Page 71 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 71
DUMINICĂ, 22 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3
Strîngerea recoltei şi însămînţarea orzului! • La Secţia „Vidra" din torisl în parchetul de ex
Hunedoara, condusa de ing. ploatare a lemnului de la
/IZIUNE (Urmare din pag. 1) doneanu a însămînţat cinci —- Ne străduim să rea iar sămînţa se pune Ia o Bia Heger, au fost conce Cîlnic. • Sini foarte fru
ha cu secară şi 20 ha cu lizăm o lucrare de bună adîncime de 5—6 cm. După pute şi introduse în fabri moase zonele verzi şi ron
orz la C.A.P. Leşnic. calitate. întreaga suprafaţă semănat terenul îl tăvălu- caţie în acest an un nu durile de flori din faţa
IN'ICA, Moise Ferestrău, Miron
’EMBUIE Muntean şi alţii. Despre calitatea semăna a fost fertilizată chimic, gim. Lucrăm şi la pregăti măr de 6 produse „M.R.R.", Casei de cultură Deva. Re
tului, inginerul şef al C.A.P.
Şi la C.A.P.' Vcţel se Gheorghe Irimie ne-a spus: mergem cu o densitate de rea terenului în vederea, în- cu totu| inedite. Acestea, probabilă este insă atitudi
500 plante la metru pătrat,
sămînţării griului.
copiilor realizează o bună partici împreună cu alte două mo nea unor tineri şi chiar mai
tenii vililor pare la muncă a coopera dele noi, vor constitui co vîrstnici, care în loc să
‘ (color) lecţia propusă spre con păstreze aceste spaţii re
luna cintecu- torilor. La recoltarea car tractare pentru anul 1986. confortante, le calcă în pi
Snesc (color), tofilor şi sfeclei de zahăr
populară a muncit foarte bine — Un amănunt... impoTcnt : cioare, le degradează. Să
duminical cum am reţinut din spusele „M.R.R." înseamnă exact facem front comun împo
color) „materiale refolosibile recu triva celor ce pătează fru
ă şi versuri lui Ionel Pintea, preşedin
:lori'‘ risului tele unităţii — brigada din , perate" ! • O ingenioasă mosul ! • Plapume, pilote,
in BVO de bicicletă în tandem a fost saci de dormit. Sînt numai
de satul Herepeia, printre cei construită de strungaru' cîteva dintre produsele, cu
! audiţii... în mai harnici membri ai a-
mul“ loam- ccsteia numărîndu-se Pă- losif Mureşan, din Deva. mare trecere, realizate de
truţa Baie, Ioan Puîţ, Componente : roţi, cadre colectivele sectorului texti
lort vechi,, lanţuri, perechi pe le din cadrul unităţilor de
storia filmu- Leontin Bucur, Leonora
ut Ursă şi alţii. Nici brigada dale — cîte două din fie- industrie mică ale Văii Jiu-
ianclc cinte- din Veţel nu se lasă însă
mai prejos, printre cei mai
ina liotăriri- l e m e m b e r
;resului con- vrednici cooperatori în-
lopulare scriindu-se Sofia Puiţ, Ma
al
ea azi (co- rin Datcă, Leopard Toa-
der, Marin Popa şi alţii. care şi o... remorcă pen lui. Cu specificaţia că a-
leauşeseu. La C.A.P. Veţel din cele tru maximum 80 kg bagaje ceste nelipsite bunuri din
de aur a (cort, măsuţă, scaune, ali casele noastre sînt execu
:i. 50 de ha destinate orzului
cumentar s-au semănat 20 hă, pînă mente etc.). în luna lui tate integral din deşeuri
României vineri seara. într-un te Cuptor, „tandemul" a pur materiale recuperate. A-
ren pregătit grădinăreşte tat pe drumurile către Strei, nua-l, în acest scop sînt
listic (color)
rca“ mecanizatorul Lucian Bo- Geoagiu şi alte locuri tu folosite peste 120 tone de
sion (color) baru, sub îndrumarea şi M ■ , . : ; '*■ * ■■ \ '’K , ristice — trei persoane : materiale recuperate • Din
al. supravegherea lui Ioan constructorul, soţia sa Elena 19 septembrie a-c., magazi
v
ÎPTEMBRIE Nistor, inginerul şef al coo ' || toiil Hi ‘ şi micuţa Alina, fiica lor. nul nr. 27 — electrometal,
perativei, realizează o lu • Despre loachim Pitic se din Călan (gestionar Ti-
al crare de bună calitate. beriu Nagy), desface măr
iţea in eco- C.A.P. Leşnic. In tarlaua La Mureş", mecanizatorul Vasile Cordon eami, sub îndru- ’ poate spune că este un om
Mecanizatorul Vasile Cor- marea Iui Gheorghe Irimie, in ginerul şef al cooperativei, insămînţcază orzul intr-un pat mare atît la fizic,' cit şi în furi tn contul lunii octom
'oleloric (co- germinativ de bună calitate. profesia sa de electrician brie • Irimie Gal — tată,
telecomunicaţii. Argument : Irimie, Marius şi Ion — fii.
