Page 74 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 74
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6<
• Casa de culturii Brad a
organizat la nivelul unor uni
CAMPANIA AGRICOLA PE TOAMNA tăţi economice şi instituţii ale
oraşului
manifestări
cu
un
hogat conţinut educativ la
care au participat un număr
însemnat de oameni ai mun
Se acţionează energic la recoltarea cii. o DEZBATERE. întreprinde
rea minieră Ţcbea a găzduit 20.00 Tcicj
dezbaterea pe tema: „Utiliza 20,20 Actu
cartofilor şi însămînţarea păioaselor rea fondului de timp, factor nomi
determinant în creşterea pro
ductivităţii muncii". Au fost 20,30 Teat]
• Pe noul şi elegantul bulevard „Decebal" din muni reliefate modalităţile între sul I
Duminică a fost o zi foar era coordonată de Corne] agricole din zona Brad etc. prinse la nivelul minei in ve
te frumoasă, pe care lu Lepădătoni, inimosul pre şi-au ridicat deja cantită cipiul Deva au fost nu de mult date in folosinţă două derea utilizării eficiente a 21,50 Tcicj
crătorii ogoarelor din zona şedinte al unităţii. Printre ţile repartizate. In cele moderne construcţii, respectiv blocurile nr. 5 şi 8. Păcat timpului de lucru care au 22.00 Inchi
Toteşti — înfăptuind sarci. cei mai harnici cooperatorii două zile, de la cooperati că unii locatari de la etajul II au legat sîrme pe care contribuit la sporirea produc mulu
ţiei de cărbune.
nile cuprinse în cuvînta- Licuia Dumulescu, Victoria vele de producţie din Ha atîrnă rufe la uscat în balcoanele dinspre bulevard. Mă • „TEIINIC-CLUB". A intrat
rca tovarăşului Nicolae Vîrvoni, Viorica Ştefoni, ţeg, Ostrov, Toteşti şi Clo- în tradiţie ca jn prima săp-
Ceauşescu, secretarul gene Estera Bojin, Norica Opric, potiva s-au livrat circa întreb dacă aceşti cetăţeni au privit, de jos, de la dis tămînă a fiecărei luni, mun
citori fruntaşi, ingineri, tehni
ral al partidului, la cel Marioara Vinerean şi alţii. 1150 tone cartofi pentru tanţă, „priveliştea" creată. Oare nu-şi dau seama că ne cieni, maiştri de la U.U.M.R.
de-al III-lea Congres al — Am recoltat pînă acum sămînţă. socotesc strădaniile celorlalţi locatari, care şi-au împo Crişcior, membri ai „Tehnic-
consiliilor populare — au 60 din cele 100 ha cu car La Cooperativa agricolă dobit balcoanele cu flori şi verdeaţă ? Cred că ar trebu' elubului", să se întilncască BUCUR]
în cadrul Casei de cultură din
folosit-o din plin, muncind tofi — preciza preşedinte de producţie din Clopotiva Brad. Cu acest prilej, s-au dioprogra
cu spor la strîngerca roa le Cornel Lepădătoni. In din cele 90 ha cultivate cu să intervină asociaţia de locatari. (Traian Bodea - Deva, prezentat aspecte de noutate 0,30 La «
delor toamnei şi la însă- zilele următoare vom inten. cartofi, s-au recoltat 60 ha. strada Lenin, bloc A). agriculturi
nai ; 7,30
rsînţarca cerealelor pă- Această lucrare ar putea gajament
ioase. să-şi sporească mult rit punzind <
— Principala lucrare ce în C.U.A.S.C. Toteşti * 1 mul, dacă utilajele de re ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI culţii riil răşului Ni'
se desfăşoară astăzi în toa coltat ar funcţiona în con să îndcplii
nul pc 19
te • brigăzile cooperativei a- diţii mai bune. Or, sînt • Andrei David — Cris- Conform prevederilor De din domeniul industriei con temeinic
