Page 66 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 66

°aq. 2                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 66:



                  Nivelul costurilor de producţie—mai scăzut,
                                                                                                      CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
                        eficienta economică — mai ridicată
                                                                                                                                                                               20,00 Teii
               Nu  ne  este  indiferent  cu   1000 tone de ciment, şi, res­  reparaţiilor la utilaje. Deci,   Mobilizarea tuturor forţelor                                     20,20 Acti
                                                                                                                                                                                   noni
             cit  producem  !  Acenstu  ex­  pectiv,  de  var.  De  aseme­  utilajele n-au produs, însă                                                                        20,35 Caii
             presie  a  căpătat  limpezi­  nea,  ne-am  încadrat  în   cheltuieli cu reparaţia lor               la activitatea în cîmp                                           ItOIl
                                                                                                                                                                                   meii
             mea  şi  valoarea  unei  ma­  consumul  normat'  de  ener­  s-au efectuat.                                                                                            pors
             x i m  e   pentru  toate  colecti­  gie  electrică  pentru  var,   —  Daţi  un  exemplu  con­                                                                     20,55 Agc
             vele  muncitoreşti,  pentru   însă  acesta  a  fost  depăşit   cret  din  perioada  cînd  re­  (Urmoie din pag. t)  Constantin  Petec,  ingi­  sămînţarea  orzului  au  fost   iutei
                                                                                                                                                                                  Enci
             toţi  creatorii  de  bunuri   la  producerea  cimentului,   paraţiile erau încheiate.                       nerul  şef  al  C.A.P.  Orăş-   pregătite  20  de  ha,  dar  nu   21,05 Seri
             materiale.  Doar  particula-   cu  9,7  MW/IOOO  tone  ci­  —  De  pildă,  desele  în­                      lie,   aprecia   că   de   joi,   s-a  pus  sub  brazdă  nici   „Pb
             rităţile  tehnologice,  gradul   ment.  Cu  toate  rezultatele   treruperi  de  energie,  deoa­  —  Din  cele  60  de  ha   cînd  se  va  încheia  strîn-   un  bob.  Inginerul  .şef  al   piso
             de  înzestrare  tehnică,  cel   pozitive  obţinute  la  unele   rece  unitatea  este  un  mare   planificate  pentru  orz  am   sui  cartofilor,  se  va  tre­  unităţii,  Florian  Grecu,  aş­  2l/.‘,Ş.Efig
             de  calificare  a  muncitori­  elemente  de  structură,  du­  consumator  de  curent  elec­  semănat  40.  La  pregătirea   ce  cu  forţe  sporite  la  re­  teaptă  şi  iarăşi  aşteaptă  să   Epoi
                                                                                                                                                                                   Un
             lor  ete.  aduc  unele  dife­  pă  7  luni  din  1985  ne  pre­  tric.  Să  luăm  un  cuptor   terenului  şi  la  însămînţat,   coltarea  celor  12  ha  cu   sosească   îngrăşămintele   fulu
             renţe  între  unităţile  econo­  zentam,  pc  total,  cu  o  de­  sau  altă  capacitate  oare   mecanizatorii   Ioan   Jurj,   sfeclă  de  zahăr,  lucrare   chimice  necesare.  Din  cîmp   Sânt
                                                                                                                                                                                  Văii
             mice,  în  ee  priveşte  struc­  păşire  de  circa  11  milioa­  funcţionează  la  o  anumită   Mihai  Binder,  Zeii  llcr-   care  se  va  încheia  în  cel   cartofii  sînt  „plimbaţi"  pe   Vile.
