Page 77 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 77
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
în fiecare unitate — bună organizare
-
şi mobiiizare exemplară
la recoltat si semănat!
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. „Brigada fulger" a zia mecanizatorii. Nieolae Băl- producţia de pe 00 din cele
rului a fost prezentă luni ţatu şi Tibcriu Pan tis, a- 100 ha ocupate, livrînd la
fondul de stat 400 tone.
IttlIilfcMMIlIllllIWJJ P U L A R J U D E Ţ E A N pe ogoare, în cîtevă uni dunau cartofii în saci cir La sfeclă de zahăr am re
tăţi din C.U.A.S.C. Sime-
ca 50 dc oameni. Activita
ria. tea era dirijată de Lau- coltat producţia de pe 20
Că ziua bună se cunoaş rian Colcer, preşedintele de ha, de pe care am ot>-
Anu| XXXVII, nr. 8 666 MIERCURI, 25 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani te de dimineaţă ne-au con cooperativei, care preciza ţinut o medie dc 35 tone
firmat-o şi cooperatorii dc că sînt eliberate de cartofi Ia hectar. Au fost trans
la C.A.P. Simeria. Intr-ade 25 de hectare. Au fost li portate la punctele de re
văr, aici am întîlnit o mo vrate 180 tone la fondul cepţie peste 500 tone de
Acţiuni hotărîte, angajare plenară bilizare puternică de forţe de stat. sfeclă".
Inginerul şef al unităţii.
O formaţie dc 0 tractoa-
umane şi o bună organiza
re a muncii pe toate fron
pentru recuperarea restanţelor turile. In brigada Simeria
Veche, cîmpul era plin de
oameni. în tarlaua „Tişler" BR!GADA „FULGER" PE OGOARE
la producţia de cărbune se aflau la recoltatul sfe
clei de zahăr peste 40 de
cooperatori. Aceasta era Petru Mateevici, se a f l a ro ara în „Luncă". în urmă
strînsă de pe 15 din cele împreună cu mecanizato lor, cu discul, pregătea te- :
— întreprinderea minie minuat m u l t randamentele comitetului de partid al în 30 de ha cultivate, fiind rul Viorel Chi.şu şi coope renul mecanizatorul Ghcor-
ră Uricant înregistrează, în abataje. treprinderii am stabilit ca predate la fondul de stat ratorii Ioan Popa şi Leanu ghe Fulea. El finaliza lu
după opt l u n i şi jumătate —• Cum sc acţionează măsură prioritară intensi 420 tone. Mai jos, la „In Cionca, la semănatul orzu crarea pe cel de-al 60-lea
care au trecut de la înce ficarea atenţiei acordate tersecţie", acţionau 120 de lui. hectar destinat însămînţă-
putul anului, o nercalizare lucrărilor de pregătiri şi elevi de la Şcoala genera — Sînt, de fapt, ultime rii orzului. Ioan Fazekaş,
cam mare la producţia de I. M. URICANI deschideri. Astfel, în acest lă nr. 2, veniţi la recolta le hectare pe care le avem specialistul unităţii la a-
cărbune. Care sînt cauzele sector am întărit numărul tul porumbului. Gheorgho de semănat cu orz — pre ccastă lucrare, venea după
care au determinat această şi calitatea brigăzilor, nu Al'bu, de la consiliul popu ciza inginerul şef. în cîte- el cu semănătoarea. Pusese
situaţie, tovarăşe ing. Ale pentru soluţionarea aces mind în fruntea lor pe cei lar orăşenesc, care coor va ceasuri încheiem însă- sămînţa sub brazdă pe 3.5
xandru Blaj, director ai tor probleme, realizarea mai buni meseriaşi, comu dona activitatea la acest mînţarea pe toate cele 00 dc ha.