gricole este recoltarea car sifica şi mai mult lucra multe întreruperi din pri tur, nr. 243 şi Ecaterina cretului 197/1977, poate be strucţiilor de maşini. Inter viitor ; 8,i
tofilor — ne spunea Moise rea. cina defectării maşinilor. lehim - Hunedoara. Comi neficia de indemnizaţia de venţiile inginerilor Marcel sci ; 8,10 9
diilor ;
Socol şi Ioan Turdeanti au
Micloşoni, primarul comu Cartofii erau sortaţi cu Din cele şase maşini ce lu sia de pensii şi asigurări naştere pentru al treilea fost însoţite de proiecţii de Ştiri ; 9,05
nei Toteşti. Ţinînd seama grijă în cîmp şi transpor crează la C.A.P. Toteşti, sociaie din unitatea unde copil. filme documentare. cultătorilo
de faptul că avem o mare taţi cu operativitate la lo două sînt aproape tot tim sînteţi încadrat în muncă e SPECTACOLE. In înche dc ştiri ;
tcccle si d
suprafaţă ocupată cu a- cul de depozitare, cu re pul stricate. Acest fapt este competentă să m dea, • T. Paconschi - Sălaşu ierea stagiunii estivale, an relor ; 'l0,‘
samblul folcloric „Doina Cri-
ceastă cultură — 170 ha — morca şi cu căruţele uni trebuie să determine mă în mod documentat, lămu de Sus. Aveţi dreptul la şuiui" din Brad, Laureat al Buletin d
am realizat o bună mobili tăţii şi ale membrilor coo suri urgente pentru îmbu cota de participare la be Festivalului naţional „Cîntarca Microfonu
11,35 I*ul]
zare la muncă a coopera peratori. Şi la Ostrov au nătăţirea asistenţei tehnice ririle pe care le solicitaţi. neficii în condiţiile artico României", a prezentat două Buletin i
scena
spectacole
reuşite
pe
torilor. Practic, toţi locui acordate de S.M.A. Cîr- Adresaţi-vă deci acestei lului 55 din Legea retri amenajată In aer liber din Antena sir
torii apţi de muncă din sa venit sîmbătă şi duminică neşti. comisii. buirii. Urmează să vă a- parcul „Filimon Sîrbu" din Diai como
tele comunei sînt în cîmp, — în cadrul acţiunii orga dresaţi unităţii în care aţi l Brad şi, respectiv, în staţiunea 13.00 De 1;
Clubul cu
balneoclimaterică
la strînsul recoltei. nizate de Direcţia pentru In majoritatea unităţilor • Cornel Circo — Bucu- lucrat pentru acordarea a-^ Jos. La realizarea Vaţa de Buletin d<
spectaco
— Care este stadiul lu agricultură şi industrie ali din zonă se lucrează intens reşci, sat Şesuri, nr. 68. cesteia. lelor, mult aplaudate de su Solişti şi
crării, astăzi ? mentară — numeroşi repre şi la însămînţarea cereale \ tele de oameni ai nimicii, au rice de I
Radiogazcl
— Am strîns recolta de zentanţi ai celorlalte uni lor păioase. Semănatul or participat taraful, formaţia de 10,55 Sfa
dansuri
instruită
de
Marin
[x; 130 ha. tăţi din judeţ pentru a-şi zului s-a încheiat la coope SESIZĂRI - SOLUŢII \ Voicu, soliştii vocali Mariana 17.00 Bulet
Recolta de cartofi este ridica sămînţă. Această ac rativele din Ostrov şi Den- \ Josan, Lcnuţa Evsei Rus, Radioeabii
re şi doct
sortată cu multă atenţie în tivitate era coordonată de suş şi este înaintat la Aso • Nicolae Crişan — O- paraţiile necesare, respec Mariana Balşa, Lidia Matei. Audienţa
La Casa de cultură din
•
cîmp, pe calităţi: cartofi Ion Lăpădătoni, vicepre ciaţia economică intercoo- răştie, strada Rîului nr. 15. tiv izolaţia terasei. Deva s-au deschis cursurile Orele seri
pentru sămînţă şi pentru şedinte al biroului execu peratistă Peşteana, C.A.P. „Pentru soluţionarea proble universităţii cultural-ştiinţificc. nai ★ Rcv