             tura  costurilor  de  produc­  ne  lei  a  costurilor  de  pro­  temperatură,  dacă  se  ră­  man,  Aurel  Bucur  şi  Petru   mai scurt timp.  la  sediul  cooperativei  pen­  21,50 Tete
             ţie.  în  rest  însă,  esenţa   ducţie.  Cauza  principală  a   ceşte,  va  consuma  o  mare   Cozmoi  dovedesc  răspun­  Elevii   liceului   „Aurel   tru  a  fi  cîntăriţi  şi  livraţi
                                                                                                                              11
             problemei  rămîne  aceeaşi:   acestei  situaţii  necorespun­  cantitate  de  energie  elec­  dere  faţă  de  calitatea  lu­  Vlaicu   acordă  un  sprijin   beneficiarilor.  Recolta  de
             toţi  factorii  care  determi­  zătoare  o  constituie  nerea-   trică  pînă  să  ajungă  la  pa­  crărilor cc le execută.  preţios  la  recoltatul  carto­  roşii,  de  pe  5  ha,  este
             nă  mărimea  şi  structura   lizarea  producţiei  fizice  şi,   rametrii optimi.                           filor  şi  pe  terenurile  fer­  în  pericol  să  se  deprecieze,
             costurilor   trebuie   ţinuţi   implicit, a producţiei marfă.  —  Ce  măsuri  se  vor  lua   UN SPRIJIN ’  me]  nr.  4  a  I.A.S.  Simeria.   iar  conducerea  cooperativei
             mereu  sub  observaţie  cri­  —  Ce  restanţe  există  la   la  I.L.  Deva  pentru  redu­  BINE VENIT      Aici,  zilnic  sînt  prezenţi   nu-şi face probleme (!).
             tică  pentru  ca,  acţionînd   aceşti  indicatori  şi  cărui   cerea  costurilor  de  produc­  Astfel  este  considerată   la lucru 140 elevi.                     bucur
             asupra  lor,  să  se  poată   fapt  se  datorează  rămîne-   ţie ?              participarea  organizată  a                              BINE, DAR SE POATE      dioprogrt
             reduce  permanent  costul   rile în urmă ?                                      oamenilor  muncii  din  uni­  ORGANIZARE SLABĂ                MAI BINE           0,30 La
                                                                                                                                                                              agricultu
             produselor.                                            —  Avem un program de­   tăţi  industriale  şi  institu­  La  C.A.P.  Bobîlna,  ma­                       jurnal j
                                                                   taliat  în  acest  sens.  Desi­                                                                            angajaini
               —  în  unitatea  noastră  —                        gur,  mă  refer  la  măsuri   ţii,  a  elevilor  din  Oruş-   şina  de  recoltat  cartofi   O  zi  rodnică  pe  ogoa­  8.00 Revi
             ne-a  declarat  ec.  Ioan  Gro-   LA I.L. DEVA       care  depind  exclusiv  de   tie  la  strîngerea  recoltei.   KP  era  defectă.  Pentru  a   rele  C.A.P.  Geoagiu.  Se   Curierul
                                                                                                                                                                              Buletin
             za,  contabil  şef  al  între­                        noi.  Una  ar  fi  reducerea   In  ziua  raidului  erau  la   treia  oară  de  la  începu­  lucrează   organizat,   cu   Răspund:
             prinderii  de  lianţi  Deva  —                        consumurilor  de  corpuri  dc   strîns  cartofi  90  lucrători   tul  campaniei.  Aşa  se  ex­  120  de  oameni  la  recolta­  lor; 10,00
             s-a  creat  un  adevărat  front   —  La  producţia  marfă   măcinare  cu  4  kg/tona  de   de  la  „Chimica"  şi  70  elevi   plică  faptul  că  s-a  strîns   tul  sfeclei  şi  80  la  cartofi,   10.05  Şl
             de  luptă  pentru  reducerea   avem  un  minus  de  peste   ciment,   prin   extinderea   de  la  liceul  „Aurel  Vlai-   recolta  numai  de  pe  20  ha   cu  utilajele  mecanice  şi  cu   10,25 Atli
                                                                                                                                                                              Partidul,
             consumurilor  de  orice  fel.   22  milioane  lei,  iar  la  pro­  corpurilor  do  măcinare  din   cu“.  „Elevii  au  făcut  trea­  din  cele  60  cultivate.  Din   atelajele.  Intre  cei  mai   Buletin
             a  celorlalte  elemente  de   ducţia  de  ciment  sîntem   fontă înalt aliată do la 28,5   bă frumoasă — arăta mais­  35  ha  cu  sfeclă  de  zahăr   harnici  —  Ioan  Cîndca,   Vreau s:
             cheltuieli,  ştiut  fiind  că  a-   sub plan  cu 10 la sută. Am   la  sută,  cît  s-a  înregistrat   trul  instructor  Tinie  Groza.   s-au  recoltat  şapte,  dar  la   Ioan   Homorodean,   Ioan   bl icitate;
                                                                                                                                                                              Ştiri; 12,
