Page 66 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 66
°aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 66:
Nivelul costurilor de producţie—mai scăzut,
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
eficienta economică — mai ridicată
20,00 Teii
Nu ne este indiferent cu 1000 tone de ciment, şi, res reparaţiilor la utilaje. Deci, Mobilizarea tuturor forţelor 20,20 Acti
noni
cit producem ! Acenstu ex pectiv, de var. De aseme utilajele n-au produs, însă 20,35 Caii
presie a căpătat limpezi nea, ne-am încadrat în cheltuieli cu reparaţia lor la activitatea în cîmp ItOIl
meii
mea şi valoarea unei ma consumul normat' de ener s-au efectuat. pors
x i m e pentru toate colecti gie electrică pentru var, — Daţi un exemplu con 20,55 Agc
vele muncitoreşti, pentru însă acesta a fost depăşit cret din perioada cînd re (Urmoie din pag. t) Constantin Petec, ingi sămînţarea orzului au fost iutei
Enci
toţi creatorii de bunuri la producerea cimentului, paraţiile erau încheiate. nerul şef al C.A.P. Orăş- pregătite 20 de ha, dar nu 21,05 Seri
materiale. Doar particula- cu 9,7 MW/IOOO tone ci — De pildă, desele în lie, aprecia că de joi, s-a pus sub brazdă nici „Pb
rităţile tehnologice, gradul ment. Cu toate rezultatele treruperi de energie, deoa — Din cele 60 de ha cînd se va încheia strîn- un bob. Inginerul .şef al piso
de înzestrare tehnică, cel pozitive obţinute la unele rece unitatea este un mare planificate pentru orz am sui cartofilor, se va tre unităţii, Florian Grecu, aş 2l/.‘,Ş.Efig
de calificare a muncitori elemente de structură, du consumator de curent elec semănat 40. La pregătirea ce cu forţe sporite la re teaptă şi iarăşi aşteaptă să Epoi
Un
lor ete. aduc unele dife pă 7 luni din 1985 ne pre tric. Să luăm un cuptor terenului şi la însămînţat, coltarea celor 12 ha cu sosească îngrăşămintele fulu
renţe între unităţile econo zentam, pc total, cu o de sau altă capacitate oare mecanizatorii Ioan Jurj, sfeclă de zahăr, lucrare chimice necesare. Din cîmp Sânt
Văii
mice, în ee priveşte struc păşire de circa 11 milioa funcţionează la o anumită Mihai Binder, Zeii llcr- care se va încheia în cel cartofii sînt „plimbaţi" pe Vile.
tura costurilor de produc ne lei a costurilor de pro temperatură, dacă se ră man, Aurel Bucur şi Petru mai scurt timp. la sediul cooperativei pen 21,50 Tete
ţie. în rest însă, esenţa ducţie. Cauza principală a ceşte, va consuma o mare Cozmoi dovedesc răspun Elevii liceului „Aurel tru a fi cîntăriţi şi livraţi
11
problemei rămîne aceeaşi: acestei situaţii necorespun cantitate de energie elec dere faţă de calitatea lu Vlaicu acordă un sprijin beneficiarilor. Recolta de
toţi factorii care determi zătoare o constituie nerea- trică pînă să ajungă la pa crărilor cc le execută. preţios la recoltatul carto roşii, de pe 5 ha, este
nă mărimea şi structura lizarea producţiei fizice şi, rametrii optimi. filor şi pe terenurile fer în pericol să se deprecieze,
costurilor trebuie ţinuţi implicit, a producţiei marfă. — Ce măsuri se vor lua UN SPRIJIN ’ me] nr. 4 a I.A.S. Simeria. iar conducerea cooperativei
mereu sub observaţie cri — Ce restanţe există la la I.L. Deva pentru redu BINE VENIT Aici, zilnic sînt prezenţi nu-şi face probleme (!).