rad
consum, fapt relevat şi de tiv al Consiliului popular Rîu de Mori, C.A.P. Ciu mei, s-a format un colec • Ioan Ghenea - Deva, In noul an de invăţămînt, nu na .„ţii,
ini
mărul lor se ridică la 4G,
reprezentanţii unităţilor a- al comunei Rîu de Mori. la ş.a. tiv condus de tovarăşul Sil Aleea Constructorilor, bloc avind un caracter tehnico- Noutăţi, i
gricole din judeţ veniţi încărcarea mijloacelor de — Avem de însămînţat viu Oproescu, directorul E 4. în urma verificărilor aplicativ, de iniţiere şi stu Radiojurns
diere a limbilor străine. Alte
sîmbătă şi duminică pentru transport — r e a l i z a t ă 40 ha cu orz, din care am I.G.C.L. Orăştie. în urma efectuate de Consiliul cursuri urmează să se des ria păminl
* La sugi
a-şi prelua cartofii pentru de Ioan Simedroni CU semănat 20 ha pînă dumi verificării, s-a constatat că popular al municipiului chidă in unităţi economice şi O zi £ntr-
sămînţă. IFRON-ul — mergea repe nică seara — ne spunea cele sesizate au fost rea Deva, s-a constatat că ara instituţii ale municipiului. O dlojurnal ;
nă muzica
Activitate intensă am în- de. Unitatea din Ostrov va Elena Lepădătoni, Inginerul le şî s-a trecut urgent la reori un număr de 6-8 co noutate faţă de alţi ani sînt Buletin «le
de pomicultură,
le-
cursurile
tîlnit şi la Cooperativa a- livra în această toamnă şef al cooperativei agrico remedieri pentru rezolva pii joacă fotbal pe supra gumicultură, masaj, goo.
gricolă de producţie din 1 200 tone cartofi pentru le din Clopotiva. Lucrarea rea problemei apei pota faţa de teren respectivă, în • „COLOCVII DE ISTORIE".
Ostrov. Recoltarea cartofi sămînţă şi 700 tone pentru o realizează mecanizatorul bile pe strada Rîului". Am afara programului de liniş Manifestarea, găzduită de Casa
de cultură din Deva, a avut
lor, lucrare la care era mo consum. Asociaţia economi Liviu Strucăl, un om har citat răspunsul primit din te. Au fost atenţionaţi atît / ca generic „20 de trepte de
bilizat tot satul, începînd că de stat şi cooperatistă nic şi conştiincios. partea Consiliului popular copiii reclamaţi cit şi pă- ' măreţe Înfăptuiri pe drumul
de la copiii de şcoală pînă cu profil horticol din De orăşenesc Orăştie. rînţii lor să păstreze liniş eoaistruirii societăţii socialiste
în România". Au fost înfăţi
la cei cu tîmple cărunte, va, majoritatea unităţilor TRAIAN BONDOR tea în preajma blocului şate măreţele realizări obţi DEVA :
• Vasile Mateaş - Hu nute de eroicul nostru popor (Patria);
E4 din Aleea Constructo in perioada de la Congresul al parte de
nedoara, strada Runcului, IX-lea de cînd în fruntea IIUNEDOA
Pentru adăpostirea furajelor rilor. partidului a fost ales tovară răzbunării
nr. 4. Sesizarea dumnea şul Nicolae Ceauşescu. A): Pisici
(Modern,
• INTILNIRI CU MEMBRII
In vederea adăpostirii aceste zile, iar la cel de şedintele cooperativei — voastră este întemeiată. • loan-Dreghici Gălă- BRIGĂZII ŞTIINŢIFICE. Bri leandra (F
corespunzătoare a furaje al doilea se mai execută l-a acordat unitatea pa- După cum ne răspunde ţean — Vulcan. Aşa cum găzile ştiinţifice ale casei de ciul — SCI
lor, la C.A.P. Roşcani lucrările de montare a tronatoare (Uzina nr. 7 — G.I.G.C.L., s-a dispus între rezultă din cercetările efec cultură s-au intilnit cu oame Castelul C
