Page 78 - Drumul_socialismului_1985_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 666 •
Paq. 2

it Rezultatele obţinute —
CAMPANIA A Dl TOAMNA Ilustrare a permanentei

dorinţe de autodepdşire 20.00 Tclejurn
20,20 Actualii;
Mobilizare exemplară la recoltat şi semănat 20,35 Agenda
nomic
Lâ Uzina de preparare relor — Băiuţ Beneş, Iosif Internaţi
ge Enes
(Urmare din pag. 1) cîmp se aflau doar nouă Nici în celelalte brigăzi ale s-a spus, la Călan, după Teliuc, din cadrul între­ Szebesteyn, Dioni.sie Canei 20,45 Tribuna
oameni, care abia atunci unităţii nu s-a muncit mai un utilaj de săpat. Toţi cu prinderii miniere Hune­ — şi, deopotrivă, ale ce­ 21,05 Film se
— Nu recoltaţi cartofii ? veniseră. Foarte puţini, din cu spor. Dimpotrivă. Fac­ fel de fel de treburi, iar doara, tocmai se încheiase lor de la întreţinere, între posibilul
Ultimul
—• întrebăm pe Ioan Igna, totalul de 60, cîţi numără torii de conducere din uni­ în cîmp... treabă puţină ! o şedinţă de analiză a pro­ care Viorel Duşa, Ioan Ile- 21,50 Tclejurn
inginerul şef al unităţii, brigada din Petreni. Iar tate, cu excepţia amintită, încă o subliniere. Cadre­ ducţiei. deş, Iîăducan Duţă şi Ioan 22.00 închider
aflat pe o parcelă alătura­ din cei nouă, doar şase nu se aflau la locurile în le de conducere de la ni­ — Concluzia ? Vaida se dovedesc a fi bei inului.
tă, la semănatul orzului. erau cu... sapa. Ceilalţi trei care trebuia să se munceas­ velul comunei, membrii co­ — Că iiu stăm prea rău ! mai harnici".
.— Nu, deoarece nu avem — Dragoş Visirin, inginerul că. Pe brigadiera Margare­ mitetului comunal de partid — aprecia ing. Iosif Kovacs, Pe platforma instalaţiei
cu cine. Oamenii sînt a- şef al cooperativei, Doina şi ai biroului executiv al tehnologul principal al u- de prăji re, sing. Ştefan
cum la sortatul cartofilor Ivonici, brigadieră şi ingi­ ta Ferenc, de pildă, am gă­ consiliului popular au da­ zinei. Adică, în graiul ci­ Szabo,. .şefii de echipe Con­
de sămînţă, împreună cu nerul Romulus Rednic, şe­ sit-o la sediul unităţii. A- toria să se implice perma­ frelor, ne-am realizat — stantin Angheluş, Mihai
inginera Maria Baciu, şefa ful fermei legumicole — a- colo era şi Ioan Niţu, şe­ nent, cu toată răspunderea după cele opt luni şi ju­ Cosz. Petru Drăghici (de
BUCUREŞT
fermei vegetale. După ce cordau... asistenţă tehnică, ful secţiei de mecanizare. — nu aşa cum au făcut-o mătate care au trecut din la intervenţii), Vavilon Şte­ dioprogramul
încheiem această operaţie, însă nici unul nu se sin­ Ioan Barb, preşedintele luni! — în buna desfăşu­ acest ultim an al actualu. fan, Grigore Cîmpan (între­ 6,30 La ordi
vom relua recoltatul (? !). chisea de modul total ne­ cooperativei, era dus, ni rare a activităţii pc ogoare. lui cincinal — sarcinile de ţinere şi reparare cuptoa­ agricultură; l
Dacă la sfecla de zahăr corespunzător, de-a dreptul plan la principalii indica­ re) s-au referit tot la pro­ nai ; 7,30 Sai
lucrurile stau mai bine, păgubos, în care se sco­ tori. Astfel, la minereu de bleme de calitate şi anu­ gajament de
punzind chei
(producţia era recoltată de teau din pămînt cartofii. fier marfă produs avem me a reparaţiei capitale pe râsului Nicolz
