Page 85 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 85
*as
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Zi-lumină la strînsul recoltei
şi semănatul griului!
Dc la primele oro alo Indiferent că so a f l a u la lucru al acestora, în majo
dimineţii, mobilizaţi de recoltatul cartofilor, al po ritatea cazurilor, s-a mă
organizaţiile dp partid, un rumbului sau sfeclei de
mare număr de locuitori zahăr, aceştia au muncit surat în zi-lumină. Secven
ai satelor de pe raza ţele pe care le redăm în
C.U.A.S.C. Călan, de elevi cu răspundere şi hărnicie continuare ilustrează mo
de la şcolile generale şi pînă seara lîrziu. Nici me dul în care s-a acţionat
liceu] din oraş au ieşit în canizatorii nu s-au lăsat pe. ogoarele a trei dintre
eîmp. mai prejos. Programul de unităţile consiliului unic.
RECOLTAREA CARTOFILOR ÎN PRAG DE FINALIZARE,
A PORUMBULUI PE FRONTURI TOT MAI LARGI
Aşa se prezentau lucru ducţiei l-am făcut numai ha, mecanizatorul Eugen
Două colective, un singur ţel—recuperarea unde în două întinse tar cu căruţele cooperatorilor Lăzărcscu a intrat Ime
rile Ia C.A.P. Bretea Strei,
noştri. Pînă astăzi am pre
lale învecinate se desfăşu diat cu combina de recol
grabnică a restanţelor, realizarea integrală ra bătălia strîngcrii carto BRIGADA^,FUIGER" PE OGOARE
filor şi a porumbului. Cîm-
pul era plin de oameni,
a sarcinilor şi angajamentelor saci şi căruţe. Numărăm dat la fondul de stat 100 tat la tăiatul cocenilor. în
34 de atelaje. La oameni
însă a fost mai greu. „Di tone de cartofi". apropiere, Simion Motolea,
Oamenilor muncii din depăşiri ale planului pe pregătesc condiţiile bunei mineaţă am fost 116 aici, Se muncea, de aseme aflat la volanul combinei
cadrul celor două fabrici 1985. funcţionări a aglomerato- la cartofi — ne ajută Ma nea. la recoltarea porum C 12, recolta mecanizat po
de aglomerare ale Combi Temeinicia acestei apre rului pe timpul iernii — rin Tănăsoni, preşedintele bului. Manual şi mecanic, rumbul.
natului siderurgic Hune cieri răzbate din ritmurile protejarea instalaţiilor de cooperativei —, dar acum, întreaga activitate o coom La C.A.P. Ruşi, grosul
doara le revin sarcini deo înalte în care cele două transport al materiilor pri după ce oamenii au ven.il dona Marcel Petruţa, in forţelor umane şi mecanice
sebit de mobilizatoare în colective îşi desfăşoară ac me, asigurarea cu piese de la uzină, sîntem, ve ginerul şef a unităţii, care era concentrat la Ocoliş.
asigurarea secţiilor de fur tivitatea, din responsabili de schimb a benzilor deţi, peste 200. Aproape era preocupat să nu ..După ce am recoltat car
nale cu aglomerat în canti. tatea cu care comuniştii, transportoare, realizarea toţi sătenii din Măceu. Re se piardă- nici un bob din tofii dc pe cele 20 ha d.in
tăţile şi de calitatea co toţi oamenii muncii de aici stocului de minereu omo coltăm cartofii de pe ulti recolta acestui an. După brigada Ruşi — arăta Ma
respunzătoare obţinerii fon tratează soluţionarea pro genizat în depozit etc. mele 5 hectare. în cel mult ce membrii brigăzii con rin Bergheanu, contabila
tei atît de necesară bunului blemelor pe care le impli La temelia tuturor aces două zile tot terenul va fi duse de Olivia Giredea nu şefă a unităţii — am in
mers al oţelăriilor şi, mai că realizarea exemplară a tor realizări, şeful secţiei eliberat. Transportul pro strîns ştiuloţi i de pe II tensificat ritmul pe aceste
departe, al laminoarelor. sarcinilor de producţie. a ţinut să remarce pri- 10 ha, ultimele neelibera-
Aglomeratoriştii au anali te“. Mecanizatorul Dorel
zat din timp respectivele Vesa, cu maşina de scos
sarcini, au fost unanimi în cartofi se străduia să mul
aprecierea că ele sînt pe Y1 AN KTRECERE IN CINCINALUL VIITOR ţumească toate familiile ie
deplin realizabile şi au şite cu mic cu mare la
trecut hotărît la transpu strînsul, sortatul şi trans
nerea lor în viaţă. La fabrica de aglome ceperea, hărnicia şi dărui- portul cartofilor.
