Page 79 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 79
ERCURI, 25 SEPTEMBRIE 1985 «jq 3
Gazetele de perete — mai aproaoe şi mai mult în centrul activităţii cultural-
implicate în necesităţile producţiei educative situăm realizarea
în eco- sarcinilor economice
Concluzia este următoa speetivă ale întreprinderii, nergiei. Este adevărat, do rialul documentar ce dove
tivalului
„Geor- rea : la întreprinderea de realizările şi fruntaşii în sarul prezentat de tovară deşte activitatea gazetei în
(color) lianţi Deva activitatea ga trecerii socialiste pe primul şa Carolina Popa, respon acest an. Tovarăşa Ioscfi- Prin specificul activităţii ducţie. E vorba de specta
zetelor de perete este per semestru al acestui an, ho- sabila gazetei, dovedeşte o na Caba, responsabila ga lor, comitetul orăşenesc de colele prezentate în sălile
„Limita
(color). manent în atenţia comi tărîri ale consiliului oame activitate destul de boga zetei, ne spune că săptă- cultură şi educaţie socialis de apel sub genericul „Elo
i d tetului de partid de la ni nilor muncii, măsuri sca tă. în prezent însă... mînal articolele sînt schim tă, comisia de răspîndire a giu hărniciei minereşti",
velul unităţii. Acest fapt dente ale lunii în curs şi Secţia de bază a între bate şi actualizate. Iar do cunoştinţelor tehnico-ştiin- expoziţiile de artă plastică,
progra-
a reieşit cu claritate şi din responsabilităţi concrete prinderii este cea de la sarul, voluminos de altfel, ţifice coordonează în mod fotografii, ex-Iibris, ce aduc
discuţia cu tovarăşul Geor- pentru înfăptuirea lor. Se cuptoare. Se înţelege, deci, susţine această afirmaţie. unitar şi îndrumă întreaga în prim-plan oamenii şi
ge Grozav, secretarul co adaugă la acestea aspecte oamenilor de aici, organiza Ceea ce se afla însă în a- muncă cultural-educativă, faptele lor, recitalurile de
mitetului de partid. „Nu pozitive şi negative ale ţiei de bază le revin sar cel moment afişat arată artistică, desfăşurată la ni poezie patriotică ale cena
o dată ne-am convins că muncii lucrătorilor din di cini de mare importanţă, clar : este necesară mai velul localităţii de către clului literar „Orfeu". Mi
atunci cînd conţinutul ga-- ferite secţii, ale activităţii iar gazeta de perete tre multă grijă pentru a con factorii educaţionali, indi nerul, orice om se simte
zetelor de perete este ne organizaţiilor do masă, ce buie să fie un sprijin per feri conţinut şi concreteţe ferent de subordonarea lor. puternic stimulat cînd îi
5,00 Ra- mijlocit legat de munca şi le referitoare la protecţia manent în efortul înfăptui- articolelor. Mai multă a- Care sînt principalele di oferim direct, din toată
îincţii ; eforturile oamenilor, cînd tenţie, apoi, aspectului a- inima, un lucru frumos.
ulei în recţii de acţiune ale aces
idiojur au fost găsite forme atrac cestora, cît şi al gazetei tor două organisme la ni Deosebit de bine primită
şi an- tive, cu exemple concrete, VIATA »E PARTID în general. în viaţa culturală a oraşu
•e. Râs- cînd există preocupări res Sînt acestea cîteva ele velul oraşului Vulcan, am lui a fost „Nedeia vulcă-
r tova- ponsabile şi competente — aflat stînd de vorbă cu to
iuşcscu, muncii ete. Prin felul cum mente ale activităţii gaze varăşa Maria Şimonfi, în neană", manifestare comple
ral pîa- această latură a muncii rii lor. Cele trei articole c- telor de perete de la în xă integrată în Festivalul
regătim noastre îşi găseşte eficien sc prezintă, prin conţinut xistente însă nu răspund treprinderea de lianţi De dubla sa calitate de pre naţional „Cîntarca Româ
anului ţa în concentrarea efortu şi actualitate, gazeta poate pe deplin unor astfel de şedinte.
ta prc- va. în afara concluziei de niei", în care ne-am înscris
melo- rilor pentru transpunerea şi trebuie să constituie un cerinţe. Sarcinile de pro la începutul articolului, se — Pentru a putea coor cu patruzeci de colective
2tin de în viaţă a importantelor exemplu pentru celelalte. ducţie afişate sînt cele de mai impun cîteva aprecieri, dona şi îndruma eficient
lem as- Şi, vom vedea de ce. pe luna august, iar cele un asemenea sector, cum artistice, cîteva situîndu-se
Bulctin sarcini pe care le avem. Un alt loc unde se poa în primul rînd, faptul că printre laureaţii etapei re
terpreţi Au fost făcute analize pe lalte două articole dedica eforturile comitetului de este cel al muncii cultural- publicane a ediţiei a V-a.