întreprinderii ? ritmică a planului şi re nişti de nădejde. Rezulta punct de lucru, lăuda hăr de ha planificate. în conti La C.A.P. Tîmpa sînt dc
— Prima şi cea mai im cuperarea din restanţe ? tele sînt vizibile: în acest nicia şi conştiinciozitatea nuare, vom intensifica rit recoltat cartofii de pe 35
portantă este nerealizarea dovedite în muncă de c- mul la pregătirea terenului ha. Pînă luni nu fost strîn.şi
productivităţii muncii în levi. După ce au strîn.s pentru grîu. de pe doar 4 ha. ÎSTe aştep
subteran cu 500 kg/post şi porumbul de pe 9 ha, ele Ritmuri bune de lucru, tam să găsi.m mare mobili
în cărbune cu 2,04 tone/ vii tăiau şi eliberau tere mobilizare amplă şi pe o- zare la cartofi. Dar în
post. Aceasta, ca urmare a nul de coceni. goarele G.A.P. Sîntandrei. timp, nici o mişcare.
liniei de front mai scurte în „Luncşoara", o par ..Bătălia cea măre — sub
cu 90 metri faţă de cea an am reuşit să obţinem un celă cu cartofi, găsim de linia Mihai Popcscu, ingi MIRCEA LEPĂDATU,
planificată, datorată rămî- — Avînd în vedere mă asemenea mare concentra nerul şef al cooperativei LIVIU BRAICA
nerilor în urmă acumulate surile cuprinse în recentul avans faţă de plan, res re de forţe. în urma celor — o dăm acum la cartofi,
pectiv 18 la sută la lucră
în a n i i anteriori la lucră Decret privind stimularea rile de pregătiri şi 1,3 la două combine, conduse dc. unde am reuşit să strîngcm (Continuare în pag. a 2-a)
rile de pregătiri şi deschi colectivelor din industria
deri. Do asemenea, condi extractivă care îşi depăşesc sută la deschideri.
Cum spuneam, înclinarea
ţiile geominiere dificile, planul la producţia fizică, accentuată a straielor ne
respectiv înclinarea accen la nivelul organului de diminuează mult randa
tuată a stratclor, ne-au di conducere colectivă şi al Depozitarea nutreţurilor, pregătirea
mentele în abataje. Este
cazul abatajului frontal,
panoul IX, stratcle 17—18,
„Calitatea depinde de blocul I sud, în care folo adăposturilor pentru iarnă—sarcină
sim un complex de înăl
competenţa noastră ţime mare şi unde tăierea de maximă actualitate în zootehnie
cu combina este posibilă
doar pe o treime din lun
profesională* 1 gimea frontului, restul fă- răspundere şi în timp op toate sortimentele. Consi cate şi reparate, geamurile
cuare a dejecţiilor verifi
Cei care au acţionat cu
liile populare au datoria —■
cîndu-se prin operaţii su
plimentare, care solicită un tim la recoltatul, transpor reliefată cu pregnanţă în şi ţiglele sparte înlocuite,
Produsele despre a că mul juridic al femeii în volum sporit de muncă tul şi depozitarea nutreţu c u v î n t a r c a tovarăşului iar incintele fermelor, in*-
ror calitate se discuta cu cadrate în muncă (jurist (găurire, puşcare, armare rilor au la această dată Nieolae Ceauşescu, secreta clusiv bazele furajere, bine
pricepere şi răspundere Ajtay Izabela) la calităţile cu lemn în faţa secţiilor puse la adăpost cantităţi rul general al partidului, gospodărite. La C.A.P. Şoi
erau şi ele... prezente — morale ale acesteia (prof. etc.). Sînt, intr-adevăr, con sporite de furaje. Spre e- la Congresul al III-lea al muş, Cristur, Bretea Strei
prin eşantioane — la sim Zoe Zaharia, preşedinta co diţii geominiere deosebite, Xiimplu, la fibroase au fost consiliilor populare — de ş.a., pregătirea adăposturi
pozionul organizat de Co mitetului municipal al fe însă tot atît de adevărat puse la adăpost la- C.A.P. a interveni cu energie în lor este întârziată, factori
mitetul municipal al femei meilor). Dar ceea ce a dat este şi faptul că în briga Batiz 425 tone, la Şoimuş vederea asigurării necesa lor responsabili din aceste
lor Deva la Ţesătoria de substanţă dezbaterii, apro da maistrului Petru Radeş — pese 500 tone, Bîrsău — ‘ rului de nutreţuri pentru unităţi revenindu-le sarci