             eestca  influenţează  în  mod   depăşit  producţia  de  var   în  perioada  trecută,  la  35,5   Este  ora  12  şi  ne-am  în­  baza  de  preluare  nu  s-a   Borza,  Iosif  Crişan,  -Stela   tru toţi
             direct  mărirea  costurilor   cu 1 ia sută şi cea de ghips   la  sută.  Apoi,  încadrarea   deplinit norma".  predat  nimic.  Pentru  în-  Ilomorodean.  Rcmus  Nec-   comoara
             la  produsele  de  bază  ale   cu  5,3  la  sută.  Am  obţinut   în  normele  de  consum  pla­                                        şa,  Maria  Muntean,  Maria   Avanprci
                                                                                                                                                                              13.00 De
             activităţii  noastre  —  ci­  rezultate  bune  şi  la  unele   nificate   pentru   cărămizi                                           Crişan,  Ana  Moţa.  Pînă   Student
             mentul  şi  varul.  Referi  n-   sortimente  de  ciment  —   refractare,  corelarea  pro­                                             miercuri  ■  s-au  recoltat  25   tin de ş
                                                                                                                                                                              na radii
             du-se  la  necesitatea  de  a   de  pildă,  la  cimentul  pen­  gramului  de  funcţionare  a                                          ha  cu  sfeclă  şi  17  ha  cu   *J  l.tij î ..
             se  urmări  zilnic  aceste   tru  betoane  speciale,  în   utilajelor  cu  dimensiunea                                                cartofi.  Puţin,  totuşi,  faţă
             probleme,  secretarul  gene­  vrac  şi  saci  avem  un  plus   stocurilor  de  resurse  exis­                                         de  suprafaţa  ocupată  cu   tnotice
                                                                                                                                                   cele două culturi — 140 ha.
             ral  al  partidului,  tovarăşul   de aproape 130 000 toni', la   tente,  îmbunătăţirea  doză­                                         Ritmul  de  recoltat  poate   10,40  Ci
                                        „Pa",  total  —  57  137  tone
                                                                                                                                                                              mice;
             Nicolac Ceauşescu, sublinia:   peste  plan  etc.  —  însă,  aşa   rii  clincherului  şi  adausu­                                      şi  trebuie  să  fie  mult  in­  ştiri;  17,
             .,Un  rol  important  revine                         rilor  la  fabricarea  cimen­                                                    tensificat.                17,45  No
             iu  această  privinţă  organe­  cum  am  subliniat,  nu  s-a   tului,  eliminarea  cheltuie­                                                                     muzică
                                        realizat  întreaga  cantitate
             lor  financiare  din  toate  u-   planificată.  Trebuie  să  a-   lilor  neproductive  (locaţii,                                        La  C.A.P.  Rapoltu  Mare,   Orele  sc
                                                                                                                                                                              nai  *  n
             nităţilc economice care tre­  răt  că  nercalizarea  produc­  amenzi,  penalizări  etc.),  li­                                        s-au  strîns  cartofii  şi  sfecla   uală  r£
             buie  să-şi  îndeplinească,  în   ţiei  fizice  s-a  datorat,  în   chidarea  imobilizărilor  re­                                     de  zahăr  de  pe  circa  o   fermă  a
                                                                                                                                                                              conomlc
             conformitate  cu  legea,  sar­  mare  parte,  lipsei  de  e-   flectate  în  credite  neram-                                          treime  din  suprafeţe,  Dacă   rirea  ră
             cinile  şi  atribuţiile  ce  le                       bursabile Ia scadenţă .şi al­                                                   ne  referim  la  însămînţa-   —  de  la
             revin,  să  ajute  conducerile   ncrgic  electrică  şi  de  gaze   tele.   Trebuie   menţionat                                        roa  păioaselor  şi  aici  există   ministru
                                        naturale,  în  perioada  de                                                                                loc pentru mai bine.       nat..  *  s
             întreprinderilor,   consiliile   iarnă  si  în  lunile  ee-au  ur­  faptul  că  întregul  nostru                                                                 i-j . suge