oileton (co-
itadela". Disciplina şi politeţea faţă în faţă funcţionarea ireproşabilă a Toţi tractorişti. Tatăl cu
re a roma- CU celor peste 250 de telefoane carnet în regulă, Irimie —
acelaşi nu- elev-practicant, iar Marius
i. J. Cronin. şi a instalaţiilor comple şi Ion deprind tot mai mult
buţie : Ben pretenţiile îndreptăţite ale cumpărătorilor xe aferente pe care le în
lare Higgins, grijeşte la C.T.E. Mintia, meseria de la tatăl lor. Te
I B' rs. împreună cu echipa sa, renul de afirmare — ogoa
:ter ries. In postura sa de cum Georgeta Sîncu din Deva. c.e-i reproşa colectivului de reţinut cîteva propuneri a- rele C.A.P. Cristur. Un sol
5 încă de la pornirea termo
al. părător, cetăţeanul are Am fost servită cu amabi lucrătoare de la magazinul le cumpărătorilor, pe care, centralei. • Constructorii fertil pentru viitorii meca
pretenţia ’ să fie servit litate". cu autoservire nr. 3 din alături de constatările con nizatori • Pe lingă cele 300
(
prompt şi conştiincios, să La magazinul alimentar, Piaţa Victoriei, în schimb semnate, le supunem aten din Petrila au finalizat o porţii de mîncare pregătite ,
i se dea informaţia- solici deschis în localul fostei ca ar fi necesară aici mai ţiei conducerilor întreprin lucrare mult aşteptaţă de zilnic pentru şase micro- I
tată. în r a i d u l pe fenele din strada A. Mu- multă fantezie şi bun gust derilor comerciale : dotarea cetăţenii cartierului „Mi bufete de incintă, la pat!- j
care l-am efectuat în une reşanu, se face o expune în aranjarea gondolelor, a unităţii electrocasnice n-r. 3 nerul" din zona centrului seria „Orizont", din str, j
le unităţi comerciale de di re atrăgătoare a mărfuri interiorului unităţii. Tot cu un cărucior pentru civic al oraşului : centrala Bejan — Deva (responsa- I
iu (Patria); ferite profiluri din muni lor, lucrătoarele au o ţinu aici o porţiune mare a ta termică nr. 5, care va asi bil de unitate — Veronioa !
