Page 70 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 66
Cenaclul literar-artistic „Confluenţe” în judeţul nostru
s f i i
rj
Un drum 2 2
Zile de rod
Un brad mi-a dat suflare, un vulture l spre mine 11,30 Tc
11,35 Ll
\ Zăpada se ascunde vederea A "
literar-artistic şi m-am luat la trîntă cu un licorn ţ Cu ce anume pot asemă 12,40 D
i Iubito, iarna asta-i ca un tratat de pace şi-un urs l na primul meu drum la Iu
iar către asfinţit cînd mă lăsa puterea ,
i semnat cu pasta groasă de marile puteri Deva ? Drum ramifieîn- M
Pentru aproape două sintagmă demult consacra şi sc-nroşisc cerul de sînge cît s-a scurs, 1 du-se clipă de clipă, un 13,00 Al
săptă mini un grup de scrii- tă felii de viaţă. Scriito ? un fluture cit palma stă prins în nehotar al liniştii din pri (P
lori şi artişti tineri din in-. rul tinăr o lost impresio 1 patru ace M-a fost lovit în tîmplă o stea l mul moment al familiari ★
treaga ţară au lost oameni nat de ospitalitatea oame ţ ca un salcîm pe coala ierbar a unei veri desperecheată ? zării cu locurile.. într-un
ai soarelui hunedorean. Au nilor, a organelor locale şi mî-a vărsat iar vlagă în braţe 1 moment de mare lucidita
trăit şi au muncit aici, au de partid şi de stat din a- | Oglinzile transpiră când părul tău şi-n cuvînt, l te sufletească, într-un mo
legat prietenii, au cunos cest judeţ. / sub perii dc-atuncca graiul meu foşneşte ca o rouă i ment în care simţeam tot
cut uzine, şantiere, au în Tabăra de creaţie literar- şi port acum pe umeri armura 1 mai puternică distanţa de ★ ★
văţat ei inşişi cum cresc artistică de la Deva nu ! oftează ca o frunză de plopi în Univers de pămînt... ţ Bucureşti, ea singură pă-
oraşele şi satele hunedore- este un gest singular, nu 1 zăpezile coboară pe stinsele imperii rîndu-mi-se un halou, am
ne, cum bate aici inima are nimic de excepţie in î copertă peste şina de plumb a unui vers IOAN EVU văzut soarele peste coline 14,45 In
ţării. E un lei de a spune fiinţarea ei. Ea reprezintă le Ţării Zarandului. înce l o
că de lapt la Deva a fiin doar un punct, o verigă | Eu îţi mai scriu răvaşe pe colile putul toamnei, observat sil
19,00 T(
ţat o tabără de creaţie li- dintr-un lanţ, ca să nu spun ) de gheaţă aici mai mult în gesturile 19,25 Ţii
terar-artistică organizată de dintr-un complex de ma- Adîncuu oamenilor, mi s-a părut o loj
Comitetul Central al Uniu nilestăşi ale artei tinere \ cu dalta de lumină furată dintr-un tei lege a locului prin care oa E l
nii Tineretului Comunist, cu desfăşurate sub egida Co ţ Şi bat pe fiecare ştampilele de ceaţă Fereastra albă din care porneşti menii află mai bine cine R < E
sprijinul suplimentului lite mitetului Central al Uniu să respiri sînt. Somn pe care frunza Fi
rar-artistic al ,,Scinteii tine nii Tineretului Comunist. i lai- nasturii cămăşii noaptea-i deschid îl face soarelui. Semn al 19,40 Ci
(c-
retului", prilej de a invita Cenaclul „Confluenţe" este } cu chei după ploaie în împărăţia arborilor bucuriei de a şti total 20,20 Fi
in spaţiul muncii un număr prezent in liecare an în 1 Zăpada se ascunde în gaură de şarpe' fără capăt ^ toamna. „ I
de poeţi, prozatori, drama diverse locuri din ţară, în sunetul îti loveşte timpanele si se întoarce ţ Dc-acum ştiu : mă voi 21,35 M
21,50 Ti
turgi, scenarişti, cineaşti, turnee de documentare ce 1 vine căldura moale cîntînd la şapte harpe în adîncuri i ijsu întoarce aici ori de cîte
plasticieni, membri ai ce devin puncte de pornire istovit de mirosul seminţelor. ori nu voi înţelege soa LUNI,
naclului Confluenţe al Su ale unor cărţi de reportaj, VASILE MORAR \ rele în dreptul unei coline.