             oamenilor  muncii  în  des­  mat.  O  parte  din  minusuri   colectiv  dc  muncă  va  ac­                                             NEREGULI... PE ROATE       zi  într-'
             făşurarea   activităţii   pe   trebuie pusă pe seama sta­  ţiona  eu  hotărîre  pentru                                                                           zultatele
             principii  economice,  să  a-   ţionării  cuptoarelor  de  elin-   reducerea   costurilor   de                                          In  privinţa  utilizării  mij­  23.05  M
                                                                                                                                                                              23,55—24.
             tragă  atenţia  şi  să  nu  a-   chor pentru reparaţii.  producţie,  pentru  a  mate­                                                 loacelor  de  transport  am   ştiri.
             probe  nici  o  cheltuială  care   —  S-o  luăm,  totuşi,  pe   rializa  sarcinile  formulate                                         întîlnit  şi  unele  nereguli.
             iui  se  încadrează  în  preve­  articolele  de  calculaţie  şi   la  recenta  şedinţă  a  Comi­
                                                                                                                                                   Anton Munteanu, de la
             derile  legii  şi  care  nu  este   să  vedem  unde  s-au  depă­  tetului  Politic  Executiv  al                                      S.M.A.  Orăştie,  circula  cu
             eficientă  din  punct  de  ve­  şit sumele prevăzute.  C.C.  al  P.C.R.,  de  secreta­                                                sistemul   de   semnalizare
             dere  economic".  Acţionînd   —   întrucât  s-au  făcut   rul   general   al   parti­                                                 defect.  Ioan  Barba,  de  la
             in  acest  spirit,  putem  afir­  recalculări   ale   planului   dului.   tovarăşul   Nicolac                                         C.A.P.  Romos,  transporta
                                                                                                                                                                                DEVA
             ma  că,  pe  perioada  caro   iniţial,  mă  voi  referi  Ia  di­  Ceauşescu,  privind  reduce­                                        cartofi  spre  Orăştie  cu  o   Fata   n
             ■\ trecut din acest an, acti­  ferenţele  înregistrate  între   rea  consumurilor,  dc  ma­                                           singură  remorcă.  Nicolae   1IUNED'
             vitatea  de  producţie  s-a   ultimele  cifre  stabilite  şi   terii  primo,  materiale  şi                                           Gligor,  de  la  C.A.P.  Ra­  (Modern
             încadrat  in  22  norme  de   cheltuielile  înregistrate,  A-   energie,  pentru  încadrarea                                          poltu   Mare,   circula   pe   V'-'-nuea
             consum  energetic,  obţlnînd,   eeastă  influenţă  negativă   în   consumurile   stabilite.                                           şosea  fără  carnet  de  rutic-   .   tvroi
             între  altoie,  o  reducere  cu   provine  de  la  executarea   Anul  de  plan  1986,  primul                                         rist.  Aurel  Roman,  de  la   ra);   R;
             0,44 tcc şi 0,6 tcc la fiecare  în  devans  (astă  iarnă)  a  din viitorul cincinal, îl pre­                                          ferma  nr.  4  a  I.A.S.  Si­  (Arta  -
                                                                  gătim  prin  prisma  acestor                                                     meria,   conducea   ilegal   nilor);  1
                                                                  exigenţe  şi  avem  certitu­                                                     tractorul  pe  şoseaua  Geoa-   vocarea
                                                                                                                                                                              ring)  ;
                                                                  dinea  că  vom  obţine  rezul­
               Minerii de la Vulcan îşi vor                       tate  mai  bune  pe  linia  re­                                                  giului.  Ing.  Eugen  Lăzăres-   ce  (Uni
                                                                                                                                                                              în  vacai
                                                                  ducerii  costurilor  de  pro­                                                    cu,  şeful  formei,  care  l-a   LUPENl
                                                                                                                                                   trimis  în  cursă,  a  fost
                                                                                                                                                                              tural);