ia (Arta) ; manipularea mărfurilor de gura la iarnă căldura ne
: Adela cipiul Deva, am urmărit tă vestimentară corectă. vanului este degradată din dimensiuni mari ; mai mul cesară apartamentelor. • Macra), se desfac pentru |
da A); Pro- aspecte legate de tot ceea Gestionara Florica Nagy ne cauza infiltraţiilor. Să nu tă atenţie în distribuirea elevii şcolilor din zonă -
anului (Mo ce ţine de buna servire: demonstrează că pentru o cunoască conducerea între- Muncitorii forestieri care lo peste 1 500 de langoşi cu j
li; '"endiu către unităţi a mărfurilor cuiesc în grupurile sociale
mg AFlaeă- organizarea vînzării la o- din depozite; o legătură brînză • Au trecut mai j
fecioarelor rele de vîrf, ţinută vesti de |a Ciinic — Retezat au bine de 28 de ani de cînd i
telul Corvj- mentară, curăţenia vitrine RAID PRIN UNITĂŢI COMERCIALE mai bună cu furnizorii, numai cuvinte de laudă şi muncitorul forestier Nicu '
>ŞANI: Pro- respectiv cu „Adesgo" Bu mulţumire la adresa Măriei
onulul (Pa lor şi interioarelor în să DIN MUNICIPIUL DEVA cureşti şi „7 Noiembrie" Boambeş a plecat din !
ie romanti- lile de servire şi magazii, Rochneanu, care îngrijeş Cîmpulung-Muscel pentru |
Muşchetaril aprovizionarea, receptivita Sibiu pentru diversitatea te aceste spaţii. Dormitoa a lucra la pădurile din '
Noiembrie); numerelor de ciorapi (nr.
leanul (Cul- tea lucrătorilor comerciali aprovizionare bună a uni prinderii această stare de rele sînt ca oglinda, lenje Munţii Poiana Ruscăi. fn j
\N : Decla- faţă de propunerile, suges tăţii, se deplasează perso lucruri dintr-o unitate si 5 şi 6, mai solicitate, nu ria — permanent spălată, vremea aceasta prin mîini- ,
;oste (LU tiile şi observaţiile- verba se găsesc); suplimentarea proaspătă, întreg confortul le lui au trecut peste
NEA : Ră- nal la producători. tuată în plin centrul ora numărului grătarelor din asigurat de mîinile harnicei 200 000 metri cubi de J
elor (Mine- le ori înscrise în „Jurna în alte unităţi, cum sînt şului ?
A : Iubirea lul cumpărătorului" ale ce magazinul de pîine nr. 41 lemn la magazinul de pîi gospodine. De aceleaşi a- lemn. Tăiat şi fasonat.
e — seriile lor ce intră să se aprovi Servire mult prea lentă, ne nr. 32 ; un control exi precieri se bucură şi Ioan Munca |ui Ja pădure con
fese); ANT- zioneze ete. — lucrător gestionar Vio trei halate de trei culori gent al respectării progra Rochneanu — soţul — trac- tinuă.
Itămăşaţţul rica Sueiu —, electrocas- diferite, la magazinul „Ma
; U1ÎICANI: In cele mai multe uni nice nr. 3, condus de Do mului de lucru şi conce
îrdară (Re- tăţi, cu toate că erau des rina Mandoc, textile nr. 7, terna". diilor medicale (la autoser
>:'K itu- La „Tricotaje" nr. 5 şi
m jyer tul de aglomerate — am responsabil Remus Dără- virea nr. 22 — lipseau din LOCUL II IN ETAPA INTERJUDEŢEANĂ
) ; GURA- remarcat grijă pentru eta banţ, magazinul cu auto magazinul de încălţăminte schimb .şase lucrătoare), ca
pii mărilor larea mărfurilor, pentru o servire nr. D9, coordonat bărbaţi nr. 10 sînt puse să şi a obligativităţii purtării In anii trecuţi, formaţia terjudeţeană de ' zonî,
IAŞTIE : O servească lucrătoare cu ex civilă de pompieri a ora menţinîndu-sc astfel în
jul X <Pa- bună orientare a cumpă de Maria Rădulescu, se re perienţă. ecusonului pe care nu-1
(Flacăra) ; rătorului, atenţie şi polite marcă ordine, disciplină, aveau un număr mare de şului Uaţeg a realizat fru rîndurile celor de frunte
[ : Jazz 20 ţe în relaţia vînzător-cum- strădanii pentru organiza „O dată cu începerea moasa performanţă profe în activitatea de mare
tură); HA- cursurilor şcolare —, ne vînzătoare ; participarea e- răspundere de prevenire
rif extxate- părător. Astfel, magazinul rea bună a- activităţii pe fectivă a tuturor gestiona sională de a se clasa de şi stingere a incendiilor.