plimentului literar-artistic al ca să nu mai menţionez Ori de cîte ori nu voi şti
„Scinleii tineretului". In obişnuitele pagini de revis Plouă deasupra basmului muntelui suficient de bine frumu
relaţie cu o realitate care tă ori de ziar, între care străpuns de fulger — nou născut seţea de ia Hunedoara. Mă
aici, in judeţul Hunedoara, chiaţ aceasta ce se oferă £eg,at de munţi al cerului încă umed voi întoarce; aici pentru a
sublinia istoria şi timpul.
s-a arătat , impresionantă, azi cititorului din aceste mîzgălit de ieroglife precum poemul Mi-e gîndul tulburat şi
condeiul tinăr şi-a împros locuri. De munţi aş vrea să fiu mereu aproape unor necunoscuţi — găsit la mari f limpezit în egală măsură
pătat seva. Poet sau pro Şi pentru că am amintit ca fluturii de lampa ce pîlpîic la geam, V de cadranul solar şi stîlpii
zator, regizor de Ulm ori de cititorul căruia ii sini cit sîngcle mi-e teafăr şi nu visează ape, adîncimi. V înţelepciunii de Ia Sarmi
dramaturg s-a lăsat cucerit consacrate creaţiile tineri cît încă prin cuvinte sînt viu, nu zegetusa. Cifru de aur al
de fierbintele miez al reali lor din această pagină se njă destram... VALERIU BÂRGĂU \ gîndirii româneşti, cifru de
tăţii. In carnetele de în impune să subliniem că ţ aur al faptului naţional.
semnări şi in memoria fie lui ii datorăm înţelesul mul Tot în aceste zile m-am
căruia dintre noi s-au aşezai tora din construcţiile lite gîndit mult, mult dc tot
in straturi ce urmează a li rare aici proiectate. Şi i-o la regretatul p r o f e s o r
explorate şi valorificate datorăm pentru că noi toţi 1 ladrlan Daicoviciu.
fapte, gesturi, chipuri, pri am văzut de aproape cum H U N E D O A R A Fără a transfigura nostal
viri, inimi bătind in Irea- trăiesc şi cum muncesc gia, Deva rămîne un drum
DEW
mătul începutului de toam sub soarele românesc al Oraşul, stabil coborit în ve aflate In preumblare s-a părut mai potrivită de spre mine, ori de cîte ori Fata
nă, cascade de întrebări, veşniciei contemporanii noş tre pomi. O densitate su scurtă intre ciudate şi pu- cît in acest ţinut al fieru voi avea nevoie de el. HUNEI
meditaţii şi confesiuni la tri de la Deva, Orăştie, din portabilă de verde şi nou, ternice gări secţiile com- lui, cu pilonii săi adine în (Modcr
lata locului, în totul un Retezat, de la Sarmizege- nou patinat, verificat de binatului. fipţi în subsolul românesc IOAN VIERU vocarct
-
potpuriu ce se cheamă- o- tusa, din Valea Jiului. timp şi omologat de fumul Există, apoi, o mecanică şi în istoria acestui neam. Sa K rc
desea „Irinturi de exis color. Reţele de căi ferate, a devenirii fierului dintre Ghelari, Teliuc, Hunedoa ra); n
tenţă adevărată", ori, cu o IOAN LAZÂR putere industrială spartă minereuri, pe care ochiul o ra, Mintia, o strategie a (Arta
(sau întărită ?) de case cu sesizează cu plăcere. E- metalului şi a dezvoltării Tobe de piatră nilor);
vocaret
tot ■necesarul pe lingă ele. xistă o conştiinţă a locului noastre. La Topliţa, în Ţi Ung) ;
Filă de jurnal cuibil în aerul dominat de liecărui om pe llux ce pa nutul Pădurenilor, pe apa Află tu, cel de-o lume ce (Un
Oraşul pare un strat lo
în vaca
re dictată de acesta, dar
clară a Cernei, o moară
LUPEN
coşuri, instalaţii şi arbori. nu e ostiei. Numai cine o de apă are roata înţepe întreagă uitat tura!);
Te apropii înfrigurat de veche in care gospodina e Un teritoriu din spaţiul văzut că sînt zone unde se nită. Lemnul bun şi vechi raţie d
toamna sosită prea devre vorbăreaţă, nora într-o bu marelui combinat. Peste poale şi altfel îşi poate do aşteaptă un morar. Alături, că pe rănile acestei păsări ceafăru
pirea
me, te uiţi peste o hartă cătărie de. vară improviza Cerna un pod, ca o des seama de superbul ,,nor ruina unui cuptor, primul rul); I
găsită în pliantul din holul tă sub o streaşină taie cea chidere, te conduce firesc mal" al ritmului muncii furnal de tip modern din s-au jucat superbe istorii are mi
hotelului dar semnele, li pă, iar bătrînul, undeva în industrie. In C.S.H. im hunedorene. Acest normal, ţară. El a coborit topitorii r-II (»!