— Invingînd rigorile ier rare nr. 1, ing. Dumitru rea in munca ale si ng. Şi aici a început recolta_
nii, am acţionat cu hotă- Bucur, şeful secţiei, ne-a Ioan Popescu, şef de tul porumbului. Victoria
rîre pentru încheierea cu vorbit despre principalele schimb, Samoilă Ilac, Pop, preşedintele coopera
bune rezultate a celui de-al preocupări ale colectivului Gheorghe Dănciulescu, Eu tivei, era mulţumită de
felul în care au decurs lu
7-lea plan cincinal şi pu pentru desfăşurarea nor gen Tănase, Gheorghe Ar- crurile în prima zi, „Am
nerea temeliilor solide nou mală a producţiei, despre deleanu, Silvestru Avasi- fost doar 26 de oameni şi
lui cincinal 1986—1990 — atenţia deosebită ce se a- loaie, Edmund Szabo, Ioan am strîns ştiuleţii de pe
ne mărturisea ing. Dumi cordă pregătirii condiţiilor Lucaci, maistrului Viorel aproape 5 ha. Odată în
tru Bobârnea, directorul de realizare a sarcinilor de Certezan, .celorlalţi oa cheiat recoltatul cartofilor,
uzinei nr. 2 furnale — viitor, astfel Incit să fie meni ai muncii din fabrică, vom intra cu mai multe
aglomcratoare. Şi, cu toa evitate greutăţile întîmpL u n i ţ i în gînd şi faptă pen forţe la porumb".
nate în primele luni ale tru atingerea aceluiaşi ţel
te că la finele primului anului. Dintre aceste preo — recuperarea grabnică a In „Luncă", o tarla în
trimestru al anului aveam cupări am reţinut efortu tuturor restanţelor, reali tinsă a C.A.P. Strei, s-a
o restanţă de 44 000 tone rile ce se fac pentru în_ zarea integrală a sarcinilor lucrat cu mai mult spor în
de aglomerat, aglomerato şi angajamentelor asu a doua jumătate a zilei.
riştii nu au considerat nici cadrarea strictă în consu mate în producţie. Pînă seara, cei aproape 56
murile dc materii prime,
0 clipă această cantitate materiale şi energie, pe Pe aceleaşi coordonate de cooperatori au rotunjit
dc nerecuperat. Comitetele seama încărcării la capa se sitiiează activitatea co la 40 de ha suprafaţa eli-
de partid din fabricile nr. citate a utilajelor din do lectivului de aglomcrato- Brigada „Fulger” :
1 şi 2, conducerile secţiilor tare, respectarea discipli ri.şti de la fabrica nr. 2. MIRCEA LEPÂDATU,
şi a uzinei au luat o serie nei tehnologice şi a muncii. Inginerul Victor Stănculca, LIV1U BRAICA
de măsuri, a căror mate De asemenea, demne de şeful secţiei, Ion Dinuţă,
rializare se regăseşte în relevat sînt şi acţiunile secretarul comitetului de (Continuare in pag. a 3-a)
recuperarea, la sfîrşitul privind asigurarea unui partid al fabricii, şeful
l u n i i august a.c\, a 28 000 mers „înlîns“, fără sincope, schimbului ,,B", ing. Emil Pe tarlaua „La intersec
tone aglomerat, existînd al instalaţiilor şi maşini Ciubuc, ceilalţi interlocu- ţie", «te la C.A.P. Simcria,
deplin temei ca la sfîrşi lor, respectarea întocmai elevii şcolii generale nr.
localitate,
încheie
din
2,
tul a n u l u i să ne prezen a reţetelor de dozare, prin MIRCEA DIACONU recoltatul porumbului.