I; BRAZI : „Romarta", responsabilă durata zilei de muncă, pen spune Maria Precup, res rilor, alături de vînzători, trei ori consecutiv pe lo
u; CAlan: Emilia GUI, prezintă o bo tru găsirea unor soluţii es ponsabila magazinului cul I pe ţară, în întrece Este de remarcat buna
i dragoste „Ţăndărică" — am reali la manipularea şi vînzarea pregătire profesională a
irâ); SÎME- găţie de stofe de toate cu tetice care să pună în va mărfurilor — toate acestea rea dintre formaţiile de tuturor componenţilor for
sr contra lorile, o mare varietate de ’ loare mărfurile. zat un mare volum de vîn- în numele mai bunei ser această categorie. In a-
işul); ILIA: articole de decoraţiuni in Dacă în- ceea ce priveşte zări, înregistrînd depăşiri viri a cumpărătorilor. maţiei, de mai mulţi ani
nilor (Lu- însemnate la planul zilei". cest an, cunoscuta forma conduşi de Ştefan Szanto.
\HI: Amur- terioare. „Am cumpărat . solicitudinea şi organizarea ţie s-a clasat pe un ono (NICU SBUCI-IEA, cores
(Minerul). trei carpete — ne spune vînzării la tejghea nu avem •Cu ocazia raidului-, ani ESTERA SÎNA
rabil loc II în etapa in pondent).
\COLEj Săptămîna Crucii roşii
Ritm şi calitate tn realizarea
de cultură, INVESTIŢIILOR Anul acesta, Săptămîna popor înfăptuieşte politica vreme, comitetul de Cruce ni! Crucii roşii", că reali
atru.1 naţio- Crucii roşii se desfăşoară Partidului Comunist Ro roşie al judeţului Hune
oca : „Nu zările au şi alţi indicatori.
ffcl“, pseu- într-o atmosferă de puter mân, al cărei neobosit şi doara a organizat o serie Aproape 4 000 litri de sîn-
c Eeaterina nic şi fierbinte patriotism, clarvăzător promotor este de acţiuni în scopul con ge donat anul acesta celo»
olul princi- Toate obiectivele - de angajare revoluţionară t o v a r ă ş u l Nicolae ştientizării tuturor locuito
el Dumi- în muncă, prin care între Ceăuşescu. rilor în privinţa ocrotirii aflaţi în grea suferinţă,
peste 80 000 pionieri şl
finalizate la termen! gul nostru popor cinsteşte Oamenii muncii hunedo- sănătăţii, a prevenirii îm elevi cuprinşi în acţiunea
rele 19,30, împlinirea celor două de bolnăvirilor. La C. S. Hu „Sanitarii pricepuţi", multe
n prezintă reni, cei peste 200 000 de
u să mă (Urmare din cog t) lucrări asemănătoare la cenii de la momentul isto membri ai organizaţiei ju nedoara, C. S. „Victoria" alte acţiuni organizate în
arc după depozitul nou Bejan. în ric pe care l-a constituit deţene de Cruce roşie, in Călan, la minele din Va domeniul educaţiei sanita
casă" de prezent, mai avem oameni Congresul al IX-lea al lea Jiului, pe Amenajarea re, în scopul aplicării în
îdri. dispoziţia constructorilor a în acţiune la estacada nr. Partidului Comunist Ro tegraţi în* amplul şi vas hidroenergetică Rîu Mare- viaţă a principiilor politi
tul proces de muncă şi
spaţiului necesar, întrucît 3 pentru descărcarea căr man, care, împlinind voin acţiune pentru dezvoltarea Retezaţ, la Brad şi Cer- cii partidului nostru de
grupul noilor capacităţi de bunelui, ce şe va termina ţa întregii naţiuni, a ales economico-socială a Româ teju de Sus, în comune ocrotire a sănătăţii oame
măcinare a cărbunelui, pre în 1986, la stiva nr. •2 din în funcţia supremă de se niei socialiste, cinstesc a- şi sate, educaţia sanitară nilor etc.