pe 15 din cele 25 de ha Deşi terenul greu era im­ un plus de 7 000 tone, . iar care o execută la cuptorul să îndeplinim
nul pe 1985,
cultivate), în schimb, la propriu pentru recoltat cu la fier în minereu marfă nr. G, a pieselor de schimb temeinic p
pregătitul terenului pentru M.S.C. 1 (una din maşini — plus 2 500 tone. asigurate, a activităţii de viitor ; 8,00
păioase, activitatea se de­ se defectase, cu cîteva zile • — Doar în dreptul indi­ recuperare şi rcfolosire a sei ; 8,10 Cu
rula destul de încet. Din înainte, tot aici), în loc să catorului „minereu brut materialelor. diilor ; 9,00
ştiri ; 9,05 Râ
cele 220 hectare planifica­ utilizeze plugul cu un brăz- cultătorilor ;
te, au fost pregătite doar dar la scos cartofii, ingi­ UZINA DE PREPARARE TELIUC de ştiri; 10,
70 de ha, iar însămînţatul nerul şef a pus la lucru de muzică p<
Din ţările so
orzului abia începuse. Atît cel de-al doilea M.S.C. 1. Cin tec drag
la arat, cit şi la pregăti­ care reuşea doar să „rîcîie" prelucrat" este înscris sem- La celălalt capăt al flu­ 11.00 Buletin
rea patului germinativ, se pămîntul şi să ciuntească nul minus... xului de producţie se află 11.05 Radiocai
lucra doar cu cîte un trac­ tuberculii. Cu aşa mobili­ — Aceasta deoarece nu instalaţia de separare, ca­ lor... si bâieţ
bancă; 11,35
tor (!). zare şi organizare nu este am primit la prelucrare re are un aport decisiv în 12.00 Buletin
Spre deosebire de cei din de mirare că s-au recoltat cantitatea înscrisă în plan. obţinerea unui concentrat 12.05 Ştiinţa s
12,25 Din coi
Simeria şi Sîntandrei, coo­ cartofii doar de pe o trei­ Noi am introdus în proce­ de bună calitate. Aici se rului; 12,45
peratorii din Băcia au în­ me din suprafaţa cultivată. sul tehnologic tot ce ne-a dă o atenţie deosebită ră radio-tv. :
ceput anemic noua săptă- Slab se stă şi la pregă­ fost livrat. Altul este ne­ menţinerii în stare de func­ 1 la 3; 15,00
mînă de lucru. în primul tirea terenului şi la însă- cazul nostru şi anume că ţionare a cuvelor anlimag- taţilor; 16,0<
ştiri;
16,05
rînd, am întîlnit o foarte mînţări. Din cele 240 ha nu am reuşit să îndeplinim netice, magneţilor de la înfrăţite — f
slabă participare la recol­ destinate păioaselor, s-au Mecanizatorul Ioan Sălăşan, (le la formaţia Cinciş a şi sarcinile la indicatorul .tamburii de separare, res­ temporan;
tat. în tarlaua cu sfeclă, arat 100 ha şi pregătit 50 S.M.A. Hunedoara, este unul din cei care în această cam­ „extracţie minereu marfă pectării tehnologiei de lu­ pioniereşti; 1
doar două familii. La car­ de ha. Luni încă nu înce­ panie agricolă. au contribuit din plin la buna funcţionare în metal", indicator care cru, aplicării rezultatelor natc econo
Sfatul
medi
a utilajelor, coordonînd asistenţa tehnică cu multă compe­
tofi, deşi era ora 12, în puse semănatul orzului. tenţă profesională şi răspundere muncitorească. exprimă calitatea întregii cercetării privind prelucra­ Buletin de şl
operaţii de prelucrare a rea separată a prafurilor portaj 1985. C
om al gindir
minereului. Dacă la recu­ rezultate de la prăjirea revo* * nare
perarea din iazul do decan­
Acţiuni hotărîte, angajare plenară Depozitarea tare am obţinut un plus magnetizantă. La îndepli­ al Aiexandi
i
i.