niile sini cufundate în tă după coama dealului, e cu presionează atmosfera de însemnînd metal şi fabri le artizanale de pe dealu triste tobe de piatră NOASA
(Munci:
cere. Te simţi doar un tre caprele la păscut. Ieşi, în muncă, de rosturi temeinic cate aşteptate şi sosite la rile din jur la şoselele po fluturau cântecul o nfac
cător, nu-ţi desfaci baga văluit de parfumul came aşezate. Trenurile cară pe timp în ţară sau la export. trivite transportului cu ca at);
jele, mîinile le ascunzi în relor răcoroase, într-un nenumăratele căi de fier La Hunedoara, ivite pe re. Cuptorul a rămas, o arme înnăscute — cuvintele o k
(Steaua
tr-un pulover călduros, vor pridvor care pluteşte par şi de la ele; cu această sub crengile verzi deasu moară de apă i-a tors Io BARZA
bele preferi să nu le ros că peste o lume. Pentru circulaţie rigidă dintre sec pra unei case, printre bal creştet, împlinindu-şi anii. surd loveau carapacea (Mineri
teşti pentru că nu pot fi mine stagiunea de. toamnă ţii pare să li inceput ordo coanele a două blocuri ve Miniatura perfect edifi de vis lumină
decît răutăcioase sau obo începe aici. cu Munţii Şu- narea. Tehnologia devine cine, peste capetele trecă cată a folosului său a per trial ;
GEOAG
site. Urci într-un autocar, rcanu, cu Cetatea din Deva, credibilă în fixarea ei pe torilor, instalaţiile sînt cal mis apoi gigantul Hune cînd moartea însăşi (Casa
ici ceva de citit. Cărţile cu o cronică netipărită, ci aceste paralele lucioase, de. Niciodată această a- doarei. ŢEG :
însă nu le mai deschizi, retrăită mereu. purtată cu grijă in oale şi glomeraţie de conducte şi clipea restru
după cîteva ore îţi dai jos pe platforme de locomoti- schele de susţinere, nu mi PETRE DOMŞA din ochiul ei de cristal. Mitică
Declara
şi puloverul de iarnă. In AURELIA BORIGA (Casa i
jur ai prieteni, nu le' cu MARIANA PÂNDARU RIA:
noşti încă numele, dar e Kramei
Amurg'
sigur că-ţi sînt prieteni. Te mina);
asaltează, voci» asişti la un Gînduri despre Deva Ţara mofilor gul fir
spectacol montat de veacuri
«i,-şire acum; în sfîrşit, e- fn prag de toamnă, ora cu Înverşunare libertatea In sîngeriui pămîntului
xistă şi pentru tine Ai şi independenţa.
primit o invitaţie semna şului Deva şi harnicilor săi Intr-un tîrziu am părăsit tăiat de drumuri iSJ
locuitori, un salut dinspre
tă în alb iar tu completezi aproape, dinspre inimă, muzeul cu sentimentul îm adinei ca doinele
pe ea propria uimire. Taci, dinspre arămiul frunzelor. plinirii unor fapte cu re
priveşti, îţi cauţi un loc Fie ca gîndul să se rotun zonanţă pînă astăzi, pînă moţii scmănînd răsărea
de unde poţi respira. Ser jească, tulburat de emoţia mîine, de-a pururea veşni griul limbii române.