văzut a se construi, are, depozitul nou de cărbune, cretar general pe cel mai cest i eveniment sărbăto s-a desfăşurat într-un cli Organizaţia de Cruce
cum se ştie un număr de la benzile nr. 30 şi 31 a, stimat şi preţuit fiu al resc prin noi şi tot mai mat mai bun de înţelegere, roşie a judeţului Hunedoa
abil pentru 8 mori. Trebuie evitate în tot de aici, şi la alte lu partidului şi poporului, cu urmări pozitive în mun
ibric 1985 : mari realizări în muncă. ra, solidară cu organiza
frumoasă şi că din startul obiectivelor crări. Aşa cum a cerut se t o v a r ă ş u l Nicolae In minerit şi siderurgie, în ca de zi cu zi, în toate ţiile similare din lume, este
il variabil, de investiţii problemele cretarul general al parti Ceăuşescu, domeniile de activitate. îm angajată cu fermitate pen
in noaptea mari şi multe ce se ivesc, dului, tovarăşul Nicolae Grandioasele înfăptuiri şi construcţii, în celelalte do bunătăţirea indicatorilor de.
Vintul va menii de activitate se a- tru a transpune neabătut
moderat cam întotdeauna, spre fi Ceăuşescu, vom acţiona ctitorii înscrise pe harta cordă o atenţie sporită mografici, creşterea nata în viaţă nobila misiune de
irdlc. Tem- nalizare. De asemenea, mai pentru realizarea tuturor patriei, pe harta judeţu lităţii au fost alte pro ocrotire a sănătăţii oa
ime vor fi trebuie executată tranşa a obiectivelor energetice la lui nostru, în anii care au educaţiei sanitare, preve bleme aflate mereu în a- menilor, a minerilor, side-
: 7 şi 12 9-a de supraînălţare a co urmat Congresului al IX- nirii îmbolnăvirilor de ori
le maxime termenele stabilite şi chiar ce natură •— totul în sco tenţia comitetului jude rurgiştilor, constructorilor,
de grade, telor (de la plus 215 m, la înainte de împlinirea lor". lea al partidului, ani în ţean de Cruce' roşie. De energeticionilor. a tuturor
iimineaţa. plus 220 ni) la depozitul Anul 1985 mal conţine mănuncheaţi celei mai fer pul de înalt umanism al aceea, astăzi, la zi de bilanţ, oamenilor muncii lumedo-
vechi pentru zgură şi ce pentru harnicul colectiv al tile epoci din întreaga is întăririi stării de sănăta putem spun? că sporul reni.
vreme £ru- te a populaţiei, al creşte
îl variabil, nuşă, al C.T.E. Mintia, ce brigăzii energo-construcţia torie a poporului — „Epo natural este în creştere,
lâ moderat se va încheia în 15 octom Mintia un obiectiv de pri ca • Nicolae Ccauşcscu" — rii nivelului de cultură morbiditatea infantilă în ELENA RAD,
jrdic. (Me- brie a.e. „Apoi. —■ ne-a ex mă mărime : încheierea' e- stau mărturie de netăgă sanitară al tuturor oame
:
icrviciu L. scădere. Dar. se cere sub preşedintele
plicat şeful brigăzii — vom tapei a Il-a din terinofica- duit a încrederii, a dăruirii nilor muncii.. Concretizînd, liniat, mai cu seamă Comitetului judeţean
trece In executarea unor rea Devei. eu care întregul nostru as 'subîini'a că hi ultima acum, în cadrul '„Suptămi de Cruce roşie j