tică pentru ca, acţionînd aceşti indicatori şi cărui cerea costurilor de produc Astfel este considerată la lucru 140 elevi. bucur
asupra lor, să se poată fapt se datorează rămîne- ţie ? participarea organizată a BINE, DAR SE POATE dioprogrt
reduce permanent costul rile în urmă ? oamenilor muncii din uni ORGANIZARE SLABĂ MAI BINE 0,30 La
agricultu
produselor. — Avem un program de tăţi industriale şi institu La C.A.P. Bobîlna, ma jurnal j
taliat în acest sens. Desi angajaini
— în unitatea noastră — gur, mă refer la măsuri ţii, a elevilor din Oruş- şina de recoltat cartofi O zi rodnică pe ogoa 8.00 Revi
ne-a declarat ec. Ioan Gro- LA I.L. DEVA care depind exclusiv de tie la strîngerea recoltei. KP era defectă. Pentru a rele C.A.P. Geoagiu. Se Curierul
Buletin
za, contabil şef al între noi. Una ar fi reducerea In ziua raidului erau la treia oară de la începu lucrează organizat, cu Răspund:
prinderii de lianţi Deva — consumurilor de corpuri dc strîns cartofi 90 lucrători tul campaniei. Aşa se ex 120 de oameni la recolta lor; 10,00
s-a creat un adevărat front — La producţia marfă măcinare cu 4 kg/tona de de la „Chimica" şi 70 elevi plică faptul că s-a strîns tul sfeclei şi 80 la cartofi, 10.05 Şl
de luptă pentru reducerea avem un minus de peste ciment, prin extinderea de la liceul „Aurel Vlai- recolta numai de pe 20 ha cu utilajele mecanice şi cu 10,25 Atli
Partidul,
consumurilor de orice fel. 22 milioane lei, iar la pro corpurilor do măcinare din cu“. „Elevii au făcut trea din cele 60 cultivate. Din atelajele. Intre cei mai Buletin
a celorlalte elemente de ducţia de ciment sîntem fontă înalt aliată do la 28,5 bă frumoasă — arăta mais 35 ha cu sfeclă de zahăr harnici — Ioan Cîndca, Vreau s:
cheltuieli, ştiut fiind că a- sub plan cu 10 la sută. Am la sută, cît s-a înregistrat trul instructor Tinie Groza. s-au recoltat şapte, dar la Ioan Homorodean, Ioan bl icitate;
Ştiri; 12,
eestca influenţează în mod depăşit producţia de var în perioada trecută, la 35,5 Este ora 12 şi ne-am în baza de preluare nu s-a Borza, Iosif Crişan, -Stela tru toţi
direct mărirea costurilor cu 1 ia sută şi cea de ghips la sută. Apoi, încadrarea deplinit norma". predat nimic. Pentru în- Ilomorodean. Rcmus Nec- comoara
la produsele de bază ale cu 5,3 la sută. Am obţinut în normele de consum pla şa, Maria Muntean, Maria Avanprci
13.00 De
activităţii noastre — ci rezultate bune şi la unele nificate pentru cărămizi Crişan, Ana Moţa. Pînă Student
mentul şi varul. Referi n- sortimente de ciment — refractare, corelarea pro miercuri ■ s-au recoltat 25 tin de ş
na radii
du-se la necesitatea de a de pildă, la cimentul pen gramului de funcţionare a ha cu sfeclă şi 17 ha cu *J l.tij î ..
se urmări zilnic aceste tru betoane speciale, în utilajelor cu dimensiunea cartofi. Puţin, totuşi, faţă
probleme, secretarul gene vrac şi saci avem un plus stocurilor de resurse exis de suprafaţa ocupată cu tnotice
cele două culturi — 140 ha.