pentine ; casc cu acoperiş
de ţiglă, mici fortăreţe ale revederii, fie ca mereu cu- ce, eu un sentiment de a- Inima lor —
oamenilor pe pantele dea vîntul să fie viu, demn de dîncă preţuire. Din nou mă unduitoare câmpie
pîndeşte ochiul cetăţii, mă
lurilor acoperite eu fagi ; eVoica existenţă în timp a uit la chipurile, oamenilor.
sate pustii la ora prînzu- Devei. Ce puteam să spun des de flamuri tricolore.
l u i ; un urcuş abrupt pe O primă cunoştinţă cu pre oameni, dacă nu aş fi
o potecă alunecoasă şi la oraşul, o plimbare pe cunoscut pc cîţiva dintre GHEORGHE POGAN
capătul ei Sarmizegetusa străzi ; din toate părţile ei, printre care entuziaştii
Regia, fiorul întâlnirii- cu mă pîndeşte ochiul Cetăţii, ceriaelişti de lă „Ritmuri",
istoria, aerul rece care îţi amintindu-mi' etern de lec cenaclu cu un statut de e- ELIZA HltlEAN — „Natură
statică" (u/p).
îngheaţă obrajii, calendarul ţia de istorie. De aceea,
dacic, dale, coloanele unui mi se pare firesc să* vizi xistenţă propriu, condus de
poetul Valeriu Bârgău.
templu. Moş Toader vor tez Muzeu) judeţean de is
bind în faţa Gorunului de torie şi cu un fel de evla Am participat ia o seară In aburul pâinii. Ca şi mîntînd aluatul. Rumenin- ind orizontul, Un zbor de
la Ţebe'a ; legendele lacu vie îmi iau notiţe. Mărtu de cenaclu şi impresionan cum ai simţi în nări miros du-şi obrajii, împingînd pasăre; care se iscă din pPo- Timp
azi, TI
lui Cinciş ; intr-o depresiu risesc că mi s-a părut un tă a fost voinţa tuturor a- reavăn de pămînt. Ca şi pria-i cenuşă. vremea
ne Sarmizegetusa Ulpia adevărat labirint şi parcur eestor oameni, de profesii cum privirea ţi s-ar întin caldă
Traiana. Amfiteatrul ro gerea lui o reîntoarcere în diferite, de a face artă, de de ea un arc de boltă peste Miroase a pîine şi a mal m
şi dim:
man ; un muzeu pe cea timp. a se confrunta cu părerile verdele unduind crud, ie Sentiment toamnă, a păsări care plea sufla
laltă parte a drumului. _ Ca prin miracol am vă criticilor, de a-şi desăvîrşi că spre niciodată. Spre nici din sec
Mereu serpentine, drumuri zut vechile aşezări dacice, creaţiile. şind dc sub zăpezi ca un de toamnă unde şi nicicînd. peratui
cuprins
ale istoriei dar şi ale con unde se băteau monezi şi încă nu mi-am sedimen istm care se rostogoleşte .Sub zăpezi îndepărtate grade,
temporanilor. începi să fi bule, unde se modela ce tat toate impresiile despre tot mai mult în mare. Ca se dezveleşte sămînţa. Mi- între 2
doreşti o casă pe dealuri, ramica cu graţie şi price oraş, dar cred că la pleca şi cum ai auzi spicul poc piinile în gura cuptorului rabilă. Ceaţă
o casă la Topliţa în care pere, sau un moment de re îl voi simţi ca pe un nind între buzele fierbinţi încins. A venit toamna. Acope Ea n
să te întorci ca într-un ri luptă al dacilor împotriva prieten, iar eu sper să-i ale vciâi. Apoi, cufundat Miros reavăn de pîine. ră-mi inima cu ceva. Cu moaşă
tual atunci cînd anotimpu invadatorilor, agitând, pe fiu mai mult deelt călăto pîn’la gură în boabe de Miros de pămînt şi de ver umbra unui copac. Sau Vîntul
rile sînt în cumpănă. Treci deasupra coamelor înspu rul sentimental. aur. de, de grîu nevărsîndu-se mai' bine cu umbra. ta. clin set
teorolo
un pîrîu, urci pe o muche mate’ ale cailor, stindardul In aburul plinii. Mîinile '■peste 'aitotimpuri: ’ ■ Pronce
«le deal, intri înlr-o casă cu cap de lup, apărîndu-şi LEONTINA NEDELCU măiastre ale mamei fră- Un f î l f î i t de pasăre tă NICOLAE BÂCIUT