ă; 10,30 riodice şi stabilite sarcini te spune cu gazeta îşi do te unor evenimente politi partid în această privinţă cducativc ia nivelul unui
e; 10,45 pentru fiecare colectiv ast vedeşte calităţile pentru ce importante sînt de pe oraş, în componenţa comi — Ca preşedinte al co
Horesc; trebuie mai mult susţinu mitetului orăşenesc de cul
ştiri ; fel încât să se realizeze cîte care a fost creată este şi acum depăşite. te de către fiecare organi tetului nostru de cultură şi
1 copii- trei e d i ţ i i pe lună, să creas atelierul reparaţii mecani Cam acelaşi lucru poate zaţie de bază. Cpnducerea educaţie socialistă sînt cu tură şi educaţie socialistă
u Iţim a că puterea de înrîurire a ce. Prin exemple concrete, fi spus şi despre eficienţa şi coordonarea activităţii prinşi 27 membri — repre vi s-a încredinţat sarcina
citate ; de ultimă oră, articolele să conduceţi deopotrivă co
ştiri ; tuturor gazetelor, să con gazetei de la secţia mori colectivelor de redacţie tre zentanţi ai organizaţiilor de misia orăşenească de răs-
ui XX; stituie un real sprijin în aduc în atenţia colectivu ciment. Deşi mai bogat buie să constituie o preo sindicat, tineret, femei, ac
folclo- activitatea întregului colec lui aspecte ale calităţii ilustrată şi mai aproape de cupare cu caracter perma tivişti culturali, cadre di pîndire a cunoştinţelor tch-
ircmie- producţiei, rezultatele do- nico-ştiinţifice.
De la tiv". preocupările oamenilor se nent. Numai astfel aceas dactice, alte categorii de
il invi- Constatările proprii a- bîndite, sarcini şi termenp simte totuşi o -anumită su tă formă de acţiune a or oameni ai muncii. în cen — Intr-adevăr. însuşi de
;tin de venu -ţsă- ne confirme în cea stabilite, acte de indisci perficialitate în alegerea şi ganizaţiilor de partid în numirea comisiei spune to
muncii plină surprinse. trul activităţii noastre si tul despre specificul acti
con- mai mare măsură aseme reflectarea problematicii vederea înfăptuirii sarcini tuăm ca principală direcţie
Cîntecc nea preocupări. La intrare, „Trebuie să acordăm o majore a activităţii de zi lor îşi va dovedi din plin vităţii sale care, în ultimă
toordo- gazeta comitetului de partid. mai mare atenţie activităţii cu zi. în general, gazeta şi constant eficienţa prac de acţiune realizarea sar instanţă, vizează, ca obiec
1 6 , ^ 5 Frumos şi cu gust amena gazetei noastre — spunea cinilor do producţie ale u- tiv de seamă, tot realiza
17,00 îşi trăieşte viaţa — subli tică. nităţilor economice, ale lo
,05 Re- jată. Este evidentă grija tovarăşa Elena Banciu, se nia tovarăşul Vania Coro- VALENTIN NEAGU rea cu competenţă a sarci
istul — pentru estetic şi conţinut. cretarul organizaţiei de geanu — secretarul orga calităţii. Vulcanul este o nilor economice prin ridi
'.pici O largă arie de cuprinde partid C.T.C.—calculator. nizaţiei de bază. Insufi aşezare minieră, cărbunele carea spirituală, profesio
C * . re a problematicii majore Vom avea mai mult în a- cient însă. Se scapă din extras la întreprinderile nală permanentă a oame
•Ieşea . a muncii oamenilor din în tenţie. aspecte ale calităţii, vedere, bunăoară, că secţia Paroşeni şi Vulcan consti nilor muncii. Pornind de
imâne; treprindere. Nu mai puţin ale îndeplinirii sarcinilor tuie un preţios produs e-
★ Ra- este cel mai mare consu nergetic a cărui pondere aici, ne-am propus să ex
a in- decît 8 laturi ale activi pentru export". Şi aceasta, mator de energie electrică Aţi uitat să răspundeţi ! tindem şi să generalizăm
tăţii
► Apli- unităţii sînt reflectate întrucît la data vizitei al întreprinderii. Or, nimic trebuie, să crească mult în iniţiativa „Fiecare cadru
ecamis- aici. Fiecare dintre ele noastre conţinutul gazetei cincinalul viitor. De aceea, tehnico-inginoresc să rezol
-finan- la gazeta de perete legat Poşta ne aduce - zilnic
pundc- este condusă de un colec „Retorta" se rezuma doar de acest aspect important zeci şi zeci de scrisori de prin manifestările cultural- ve anual o problemă teh
i mini tiv de redacţie, coordonat la unele „Recorduri neo ,al activităţii. la cititorii noştri. Pentru educatlve ce se întreprind nică a cărei valoare să fie
stru + la rîndul lui de un colec bişnuite", relatări din pre Şi Ia atelierul var am
★ c e rezolvarea lor temeinică şi urmărim creşterea contri echivalentă cu retribuţia