nirea acestor sarcini se dis­
de
de 1,47 puncte, la produc­ ting prin hărnicie şi dărui­ 17,40 Odă lin
18.00 Orele t
re lăcătuşii din echipele
ţia curentă (minereu pro­
pentru recuperarea restanţelor nutreţurilor venit de la minele Teliuc conduse de Silvestru Flo- diojurnal ★
ternaţională i
şi Ghelari) înregistrăm un rian, Gheorghe Man, Du­ carea fermă
(Urmare din pag. t) mitru Ioan, preparatorii mului ccon
(Urmare din pag. 1) pe ■ schimburi, personalul ordonare, la faţa locului, minus de 0,75 puncte. La eiar: întărire
rii tuturor —
de Conducere al minei şi-a a muncii în sectoarele' de geamuri lipsesc, ţigle do total ieşim cu plus, dar a- Gheorghe Buduhală, Roza- citor Dină la
cestei cauze. Pentru că, a- făcut prompt simţită pre­ producţie, trecerea mai ac­ pe acoperişuri sînt căzute, ceasta nu ne mulţumeşte. lia Duţă, Viorel Mociar ş.a. Muzică»- infoi
tunci cînd, într-o situaţie zenţa, stabilind ca echipa centuată a forţei de muncă nu s-a efectuat dezinfecţia De aceea, pe întregul flux „întâmpinăm însă greutăţi este r/o în t-
similară — mai precis în „service", condusă de mais­ din sectoarele auxiliare şi şi văruirea adăposturilor, tehnologic de preparare, a- cu funcţionarea alimenta­ 20.00 Radiojuj
stratele 17—18, blocul I trul Ioan Csiminca, să a- de la suprafaţă în subte­ nici verificarea şi repara­ tenţia tuturor celor ce torului rotativ cu disc, din cultura *85 ★
dv. ; 22,00 O 5
nord — am trecut la ex­ corde permanent asistenţă ran, în abataje (faţă de rea instalaţiilor de apă. muncesc în uzina noastră instalaţia de recuperare a 23.00 Rezultai
ploatarea cu abataje came­ aici, în sectorul II B. în a- luna februarie a.c., cînd Incinta fermei, plină de este îndreptată spre conti­ fierului din sterilul de la Pronocxpres;
ră pe înclinare, situaţia ceeaşi zi ne-au fost rele­ prestam 319 în cărbune, gropi şi băltoace, arată ca nua sporire a indicelui de iazul de decantare — sub­ turnă muzlc
24.00 Buletin
producţiei s-a îmbunătăţit vate însă şi unele deficien­ acum numărul acestora a un maidan părăsit. Gu­ extracţie a concentratului linia sing. Alexandru Kaş-
simţitor. ţe care nu au nimic co­ ajuns la 42G). Pentru viito­ noiul, netransportat de ani de fier din minereu — mă­ ler. Ne lipsesc coroana
— Deci, se simte nevoia mun cu vreo cauză obiec­ rul an, avem în atenţie de zile din capul grajdu­ sura fidelă a valorii mun„ melcată şi inelele de in-
conturarea primelor capa­ lui s-a transformat într-o cii pe care o desfăşurăm. terior-exterior ale alimen­ C l N E I V
cităţi din stratele 3 şi 5, cultură de buruieni. în ba­ Despre eforturile şi pre­ tatorului, dar pînă la li­
blocul VI, orizontul 400, za furajeră care nu este ocupările colectivului pen­ vrarea lor de către
din stratele 17 şi 18, blo­ îngrădită, şirele de paie au tru îmbunătăţirea perma­ J.M.M.U.M. Baia Mare nu DEVA : Sc
(Patria);
cul O, unde minerii din fost clădite necorespunză- nentă a indicelui de extrac­ no permitem să oprim in­ parte do Pa
c
sectorul investiţii, conduşi tor, stînd gata să se dărî- ţie am aflat străbătând flu­ stalaţia. Avem un plan de HUNEDOAIW
de sing. Ioan Ţopa, au pus me. Aproximativ aceeaşi xul de preparare. într-ade- prelucrare de 12 000 tone răzbunării (P
implicării mai puternice a tivă. La acelaşi abataj, în în evidenţă însemnate re­ situaţie am întîlnit şi la văr, pe .calitate se pune anual şi trebuie să-l rea­ A); Pisicuţs
(Moderc,
sa
factorilor de conducere la primul schimb nu s-a tăiat zerve de cărbune. De ase­ cooperativele din Bretea accentul încă de la capă­ lizăm. Acum lucrăm „pe leanr nat
rezolvarea problemelor ce fîşia planificată din cauza Română şi Vîlcele. tul... firului, adică de la direct", fără alimentator. ciul serii!