              onora deviza — angajament                           ducţie.-                       Ca  o  consecinţă  a  hunei  desfăşurări  a  recoltării  carto­  „premiat"  de  organele  de   ra(ie  di
                                                                                              filor,  ca  şi  a  bunei  organizări  a  activităţii  la  C.L.F.  Jlia,  şeful   ceafărui
                                                                                                                                                                              pi  rea  1
                 (Unuoie din pag. 1)   adaugă  şi  calitatea  lucră­    Interviu realizat de   de  depozit  Virgil  Delielean  înregistrează  eu  satisfacţie  însi-   control  cu...  250  lei  amen­  rui);  A
                                                                                                                                                      * 1
                                                                                              lozarea  ultimelor  cantităţi  de  cartofi  din  cele  180  tone  pla­
                                       rilor  de  pregătiri  ale  gru­  MARIN NEGOIŢÂ         nificate.                                            dă.                        şagul  i
             olocurile  VII  şi  VIU  —  a   pei  conduse  de  brigadierul                                                                                                    RICANI
                                                                                                                                                                              dară  (
             fost  trecut,  chiar  din  a-   Iosif  Pop.  prin  cei  195  ml                                                                                                  Aventui
            eeste  zile,  pe  benzi.  în­  lucrări  do  pregătiri  în  plus                                                                                                   yer
            cheind  această  importantă   faţă  de  plan,  avînd  asigu­ Să fie prevenite şi înlăturate sustragerile din recoltă!                                             ORAŞT
                                                                                                                                                                              etaiul
             iCţiune,   transportul   pe   rat  front  de  lucru  pentru                                                                                                      Hui (FI:
             benzi  al  producţiei  de  căr­  toate brigăzile sectorului".  Acum,  cînd  se  află  în   joritate  a  lucrătorilor  o-   condamnat  pentru  alte  in­  Orăştie,  care  au  furat  cîte   BAI :
            bune  din  subteranul  I.M.   Un  deosebii  exemplu  de   actualitate   lucrările   de   goarelor   depun   eforturi   fracţiuni,  au  furat  800  kg   48  Şi,  respectiv,  11  kg  fu­  bescu -
                                                                                                                                                                              sa de
            Vulcan reprezintă acum     tenacitate  în  urmărirea  în­  strînigere  şi  depozitare  a   deosebite  „pentru  ca  lucră­  prune  de  la  C.A.P.  Geoa­  raje  combinate  de  la  uni­  Un şc
            65,5  la  sută.  Eficienţa  ac­  deplinirii  exemplare  a  sar­  recoltei  culturilor  de  toam­  rile  de  strîngere  a  recol­  giu,  iar  Margareta  Cozae   tatea  amintită,  ca  şi  fapta   (Dacia)
            ţiunii  amintite  este  cît  se   cinilor  de  producţie  il  o-   nă,  a  legumelor  şi  fructe­  tei  de  toamnă  să  sc  desfă­  a  sustras  50  kg  cartofi  de   comisă  de  Lucia  Morăres-   Popesc:
                                                                                                                                                                              clarapf
            poate  de  bine  susţinută  de   feră  minerii  din  sectorul   lor,  este  necesar  ca  în  fie­  şoare  în  bune  condiţii,  a-   la  C.A.P.  Beriu.  De  ase­  cu,  care  şi-a  „însuşit"  de   sa de
            •creşterea eu 600 tone a me­  VII,  condus  de  ing.  Aurel   care  unitate  să  existe  grijă   sigură  paza  corespunzătoa­  menea,  Petru  Simion  a   la  locui  de  muncă  —  fer­  R1A:
            diei  producţiei  zilnice  ex­  Matiâ.ş. La sfîrşitul trimes­  deosebită  pentru  ca  în­  re  a  acesteia  şi  se  preo­  furat  148  kg  cartofi  de  la   ma  din  Le.şnic  a  I.A.S.   Kramei
             trase  de  la  punărea  în   trului  I  a.c.,  datorită  ma­  treaga   producţie   să   ia   cupă  de  prevenirea  prin   brigada  din  Gothatea  a   Avicola  Mintia  —  două   Amurg
                                                                                                                                                                              mina).