ral al partidului, tovarăşul de aproape 130 000 toni', la tente, îmbunătăţirea doză Ritmul de recoltat poate 10,40 Ci
„Pa", total — 57 137 tone
mice;
Nicolac Ceauşescu, sublinia: peste plan etc. — însă, aşa rii clincherului şi adausu şi trebuie să fie mult in ştiri; 17,
.,Un rol important revine rilor la fabricarea cimen tensificat. 17,45 No
iu această privinţă organe cum am subliniat, nu s-a tului, eliminarea cheltuie muzică
realizat întreaga cantitate
lor financiare din toate u- planificată. Trebuie să a- lilor neproductive (locaţii, La C.A.P. Rapoltu Mare, Orele sc
nai * n
nităţilc economice care tre răt că nercalizarea produc amenzi, penalizări etc.), li s-au strîns cartofii şi sfecla uală r£
buie să-şi îndeplinească, în ţiei fizice s-a datorat, în chidarea imobilizărilor re de zahăr de pe circa o fermă a
conomlc
conformitate cu legea, sar mare parte, lipsei de e- flectate în credite neram- treime din suprafeţe, Dacă rirea ră
cinile şi atribuţiile ce le bursabile Ia scadenţă .şi al ne referim la însămînţa- — de la
revin, să ajute conducerile ncrgic electrică şi de gaze tele. Trebuie menţionat roa păioaselor şi aici există ministru
naturale, în perioada de loc pentru mai bine. nat.. * s
întreprinderilor, consiliile iarnă si în lunile ee-au ur faptul că întregul nostru i-j . suge
oamenilor muncii în des mat. O parte din minusuri colectiv dc muncă va ac NEREGULI... PE ROATE zi într-'
făşurarea activităţii pe trebuie pusă pe seama sta ţiona eu hotărîre pentru zultatele
principii economice, să a- ţionării cuptoarelor de elin- reducerea costurilor de In privinţa utilizării mij 23.05 M
23,55—24.
tragă atenţia şi să nu a- chor pentru reparaţii. producţie, pentru a mate loacelor de transport am ştiri.
probe nici o cheltuială care — S-o luăm, totuşi, pe rializa sarcinile formulate întîlnit şi unele nereguli.
iui se încadrează în preve articolele de calculaţie şi la recenta şedinţă a Comi
Anton Munteanu, de la
derile legii şi care nu este să vedem unde s-au depă tetului Politic Executiv al S.M.A. Orăştie, circula cu
eficientă din punct de ve şit sumele prevăzute. C.C. al P.C.R., de secreta sistemul de semnalizare
dere economic". Acţionînd — întrucât s-au făcut rul general al parti defect. Ioan Barba, de la
in acest spirit, putem afir recalculări ale planului dului. tovarăşul Nicolac C.A.P. Romos, transporta
DEVA
ma că, pe perioada caro iniţial, mă voi referi Ia di Ceauşescu, privind reduce cartofi spre Orăştie cu o Fata n
■\ trecut din acest an, acti ferenţele înregistrate între rea consumurilor, dc ma singură remorcă. Nicolae 1IUNED'
vitatea de producţie s-a ultimele cifre stabilite şi terii primo, materiale şi Gligor, de la C.A.P. Ra (Modern
încadrat in 22 norme de cheltuielile înregistrate, A- energie, pentru încadrarea poltu Mare, circula pe V'-'-nuea
consum energetic, obţlnînd, eeastă influenţă negativă în consumurile stabilite. şosea fără carnet de rutic- . tvroi
între altoie, o reducere cu provine de la executarea Anul de plan 1986, primul rist. Aurel Roman, de la ra); R;
0,44 tcc şi 0,6 tcc la fiecare în devans (astă iarnă) a din viitorul cincinal, îl pre ferma nr. 4 a I.A.S. Si (Arta -
gătim prin prisma acestor meria, conducea ilegal nilor); 1
exigenţe şi avem certitu tractorul pe şoseaua Geoa- vocarea
ring) ;
dinea că vom obţine rezul
Minerii de la Vulcan îşi vor tate mai bune pe linia re giului. Ing. Eugen Lăzăres- ce (Uni
în vacai
ducerii costurilor de pro cu, şeful formei, care l-a LUPENl
trimis în cursă, a fost
tural);
onora deviza — angajament ducţie.- Ca o consecinţă a hunei desfăşurări a recoltării carto „premiat" de organele de ra(ie di
filor, ca şi a bunei organizări a activităţii la C.L.F. Jlia, şeful ceafărui
pi rea 1
(Unuoie din pag. 1) adaugă şi calitatea lucră Interviu realizat de de depozit Virgil Delielean înregistrează eu satisfacţie însi- control cu... 250 lei amen rui); A
* 1