Coi
Castelul
vizează soarta producţiei. unei defecţiuni pe fluxul menea, pentru recuperarea Este necesar ca în toate „sfărimare". „Aici nu a ve­ Este mai greu, e adevărat, PETROŞANI:
— Aşa este. Un singur de transport. Remedierea în totalitate a restanţelor unităţile unde incintele nit nimeni pînă acum cu' dar cu atît ne bucurăm ring); Rome.
exemplu: pînă acum cîteva acesteia nu a mai -fost însă la lucrările de pregătiri şi zootehnice nu sînt încă a- vreo reclamaţie privind mai mult de rezultatele ob­ la sat (Unire
(7 Noiembrie
zile, abatajul frontal din „pasată" (ca de obicei) deschideri, vom începe să­ menajate pentru stabulaţie, granulaţia minereului dat ţinute. De fapt, rezultatele Domn pentti
panoul X, stratul 18, blo­ schimbului următor. Urmă­ parea orizontului 300 cu sau doar parţial amenaja­ spre prăjire — arăta cu sînt cele care ilustrează (ural); VULC
cul I sud, echipat cu com­ rind, coordonînd şi impul- combina cu secţiune plină, te, să se acţioneze cu răs­ mîndrie sing. Ionel Poenar, valoarea oricărui colectiv, care vinde f)
plex de tăiere şi susţinere sionînd activitatea celor­ pundere maximă şi hotărî- şeful instalaţiei. Explicaţia ele dau măsura dorinţei fărul); LON1
I-II
seriile
mecanizată tip SMA — lalte două schimburi, la ceea ce va conduce la re­ re pentru încheierea pre­ se află în priceperea şi dă­ sule de autodepăsire . PETRILA: L<
PI-I2, adaptat la lucrări în sfîrşitul zilei de lucru res­ ducerea considerabilă a gătirilor în timpul prevă­ ruirea în muncă ale celor (Muncitoresc)
condiţii de înclinare de pe­ pective am constatat de­ lungimii fluxului de trans­ zut. de la exploatarea concasoa- D. MIRCESCU SA: Amintire
iubiri (Munci
ste 20 de grade, nu îşi rea­ păşirea cu 50 la sută a rea­ port. Dorinţa noastră este RICANI: Gar
liza productivitatea plani­ lizărilor obţinute în ori­ de a răspunde prin fapte tineri de la întreprinderea — seriile I-I
Vite
BRAD:
ficată. Şeful de brigadă, care altă zi, de toate cele încrederii pe care partidul, de utilaj minier Petroşani roşie); GURA
Bela Vereş, punea însă to­ trei schimburi la un l o c ! personal secretarul său ge­ au participat la expunerea toarea tinereţ
tul pe seama cauzelor o- — Care vor fi direcţiile neral, Minerul de Onoare „Educarea materialist-ştiin- ORAŞTIE: P.
lui XX (Pat
biective: lungimea (1,5 km) prioritare de acţiune în al ţării, tovarăşul Nicolae ţifîcă a tineretului — coor­ da statuete
şi înclinarea fluxului de viitorul apropiat şi în per­ în sprijinul producţiei donată fundamentală a o- (Flacăra); GE
transport, care generau spectivă ? Ceauşescu, ne-o acordă, mului nou". Zorro — seri:
dc cultură);
dese defecţiuni ale trans­ — Permanentizarea acti­ dînd patriei mai mult căr­ • în săptămîna trecută, tivă electrică, 5 aparate de • Organizaţia U.T.C. de vestea une
portului T.R.6. Repartizat vităţii de urmărire şi co- bune, de mai bună calitate. brigăzile de tineret au ex­ sudură şi 5 maşini de în­ la secţia de aglomerare a (Dacia); Bl
tras 300 tone de cărbune cărcat. C.S.V. Călan a iniţiat o meu pe terr
CALAER Vu
şi 250 tone minereu de fier Valoarea tuturor lucră­ masă rotundă cu tema „Ca­ de cultură);
şi complexe, alte echipe de rilor efectuate săptămîna litatea aglomeratului feros Micul dejun
„Calitatea depinde de competenţa tineri au confecţionat 1 500 600 000 lei. — element de bază în ob­ reşul); ILIA:
trecută se ridică la peste
mina); GHE
bucăţi bandaje pentru ga­
ţinerea fontei de bună ca­
Măriei (Mim
lerii, au săpat sau curăţat • în intervalul despre litate".