            funcţiune  a  noului  sistem   rilor  greutăţi  provocate  de   destinaţiile  stabilite,  să  fie   toate  căile  şi-  mijloacele  a   C.A.P.   Gurasada.   Lazăr   găini.  Tot  de  furt  din  a-
            de benzi transportoare".   focurile  de  mină,  acest   înlăturate  orice  risipă  sau   pagubelor  din  avutul  ob­  Lăcătuş, muncitor la G.S.H.,   vutul  obştesc  s-au  făcut
              în adîncurile Vulcanului,   sector  înregistra-  un  minus   sustragerile,  nimănui  ne-   ştesc,         a  „luat"  ca  din  grădina   vinovaţi  şi  Livia  Silaghi,
            minerii din brigăzile lui   de  producţie  de  6  700  to­  fiindu-i  îngăduit  să  se  în­  Există  însă  şi  situaţii   proprie,  7  saci  cu  pătrunjel   Clara  Andraş  şi  Elisabeta
            Cezar Butnaru, Vasile Cre-   ne.  în  perioada  care  a  ur­  frupte  din  avuţia  obşteas­  cînd  unii  lucrători  sau  per­  de  pe  terenul  I.A.S,  Sime­  Lăcătuş,  ele  sustrăgînd  50
            ţu, Vladimir Şorodoc, Ale­  mat,  minerii  din  brigăzile   că.  De  altfel,  pentru  a   soane  din  afara  unităţilor   ria.  In  totală  contradicţie   kg  prune  de  la  C.A.P.  Ră-
            xandru Szabo. din cadrul   conduse  de  Mircea  Mură-   curma  asemenea  tendinţe,   agricole  încearcă  să-şi  în­  cu  prevederile  legale  este   căştie.  In  conformitate  cu   Timp
            sectorului IV, condus de   raşu,  Constantin  Sufragiu,   pentru  a  aplica  măsuri  fer­  suşească   fără   muncă   o   şi  atitudinea  lui  Ludovic   prevederile  Decretului  306/   azi,  2<
            maistrul principal Nicolac   Grigore  Cojocaru,  Traian   me  împotriva  celor  care   parte  din  recoltă,  cantităţi   Toth  şi  Margaretei  Avă-   1981  s-au  întocmit  dosare   vreme*
            Roman, se află în plin e-   Borşa  şl  Trandafir  Vize.ş-   prin  sustrageri,  distrugere   mai  mici  sau  mai  mari  din   danei,  muncitori  la  C.S.V.   penale  lui  Petru  Mardari   şi  calc
                                                                                                                                                                              bil,  mc
            fort pentru consolidarea   leanu  au  dat  adevărate  e-   sau  degradare  de  produse   produse,  care,  oricum,  a-   Călan,  care  aii  sustras  18   din  Deva,  care  a  sustras   tul  va
            poziţiei fruntaşe în între­  xomple  do  abnegaţie  comu­  agricole  din  avutul  ob­  fectează  producţia  agrico­  şi,  respectiv,  15  kg  cartofi   55  kg  morcovi  de  la  fer­  slab.