Spor „ tiv central. Pot fi văzute sa mondială, referiri gene fost nevoiţi să apelăm la cît mai operativă este fi buţiei oamenilor muncii la pe un an". Am încercat. în
Asrr- sarcinile actuale şi de per- rale asupra importanţei e- dosarul ce conţine mate- resc să solicităm sprijinul acelaşi timp, să facem cu
ugestia realizarea acestui deziderat
■ o oră; organelor de specialitate, pus în faţa minerilor de noscute realizările ştiinţei
xagerii care, tot firesc este, să răs Congresul al XlII-lea al şi tehnicii româneşti şi u-
► Noc- ■ MUtiflUttgS. pundă în termen la cere partidului. Se organizează niversale, să reliefăm ulti
23,55— precizaţi locul de muncă şi )
iri. despre cine este vorba. rile şi doleanţele cetăţeni cu eficienţă dezbateri, me mele noutăţi în domeniul
DIALOG diul rubricii „Mica publici- l lor. Numai că mai sînt şi se rotunde, simpozioane, mineritului, aeţionînd deo
• V.M. - Prin interme- )
cazuri cînd uită această o-
potrivă pentru educaţia pa
schimburi de experienţă de
bligaţie legală. Cîteva c-
tale" puteţi aduce mu-lţu- ? xemple: Scrisoarea lui Toa- către factorii sindicali, con triotică a oamenilor. Au
AVEŢI CUVÎNTUL miri medicilor care v-au 1 der Tabac, din Tomeşti, ducerile unităţilor econo fost înfăţişate expuneri de
tratat. || mice şi aşezămintelor de dicate unor evenimente
O „Revenim, după un an, cu -aceeaşi doleanţă. Drumul trimisă consiliului popular cultură, organizaţiile de ti deosebite din viaţa parti
Dej nev sătesc este plin de gropi şi nu ştim de ce lucrările de SESIZĂRI - SOLUŢII j al comunei respective încă neret. Sînt abordate teme dului şi poporului nostru,
le de- din 5 martie a.c., nu a pri
Arta) ; reparaţii sînt tărăgănate prea multă vreme". (Un grup de mit încă răspuns. Din 26 privind tehnologiile noi de simpozioane pe tema: „Ce
litanul cetăţeni din satul Cîrneşti). • Sofolvi Vilhelm — Hu- \ extracţie a cărbunelui, ex a . însemnat pentru oraşul
i, sala • „Săptămîni la rind dispensarul uman din comuna martie aşteaptă Victoria tinderea mecanizării în Vulcan perioada de la
catifea nedoara, str. M. Viteazul, 1 Vîrtei, din Vaţa de Jos, Congresul al IX-lea al
Ciy- Zam are uşile încuiate. Nu avem cu cine sta de vorbă în nr. 21. Unităţile care des- ) un răspuns de la C.U.A.S.C. subteran, ridicarea pregăti,
cazul cînd sîntem bolnavi sau ne accidentăm". (Un grup rii profesionale a oameni P.C.R.", acţiuni dedicate
(Al'i de muncitori — Zam). fac alcool sînt bine stobi- 1 Brad. I.G.C.L. Hunedoara Anului Internaţional al Ti
1 o r) lite. Unde doriţi dumnea- l a uitat să dea răspuns iui lor. Sînt subordonate ace
i (Pa- • „în ziua de 7 septembrie a.c., orele 11,30, ne aflam voastră, nu se poate. ^ Ioan Dobrean, la scrisoa luiaşi obiectiv acţiunile cu neretului. Aceste manifes
lulieta la punctul de alimentare cu combustibil al I.J.T.L., de lin rea lui din 9 mai, iar Con cartea (prezentări şi lan tări, împletite cu cele de
leky II gă gara Hunedoara. Aveam bagaje şi cum tocmai venise sări, standuri şi expoziţii educaţie matcrialist-ştiinţi-
PENI.: • Roman Costea — De- ^ siliul popular al comunei
(Cul- la alimentat taximetrul cu nr. 1-HD-4081, a-m rugat şoferul va, Aleea Streinului, bloc 65, I Beriu este dator cu un răs de carte cu vînzare), cu fil fică, urmăresc formarea o-
Fata să ne ducă în centru. El a găsit diferite motive pentru a mului nou, creşterea con
Lucca- ne refuza: că e ocupat, că e defect... Ultima scuză — ap. 21. Din răspunsul / puns cetăţeanului Petru mul (proiecţii de filme do
îpa — anume, cum că trebuie să ducă oameni de aici la Hăş- G.I.G.C.L., dat sesizării j Bîldea, din Sibişcl, de la cumentare ce însoţesc ex tribuţiei sale la realizarea
erul) ; dumneavoastră, reţinem că 1 2 august a.c. Neprimind a- punerile şi dezbaterile pe sarcinilor economice ale
>no ’82 dat — părea plauzibilă. Deci am renunţat. Dar după ce sectorul fond locotiv va / ceste răspunsuri, cetăţenii teme profesionale). Am ac localităţii, Ia înălţarea
INOA- a alimentat, a plecat cum venise — adică gol ! întreb
: mari ce a scris în foaia sa de parcurs ? îl întreb dacă ştie că proceda la verificarea şi ] se adresează altor şi altor ţionat ca şi activitatea patriei pe noi culmi de ci
U - desfundarea subsolului blo- organe. Pentru a preveni artistică să-şi aducă o con vilizaţie şi bunăstare.