noastră profesională" 1 500 ml canale de mină care este vorba, un impor­ e La întreprinderea mi­
şi au descongestionat 500 tant număr de echipe de nieră Dîlja a avut loc ex­ Vrem
(Urmare din pag. 1) ocupare merituoasă, mate­ telnîologii la îndemînă pen­ ml de galerii, pentru uşu­ tineri au întreprins ac­ punerea „Ştiinţa şi religia
rializată prin produse mo­ tru a obţine produse de rarea transportului de căr­ ţiuni de recuperare şi re­ — două concepţii diametral
derne, elegante ce satisfac calitate superioară, pentru bune şi materiale. dare în circuitul productiv opuse despre lume si via­ Timpul pro
tant: de fibră naturală şi e Alte formaţii de tineri a 10 tone aglomerat feros, azi, 25 septe
aspect mătăsos elegant. tot mai mult gusturile şi că am dovedit aceasta. Pri­ au participat activ la efec­ 15 tone cărămidă refrac­ ţă". Vremea va
Noutăţile se numesc „Cris­ pretenţiile cumpărătorilor. cepere, competenţă profe­ tuarea lucrărilor de repa­ tară, 150 tone fier vechi, • Mai mulţi tineri de la toare, cu cc
tal" (deosebit de apreciat — Dacă culoarea cheamă sională, sensibilitate, dărui­ raţii la furnalul nr. 3 din 1000 kg de cupru, 1000 kg întreprinderea minieră Pe- Izolat vor ci
caracter de
pe scară naţională), „Axi- clientul, calitatea produsu­ re, dorinţă de autodepăşi- Combinatul siderurgic „Vic­ textile şi 500 leg hîrtie, a trila au luat parte la masa tul va sufla
nia“, „Olena" (imprimat), lui îl convinge să-l con­ re — cîte un dram din toa­ toria" Călan, au reparat 3 căror valoare ajunge la rotundă organizată de co­ nord-vest. T
„Lorena“, „Manuela" (cu tracteze, şi avem bucuria te acestea, puse cap la cap, vagoane uzinale, o locomo- aproape 300 000 lei. mitetul U.T.C., care a avut minime vor
buline), „Flavia", „Romia- de a fi vîndut, în 1985, de ne vor dovedi că de noi şi ca temă „Rolul opiniei pu­ între 7 şi 1:
maxime
cele
na", „Oneşti". „Celido" ş.a. patru ori mai multe pro­ numai de noi depinde îm­ blice în formarea compor­ 25 grade. Izo
Sînt noutăţi care relevă şi duse decît în anul trecut bunătăţirea calităţii produ­ Activitâţi politico-ideologice tamentului civilizat al ti­ ţa se va pr
La munte, e
nerilor".
preocuparea colectivului de — aprecia, concluzionînd selor. Că numai prin stră­ bătoare, cu
o Comitetul municipal
aici pentru folosirea teh­ dezbaterile, ing. Zoiţa Mă- danie vom da personalita­ Petroşani al U.T.C. a ini­ răşul Nicolae Ceauşescu, bll. Vor cădi
nologiilor de vopsire prin tăsaru, director adjunct al te produselor ţesătoriei, ţiat expunerea cu tema despre locul şi rolul tine­ Rubrică realizată ploaie. Vînt
cu
moderat,
rei generaţii în societatea
cu sprijinul
investigarea coloranţilor'a- ţesătoriei. Avem competen­ vom crea acestora emble­ „Concepţia P.C.R., a secre­ contemporană". Comitetului judeţean de 40—00 le
cizi produşi în ţară, o pre- ţa profesională de a găsi ma cu care să ne mîndrim. tarului său general, tova- • Un mare număr de al U.T.C. nord.