mătase din localitate. Şi, piind-o de dezideratele există încă loc pentru o 400 tone. în contrast, la iarna viitoare. na să acţioneze cu opera
poate, aceste eşantioane e- calităţii, stimulînd intere mai bună organizare, întă cooperativele agricole din în cele mai multe uni tivitate pentru efectuarea
rau argumentul forte al sul pentru găsirea celor rirea disciplinei şi respec Vîlcele, Bretea Română şi tăţi, pregătirea adăposturi grabnică a tuturor lucrări
dezbaterilor care aveau mai adecvate' şi eficiente ta rea strictă a tehnologii Strei mai sînt de adus din lor zootehnice pentru iarnă lor prevăzute. De aseme
drept temă: „Creşterea ca căi de îmbunătăţire a ei, lor de lucru. Insă nici noi, eîmp mari cantităţi de fîn. se află într-un stadiu avan nea, la C.A.P. Strei, în bri
lităţii produselor ţesâtoriei, a fost intervenţia tehnicie- cei din conducerea între, Mai gravă este situaţia la sat, rămînînd dc executat gada Strei, totul denotă
în lumina cerinţelor des nei Corina Negreanu, din prinderii, nu am făcut to C.A.P. Bretea Română şi unele retuşuri. Aşa se pre lipsa celui mai elementar
prinse din documentele cadrul colectivului de cer tul pentru înlăturarea a- Tîmpa, unde conducerile zintă situaţia la cooperati spirit gospodăresc. Grajdu
Congresului al XlII-lea al cetare şi creaţie al ţesăto- unităţilor şi ale fermelor vele din Băcia, Tîmpa, Va rile au uşile rupte, multe
#
partidului". Pentru că, a- riei. Pentru că activitatea Interviu realizat de zootehnice se împacă prea lea Sîngiorgiului, Bîrsău, TRAIAN BONDOR,
vînd în faţă aceste produ de cercetare de aici a con MIRCEA DIACONU uşor cu ideea păguboasă şi Ruşi şi altele, unde adă
se, participantele aveau în dus la crearea de noi con absolut nerecomandabilă posturile au fost dezinfec M. LIONEL
săşi rodul gîndirii şi stră texturi şi imprimeuri care, (Continuare in pag. o 2-a) a neasigurării necesarului tate şi . spoite, uşile şi in (Continuare in pag. a 2-a)
daniilor lor profesionale, în 1985, se numără în de furaje la două sau chiar stalaţiile de adăpat si, eva
strădanii însoţite de nese două articole noi, şapte
catul îndemn pentru mai desene şi 24 poziţii colo-
bine, mai frumos, mai du ristice, articole destinate
rabil. căptuşelilor, îmbrăcămin
Fiecare intervenţie în tei exterioare, produselor
tehnice executate din fire
cadrul simpozionului şi-a de fineţi diferite din vîs-
avut rostul şi locul bine coză, poliester, poliamidă,
chibzuit — de la noţiunile celofibră. Firele artificiale
generale privind tema, continuînd să fie aici uti
punctate de ing. Maria Răi- lizate alături de cele chi
can, vicepreşedintă a co mice pentru obţinerea de
mitetului municipal al fe
meilor, la factorii subiec ţesături cu aspect contras-
tivi care pot influenţa creş LUCIA LICIU
terea calităţii (Cornelia Bă
lan, inginer şef la ţesăto
ria de mătase), de la regi (Continuare in pag. a 2-a)
Schimb de experienţă
Ieri dimineaţă, la sala sprijinul I.F.E.T. Deva,
de festivităţi a D.J.P.Tc. schimbul de experienţă
Deva, au început lucrări reuneşte cadre de condu
le unui schimb de expe cere, economişti, specia
rienţă pe tema perfecţio
nării şi generalizării me lişti din toate întreprin
todei de retribuire a mun derile forestiere de ex
cii In acord global în ploatare şi transport din
sectorul transportării ma ţară, din unităţile lor sub.
sei lemnoase, ordonate de transport şi
Organizat din iniţiativa construcţii, din cadrul
’ Centralei de exploatare a centralei şi ministerului Pe tarlaua „La intersecţie", a C.A.P. Simeria, lucrătoarele <le la cooperativa meşteşugărească „Prestarea" din
lemnului Bucureşti, cu de resort. localitate contribuie la strîngerea cil mai grabnică a coceuilor de porumb. Foto NICOLAE GHEORGHIU
