarii după prima lare, un loc important îl temele prestatoare de servi
ocupă Programul privind
can. Analizînd, împreună tavan de rezistenţă şi tă MIRCEA DIACONU manşă a turului I in dezvoltarea prestărilor de cii prin programul de dez
cu ing. Iulian Filip, dina iere mecanizată) şi abata- _________ ____________ _______ Cupele europene servicii pentru populaţie voltare adoptat de Congre
sul al IlI-lea al consiliilor
mica realizării sarcinilor jele cu front scurt din în perioada 1986—1990. populare, însă, ceea ce s-a
de producţie, am reţinut stratul 3, blocul IV şi stra- (Continuare în pag. a 2-a)
Programul îşi are bazele, realizat pînă acum trebuie
_ • _ • _ sprijinul solid pe ceea ce serios amplificat. Că este
s-a înfăptuit pînă acum în aşa o spune şi faptul că
acest domeniu. în ceea cc realizăm încă un volum
priveşte localităţile judeţu mic dc prestări pe locuitor
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ lui nostru, baza materială — în jur de 3000 lei —
a activităţii de prestări a ceea ce nu este în con
crescut simţitor în anii ac cordanţă cu baza materială
tualului cincinal şi a- creată.
Timpul bun de lucru impune: Organizarea ireproşabilă, ceasta în toate sistemele Congres, tovarăşul Nicolae
în cuvînta.rea rostită la
prestatoare de servicii. Mai
mult decît atît, în acest Ceauşescu sublinia : „Tre
buie să avem în vedere
mobilizarea tuturor forţelor la activitatea in cîmp timp la sistemele existen că apropierea condiţiilor
te s-au adăugat cel al In
dustriei mici şi prestatoa de muncă şi de viaţă ale
Miercuri. 18 septembrie bună mobilizare. Printre re de servicii, cît şi ccl populaţiei de la sate de
a.c., timp frumos, propice BRIGADA „FUtGEft" PE OGOARE cei mai harnici — Elena organizat . de consiliile cele ale populaţiei de la
desfăşurării în ritm înalt Vasiu, Aurelia Ocolişan, populare. S-a îmbunătăţit oraşe trebuie să se reali
a lucrărilor ce au loc în Ana Căstăian. Mircea Pă- în acest interval diversita zeze pe seama ridicării
această perioadă pe ogoare. trînjan, inginerul şef al tea prestărilor ca şi re nivelului dc viaţă al sa
Brigada fulger a ziarului Urîtoi, Maria Suciu, Aurel de cetăţeni ai satului — C.A.P. Romos, preciza: partizarea în teritoriu a telor... O atenţie sporită
spunea tehnicianul Ghiţă
consemnează modul cum Munteanu, Teodor Ordean, Brigada de reporteri : unităţilor prestatoare. în- trebuie acordată de către
Munteanu. Mîinc (joi—n.n.)
se acţionează pentru strîn- Ana Măieraş, Petru Urîtoi, încheiem recoltarea celor TRAIAN BONDOR, tr-un singur sistem, cel al toate consiliile populare
gerea grabnică a roadelor Ioan Cozmoi, împreună cu LIVIU BRAICA cooperaţiei meşteşugăreşti dezvoltării mai puternice a
toamnei şi însămînţarea familiile lor, alţii. 35 ha cu cartofi. s-au organizat în acest serviciilor în toate locali
cerealelor păioase. — în cîmp se află, in Paralel se lucra la cule timp 251 de unităţi şi ac tăţile, astfel incit, pînă in
tr-adevăr, un mare număr sul porumbului. Şi aici o (Continuare în pag. a 2-a) 1990 să fie asigurată satis
CU MIC, CU MARE — tivităţi noi. Sînt adevă facerea tuturor cerinţelor
LA LUCRU IN CÎMP ruri de necontestat, care populaţiei".
au contribuit şi continuă
In stînga şi în dreapta să contribuie la ridicarea ION CIOCLEI
şoselei cc duce spre Ro- calităţii vieţii de zi cu zi
mos — pe tarlalele cu (Continuare în pag. a 3-a)
cartofi şi porumb — mare a cetăţenilor judeţului.
concentrare ele forţe. Cu
mic, cu mare aproape tot ZI RECORD ÎN PRODUCŢIE
satul Romos a ieşit în
cîmp. Au venit la lucru Sub conducerea şi în 200 tone talc brut, ceea
şi elevi, alături de părin drumarea organizaţiei ce constituie un ade
ţii şi bunicii lor şi oameni de partid, comitetul sin vărat record pe mină.
ce muncesc în unităţi in dicatului dc la cariera La acest succes mun
dustriale. Un exemplu îl de talc a minei Lelese citoresc au contribuit şi
reprezintă familia Ştef. Ilic a organizat o zi record conducătorii auto Virgil
.şi fiul său sînt încadraţi în producţie. Prin hăr Sccqleanu, Ioan Todo-
ia I.M. Cugir, Savetn este nicia dovedită de mun ruţ, Ioan Onuţă, Aron
cooperatoare, Gheorghe şi citorii din echipa con Băl, Ioan Sova, Ioan
Ilie Petruş, pensionari. Toţi dusă dc Gheorghe Ră- Dobre, Cornel Rădos.
munceau cu multă trage doane, a excavatoristu- bine dirijaţi de şeful de
lui Gheorghe Mămăiţă,
re de inimă şi pînă sca s-a reuşit să se extragă tură Nicolae Gologan.
ra au scos cartofii de pe şi să se transporte o (ARON CATA, cores
suprafeţele repartizate. La La ferma 5 a I.A.S. Mintia, pe tarlaua „La poligon" se recoltează porumbul masă verile. cantitate de aproape pondent).
fel procedau Codreanu