lozarea ultimelor cantităţi de cartofi din cele 180 tone pla
rilor de pregătiri ale gru MARIN NEGOIŢÂ nificate. dă. şagul i
olocurile VII şi VIU — a pei conduse de brigadierul RICANI
dară (
fost trecut, chiar din a- Iosif Pop. prin cei 195 ml Aventui
eeste zile, pe benzi. în lucrări do pregătiri în plus yer
cheind această importantă faţă de plan, avînd asigu Să fie prevenite şi înlăturate sustragerile din recoltă! ORAŞT
etaiul
iCţiune, transportul pe rat front de lucru pentru Hui (FI:
benzi al producţiei de căr toate brigăzile sectorului". Acum, cînd se află în joritate a lucrătorilor o- condamnat pentru alte in Orăştie, care au furat cîte BAI :
bune din subteranul I.M. Un deosebii exemplu de actualitate lucrările de goarelor depun eforturi fracţiuni, au furat 800 kg 48 Şi, respectiv, 11 kg fu bescu -
sa de
Vulcan reprezintă acum tenacitate în urmărirea în strînigere şi depozitare a deosebite „pentru ca lucră prune de la C.A.P. Geoa raje combinate de la uni Un şc
65,5 la sută. Eficienţa ac deplinirii exemplare a sar recoltei culturilor de toam rile de strîngere a recol giu, iar Margareta Cozae tatea amintită, ca şi fapta (Dacia)
ţiunii amintite este cît se cinilor de producţie il o- nă, a legumelor şi fructe tei de toamnă să sc desfă a sustras 50 kg cartofi de comisă de Lucia Morăres- Popesc:
clarapf
poate de bine susţinută de feră minerii din sectorul lor, este necesar ca în fie şoare în bune condiţii, a- la C.A.P. Beriu. De ase cu, care şi-a „însuşit" de sa de
•creşterea eu 600 tone a me VII, condus de ing. Aurel care unitate să existe grijă sigură paza corespunzătoa menea, Petru Simion a la locui de muncă — fer R1A:
diei producţiei zilnice ex Matiâ.ş. La sfîrşitul trimes deosebită pentru ca în re a acesteia şi se preo furat 148 kg cartofi de la ma din Le.şnic a I.A.S. Kramei
trase de la punărea în trului I a.c., datorită ma treaga producţie să ia cupă de prevenirea prin brigada din Gothatea a Avicola Mintia — două Amurg
mina).
funcţiune a noului sistem rilor greutăţi provocate de destinaţiile stabilite, să fie toate căile şi- mijloacele a C.A.P. Gurasada. Lazăr găini. Tot de furt din a-
de benzi transportoare". focurile de mină, acest înlăturate orice risipă sau pagubelor din avutul ob Lăcătuş, muncitor la G.S.H., vutul obştesc s-au făcut
în adîncurile Vulcanului, sector înregistra- un minus sustragerile, nimănui ne- ştesc, a „luat" ca din grădina vinovaţi şi Livia Silaghi,
minerii din brigăzile lui de producţie de 6 700 to fiindu-i îngăduit să se în Există însă şi situaţii proprie, 7 saci cu pătrunjel Clara Andraş şi Elisabeta
Cezar Butnaru, Vasile Cre- ne. în perioada care a ur frupte din avuţia obşteas cînd unii lucrători sau per de pe terenul I.A.S, Sime Lăcătuş, ele sustrăgînd 50
ţu, Vladimir Şorodoc, Ale mat, minerii din brigăzile că. De altfel, pentru a soane din afara unităţilor ria. In totală contradicţie kg prune de la C.A.P. Ră-
xandru Szabo. din cadrul conduse de Mircea Mură- curma asemenea tendinţe, agricole încearcă să-şi în cu prevederile legale este căştie. In conformitate cu Timp
sectorului IV, condus de raşu, Constantin Sufragiu, pentru a aplica măsuri fer suşească fără muncă o şi atitudinea lui Ludovic prevederile Decretului 306/ azi, 2<
maistrul principal Nicolac Grigore Cojocaru, Traian me împotriva celor care parte din recoltă, cantităţi Toth şi Margaretei Avă- 1981 s-au întocmit dosare vreme*
Roman, se află în plin e- Borşa şl Trandafir Vize.ş- prin sustrageri, distrugere mai mici sau mai mari din danei, muncitori la C.S.V. penale lui Petru Mardari şi calc
bil, mc
fort pentru consolidarea leanu au dat adevărate e- sau degradare de produse produse, care, oricum, a- Călan, care aii sustras 18 din Deva, care a sustras tul va
poziţiei fruntaşe în între xomple do abnegaţie comu agricole din avutul ob fectează producţia agrico şi, respectiv, 15 kg cartofi 55 kg morcovi de la fer slab.