            cerea socialistă. „Dorim   nistă,  muncitorească,  recu-   ştesc,  ori  prin  stocarea   lă  şi  interesele  generale   de  pe  terenul  C.A.P.  Strei.   ma nr. 3 a A.E.S.C.I-I. Deva   nime
                                                                                                                                                                              între  i
            ca, pînă la sfîrşitul anu­  perîQd integral această res­  peste  nevoile  de  consum  a   ale   cumpărătorilor,  Paţă   Se  poate  spune  că  nu  sînt   şi  lui  Codrean  Ciurar,  în­  cele  ir
            lui, plusul producţiei ex­  tanţă.                    unor  produse  alimentare   cţe  asemenea  cazurj.  este   preg  nrarj  cantităţile  a-   grijitor de animale la  30  de
            trase din sectorul nostru    î ntr-ado văr,  activ i ta tea creează  perturbări  în  apro­  hCcăsâr  să  se  manifeste   ’mintite,  dar  SC  pune  în­  6.A.P.. IJărău, care a furat  diminc
                                                                                                                                                                               Penti
            su ajungă lă 10 000 de to­  din  străfundurile  Vulcanu­  vizionarea  populaţro-i  şi  a-   intransigenţă  maximă,  a-   trebarea  :  ce  contribuţie   1  000  kg  prune  de  la  a-   zile  :  ’
            ne — sublinia şeful secto­  lui   se   amplifică  tot  mai   fectează  interesele  genera­  plieînd  prevederile  legale.   şi-au  adus  ei  la  realizarea   ceastă  unitate,  ca  de  altfel   eu  cer
                                                                                                                                                                              sfîrşiti
            rului IV-producţio. Şi vg   mult.  Erupţia  care  se  aş­  le  ale  cumpărătorilor,  De­  Iată  cîteva  exemple  ce  au   producţiei  respective  ?  Dacă   şi  în  celelalte  cazuri  a-   cădea
            ajunge, mai ales că acum,   teaptă  este  cea  determina­  cretul  Consiliului  de  Stat   fost  depistate  în  ultima   şi  alţii  ar  proceda  ca  ei,   mintite.  Vîntul
            după opt luni şi o decadă,   tă  de  frontul  comun  al  în­  nr.  306/1981  prevede  sanc­  perioadă,   care   cad   sub   cum  îşi  mai  îndeplineşte   Din  areste  situaţii  ne­  moder:
                                                                                                                                                                              minim
            avem eu 7 818 tone cărbu­  tregului  colectiv  —-  muncă   ţiuni   aspre,   infracţiunile   incidenţa  decretului  amin­  planul  de  producţie  coo­  dorite  trebuie  trase  ma­  între  I
            ne mai mult faţă de plan.   neobosită  pentru  recupera­  pedepsindu-se  cu  închisoa­  tit.                perativa  agricolă  ?  Con­  ximum   de   învăţăminte,   cele  n
            La temelia acestor succese   rea  restanţelor  şi  realiza­  re dc la 6 luni la 5 ani.  Petru  Cristei,  muncitor   damnabilă  este  şi  atitudi­  legea  nefiind  îngăduitoare   27  de
                                                                                                                                                                              ceaţă
            am pus hărnicia, discipli­  rea  integrală  a  sarcinilor   Manifcstînd   răspundere   la  I.S.C.I.P.  Orăştie,  îm­  nea lui Ton Cenuşeru, pen­  faţă  de  cei  ce  ştirbesc   fOlOR
            na, dăruirea în muncă ale   dc  producţie  pe  întregul   şi  exigenţă  sporite  faţă  de   preună  cu  Remus  Rus  din   sionar.  şi  a  Iui  Simion   integritatea   avuţiei   ob­  Ţuturi
            fiecărui miner, la care se  ah.                       soarta  recoltei,  marea  ma­  Geoagiu, care a mai fost  Bratu, muncitor la F.P.N.C.  şteşti.
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71