s-au construit în această acoperişului. Un sprijin C.S. Hunedoara). Tot aici, prinderii de gospodărie co tuate de organele compe nii muncii de Ia I.C.R.M. şi PETROŞAf
noi
ring);
meşteşugărească
Cooperativa
vară două fînare avînd substanţial la înălţarea fî- prin munca patriotic-vo- munală şi iocativă Hune tente, cele sesizate nu se „Progresul" din Deva. Au fost la sat (Un
o capacitate de 200 tone luntară a cooperatorilor, abordate aspecte vizind impli (7 Noiemb
tchnico-
revoluţiei
fiecare. Unul dintre ele narelor — ţinea să sub s-a mai construit o ma doara să se efectueze re- confirmă. caţii ale în etapa actuală, Domn pen
tural); VU
ştiinţifice
a fost dat în folosinţă în linieze Petru Mircea, pre gazie pentru cereale. teme medicale. care vinde
făr i LO
foi
NU. aSA:
In slujba sănătăţii, în slujba vieţii Forestierii din Haţeg nci mari E
toresc);
marea mi
Ieri, pe stadionul „Ce creşterea numărului dona Argumente în favoarea ternic stimulent în vederea (Urmare din pag. i) masă lemnoasă. Sînt de la (Retezat);
noa;
gole
tate", din Deva, s-a desfă torilor onorifici de sînge, acestor afirmaţii â adus creşterii calităţii întregii Piatra Neamţ, dar mun .(Steaua ro<
şurat faza judeţeană de într-un cuvînt, pentru în multe şi concursul grupelor activităţi, pusă în slujba tractoarele. Prin folosirea cesc din 1979 aici. Este Piraţii see<
concurs a grupelor sani deplinirea exemplară a mi sanitare. Bine pregătite şj ocrotirii vieţii şi sănătăţii unor tehnologii adecvate frumos şi interesant. îmi tria); Leg(
lor Chang
tare ale Crucii roşii. Au siunilor încredinţate orga instruite teoretic şi prac oamenilor, antrenării lor condiţiilor zonei, în funcţie place". OAGIU-BA
participat grupe sanitare nizaţiei de Cruce roşie — tic, dotate cu aparatura într-o măsură tot mai ma de specie şi teren, reu Acolo, sus, tăietorii de lului XX
din unităţi economice, in ne spunea tovarăşul Nico trebuitoare, grupele sanita re la acţiunile preventive, şim randamente superioa pădure trebuie să-şi orga tură); IIA'
E
(Dacia);
stituţii, şcoli, precum şi lae Şerban, activist al Co re, componentele lor au pentru menţinerea şi întă re, ne depăşim lună de nizeze foarte bine lucrul; vinsul ; C7
cele ale gărzilor patrioti mitetului judeţean de Cru dovedit că sînt capabile să rirea stării generale de să lună planul. Pînă la sfîr- eforturile drujbiştllor, funi- şl un bă
ce, care la fazele zonale de ce roşie. In colaborare cu intervină operativ şi cu fo nătate a populaţiei judeţu şitul lui septembrie ter culariştilor, fasonatorilor, cultură); S
concurs s-au clasat pe pri unităţile sanitare, comite los în vederea acordării lui nostru. minăm de exploatat întrea tafiştilor se cer acordate nă pericul'
şui); ILIA
mele locuri. In total 19 tele şi comisiile de femei, primului ajutor, la nevoie, In final, primele locuri ga cantitate de masă lem la perfecţie, pentru a mina); GI
grupe sanitare, cele mai organizaţiile de sindicat şi în caz de accidente, în cele în concurs au fost ocupate noasă aferentă sarcinilor munci toţi în acelaşi timp, Măriei (Mii
bune, mai active din jude tineret acţionăm în spri mai diverse situaţii, de la de grupele sanitare de la pe acest an, urmînd ca din pentru a nu aştepta unul
ţul nostru. jinul îmbunătăţirii indica accidente rutiere, la hemo T.A.G.C.M. Deva, C.S. „Vic octombrie să trecem la a- după altul.