cerea socialistă. „Dorim nistă, muncitorească, recu- ştesc, ori prin stocarea lă şi interesele generale de pe terenul C.A.P. Strei. ma nr. 3 a A.E.S.C.I-I. Deva nime
între i
ca, pînă la sfîrşitul anu perîQd integral această res peste nevoile de consum a ale cumpărătorilor, Paţă Se poate spune că nu sînt şi lui Codrean Ciurar, în cele ir
lui, plusul producţiei ex tanţă. unor produse alimentare cţe asemenea cazurj. este preg nrarj cantităţile a- grijitor de animale la 30 de
trase din sectorul nostru î ntr-ado văr, activ i ta tea creează perturbări în apro hCcăsâr să se manifeste ’mintite, dar SC pune în 6.A.P.. IJărău, care a furat diminc
Penti
su ajungă lă 10 000 de to din străfundurile Vulcanu vizionarea populaţro-i şi a- intransigenţă maximă, a- trebarea : ce contribuţie 1 000 kg prune de la a- zile : ’
ne — sublinia şeful secto lui se amplifică tot mai fectează interesele genera plieînd prevederile legale. şi-au adus ei la realizarea ceastă unitate, ca de altfel eu cer
sfîrşiti
rului IV-producţio. Şi vg mult. Erupţia care se aş le ale cumpărătorilor, De Iată cîteva exemple ce au producţiei respective ? Dacă şi în celelalte cazuri a- cădea
ajunge, mai ales că acum, teaptă este cea determina cretul Consiliului de Stat fost depistate în ultima şi alţii ar proceda ca ei, mintite. Vîntul
după opt luni şi o decadă, tă de frontul comun al în nr. 306/1981 prevede sanc perioadă, care cad sub cum îşi mai îndeplineşte Din areste situaţii ne moder:
minim
avem eu 7 818 tone cărbu tregului colectiv —- muncă ţiuni aspre, infracţiunile incidenţa decretului amin planul de producţie coo dorite trebuie trase ma între I
ne mai mult faţă de plan. neobosită pentru recupera pedepsindu-se cu închisoa tit. perativa agricolă ? Con ximum de învăţăminte, cele n
La temelia acestor succese rea restanţelor şi realiza re dc la 6 luni la 5 ani. Petru Cristei, muncitor damnabilă este şi atitudi legea nefiind îngăduitoare 27 de
ceaţă
am pus hărnicia, discipli rea integrală a sarcinilor Manifcstînd răspundere la I.S.C.I.P. Orăştie, îm nea lui Ton Cenuşeru, pen faţă de cei ce ştirbesc fOlOR
na, dăruirea în muncă ale dc producţie pe întregul şi exigenţă sporite faţă de preună cu Remus Rus din sionar. şi a Iui Simion integritatea avuţiei ob Ţuturi
fiecărui miner, la care se ah. soarta recoltei, marea ma Geoagiu, care a mai fost Bratu, muncitor la F.P.N.C. şteşti.