1
ru doi în meseria pe care şi-a ales-o, receptivitatea şi politeţea cului 65 şi va face reme asemenea situaţii am făcut tribuţie mai însemnată la
czat) ; în relaţiile cu oamenii sînt fireşti. Cît despre economisirea
Steaua de carburanţi...". (Dumitru Ciobanu, Hunedoara, Aleea dierile necesare. Orga ioc acestui semnal ! realizarea sarcinilor de pro MINEL BODEA
t: Vîl- nul de specialitate al
icrul); Cîmpului 1/70).
ecolu- G.I.G.C.L. Deva — Secţia
l,egen- ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI A.C.T. — se va ocupa în
Chang continuare îndeaproape de
J-BAI: • Gherasim Muntean - nr. 14, bloc C 46/38. Pen-
(Casa urmărirea şi îmbunătăţirea
î: Po- Hunedoara, str. Mureşului tru a vă putea răspunde, furnizării apei calde şi reci.
liestre
Tatăl
scurt ;
(Casa
SRIA : spart noaptea magazia u- • S-a „îmbrăcat". Venind '
(Mu- nităţii, de unde a furat 205 din Hărţăgani la Deva, |
5 (Lu-
Fiul kg grîu. N-a apucat însă Cornelia Hăncilă s-a abă- *
m m m nici să-l ducă la moară, tut şi‘pe la magazinul „UI- I
h A ti. © Asociaţi în rele. Vio- pia", de unde a furat im- *
rel Codrean şi Nicoiae Tu- brăcăminte de damă în t
• Fără taxare. Aron Coşa, ţu, ambii recidi-vişti din valoare de 766 lei, „uitînd" '
şofer la Autobaza din Ha Crişcior, au atacat prin vio însă să o şi plătească. Aşa t
ţeg a I.T.S.A.I.A., proceda lenţă pe un cetăţean, de- s-a „îmbrăcat" cu un dosar |
icntru după bunul plac în folosi posedîndu-î de 2 400 lei şi penal, *
1985 ; rea izotermei 31 HD 2366, de actele de identitate.
imbă- ou care a efectuat curse
riabil. „Preocuparea" le-a fost în-
oi cu fără taxare pentru persoa .treruptâ, a-flîndu-se acum
Vîn- ne particulare. S-a stabilit la loc sigur.
it din că a parcurs astfel 1 250
tturile ® Chilipirgiul. Venită prin
prinse km, asupra sa fiind găsită Petroşani pentru a-şi va
i, iar suma de 25 000 lei. A fost lorifica „obiectele preţioa
20 şl arestat şi dă socoteală
olnea- se", Floarea Mic-Iescu a
cea(ă. pentru fapta comisă. reuşit să-l păcălească pe
;chim-
varia- • „Lucrător" de noapte. Ion Bucale, care a cum
■so de în loc să-şi vadă de tre părat două verighete din Rubrică realizată
sufla burile sale, ca îngrijitor de metal comun, cu suma de cu sprijinul
ificări animale la C.A.P. Mestea 8 000 lei. Asemenea chili Inspectoratului
din Gîncluri do pace, exprimate prin desen pe asfalt de către şoimii patriei hunedo-
căn, Olimpie Cănănăi a pir, mai rar. judeţean de interne reni, cu ocazia Săptămînii Cru cii roşii. Foto IOAN VLAD