într-o ambianţă specifi torilor demografici, respcc. ragii, arsuri, infecţii, inso- toria" Călan, I. M. Paro sigurarea stocurilor pentru Dar şi jos, în centrele de IliOT
că de concurs, componente tării regulilor de igienă in laţii, degerături şi altele. şeni, I.M. Dîlja, Baza de producţia anului viitor". sortare şi prelucrare sînt
le grupelor sanitare de la dividuală şi colectivă, pen Moment de vîrf în mun aprovizionare nr. 20 Sime- Funicularistul Constantin necesare aceleaşi strădanii
T.A.G.C.M. Deva, I. M. tru îmbunătăţirea stării ca organizaţiei judeţene de ria, I.M. Barza. Timofte, tractoristul Ioan susţinute, conjugate, ordine Numerele
Dîlja — laureate în repe generale de sănătate a în Cruce roşie, concursul gru Rochneanu, fasonatorii me şi disciplină, pentru valo tragerea di
tate rînduri cu locuri frun tregii populaţii. pelor sanitare a fost un pu- GH. I. NEGREA canici Anton Deac (numă rificarea superioară, inte brie 1985 :
taşe pe judeţ şi pe ţară, rul unu pe întreprindere grală, a masei lemnoase. Extr. I :
E.M. Deva, C.S. „Victoria" la consumul din acest an) Muncind în acest mod, 13. Extr. a I
Călan, I.M. Vulcan, I. M. şi Anton Apiştei sînt cei într-un climat de bună Extr. a I
Paroşeni, I.M. Barza, I.M. mai buni din formaţie, ni înţelegere şi întrajutorare, 30.
Orăştie, de pe Amenajarea se spune. colectivele din cadrul Sec_ Fond tota
hidroenergetică Rîu Mare- Sub forţa ferestraielor torului forestier de exploa 533 060 lei.
Retezat etc. au dovedit o mecanice, într-o veritabilă tare Haţeg reuşesc să-şi
bună pregătire teoretică şi simfonie a muncii, copacii îndeplinească ritmic pla
practică, capacitatea de a cad unul după altul. „Noi nul, să se menţină la înăl
acţiona prompt, eficient în îi fasonăm aici sus, spune ţimea sarcinilor şi răspun
caz de nevoie pentru apă Anton Deac, iar colegii îi derilor ce le revin. în a-
rarea şi salvarea vieţii şi transportă cu tractoarele ceste zile frumoase de
sănătăţii oamenilor. la drumul de acces auto". toamnă, tăietorii de pădu Timpul pi
— Sub conducerea şi în „Lucrăm zi-lumină, adau re de pe versanţii Rete azi, zt sep
Vremea va
drumarea directă a orga gă tractoristul Dumitru zatului sînt angajaţi cu cu cerul v;
nelor şi organizaţiilor de Moţco, ne facem planul şi toate forţele, zi-lumină, va sufla
partid, comitetele şi comi cîştigăim destul de bine". pentru îndeplinirea planu vest. Tempi
nime vor 1
siile de Cruce roşie au ac Intr-o altă zonă discutăm lui pe acest an, majo tre 8 şl 1!
ţionat cu mai multă hotă- cu Constantin Timofte. rarea sporurilor de produc cele maxim:
rîre pentru mobilizarea şi „împreună cu Alexandru ţie de pînă acum şi pre 28 grade.
antrenarea populaţiei ju Pascaru, Nicolae Guţu şi gătirea temeinică a pro La munte
deţului la activităţile desti Constantin Oţel lucrăm cu ducţiei anului viitor — pri fi predomii:
nate ridicării nivelului de un funicular S18, pe 700 mul din cel de al optulea cu cerul te
cultură sanitară, pentru în m lungime şi eu o sarci cincinal, fundamentat de Vîntul va !
cu intenslfi
suşirea tehnicii acordării în concurs, echipajul de la E.M. Deva. Foto NICOLAE GHEORGHIU nă de 1,5 — 2 tone şi Congresul al 'XIII-lea al km/h din j
primului ajutor, pentru realizăm zilnic 15 — 20 mo partidului.