tăm cu întreaga cantitate care se vor realiza economii Foto N. GHEORGHIU
recuperată .şi cu însemnate la cocs. De pe acum se {Continuare în pag. a 3-a)
Amintiri de brigadier Sâ fie grăbit adunatul larg de lucru, mecaniza
asigurat
Avind
front
şi depozitatul furajelor I • torii de la S.M.A. Orăştie
Zile de muncă patriotică din urmă de #al, pe noua-i acţionează in schimburi
pe şantierul Ostrovu Mic albie, spre baraj, sub pri prelungite, la lumina fa
- A.C.H. Păclişa. Tocmai viri pline de încredere. Îmi In sectoarele zootehnice insistenţa şi perseverenţa O situaţie nemulţumitoa rurilor, pentru a grăbi a-
am terminat de curăţat vine in gînd amintirea lan proprii, cele opt unităţi cooperatorilor în scopul va re, fiindcă la fînuri şi su
platoul al doilea din faţa sării unui vapor, la Ga din cadrul C.U.A.S.C. lorificării depline a su culente nu se realizează răturile şi pregătirea te
barajului, pe unde va tre laţi... Geoagiu deţin importante prafeţelor cu furaje — tonajul planificat. Astfel, renului destinat însămîn-
ce apa miine dimineaţă, Faza a doua o devierii efective de bovine şi ovi cultivate şi naturale —- dacă la C.A.P. Romos, care ţării griului. Exemple bu-
cind are loc devierea. Este peste barajul deversor e ne. Firesc să ne interesăm, rezultatele obţinute pînă la avea depozitate 585 tone
un moment deosebit în via încheiată. Acum se poate prin urmare, care este sta această oră nu ne mulţu fînuri, faţa de 690 tone
ţa unui şantier de acest trece la intensificarea lu diul pregătirii bazei fura mesc, deşi sînt mai bune stabilite, cu posibilitatea
fel; el încununează munca crărilor pe digul drept şi jere pentru viitoarea sta- faţă de perioada similară completării necesarului din LA LUMINA
a mii şi mii de muncitori, începerea acumulării in lac. bulaţie a animalelor. De a anului trecut. Ele osci coasa a III-a la lucerna şi
maiştri, ingineri. Trebuie să Lucrările ia uzina hidro asemenea, ce măsuri s-au lează de Ia unitate la trifoi, la complexul de FARURILOR
fie ceva intr-adevăr deo electrică de la Ostrovu Mic, luat şi cum so acţionează vaci Vaidei, C.A.P. Geoa
sebit. Se simte deja atmo- avind puterea instalată in în aceste zile pentru strîn- giu şi Romoşcl, care se
slera încărcată de Horii cele două hidroagregate gerea şi punerea la adăpost apropie cît de cit de plan,
nerăbdării şi bucuriei. E de 15,9 MW, au intrat in a finului, suculentelor şi In unităţile la toate celelalte unităţi ne de urmat in această
soare. Motoare duduie. etapa finală. grosierelor, a altor resurse C.U.A.S.C. Geoagiu * 5 restanţele sînt mult mai privinţă au oferit mecani
Braţul unei macarale adu ...Platoul unde ieri tre- furajere existente încă pe mari. Iar minusurile la zatorii de Ia secţiile şi
ce o dîră de umbră dea băluiam entuziaşti noi, bri cîmp ? fînuri, pentru .care nu tre formaţiile S.M.A. din Tur•
supra noastră. Gigantul se gadierii, e acum plin cu Inginerul zootehnist Mir- unitate, în funcţie de buie căutate justificări, aşa daş, Căstău, Mărtineşti,
află dincolo de baraj (vreo apă, Verde, pentru că se oea Stănescu ne-a spus : suprafeţele cultivate, dar cum se ştie din experienţa Sibişel şi din alte coope
50 m in linie dreaptă) şi oglindeşte in ea Retezatul. şi de interesul şi preocu anilor trecuţi, înseamnă, rative, care în seara zi
tocmai descarcă un coş Iar în bătaia soarelui de — Conducerea C.U.A.S.C., parea manifestate de coo dincolo de producţii slabe lei de 26 septembrie a.c.
care să tot aibă o tonă. dimineaţă strălucesc pietre organele comunale de peratori pentru strînger.ea la lapte în iarnă, mari
Un coleg e dedesuptul sar le Cetăţii de Coif. Intr-un partid şi de stat, majo întregii producţii din cîmp. eforturi financiare pentru au lucrat in brazdă pînă
cinii. „Fugi, băiete, de-a- celebru roman, eroii se ritatea fermelor noastre au cooperative. la orele 22-23.
colo“. „Lasă-I că are cas nedumireau in legătură cu acordat o atenţie deose — Tovarăşe inginer, să Vremea linurilor a tre Intre cei 15 mecaniza
că !“ — ne amuzăm noi. stropii de lumină ce răzba bită recoltării şi depozită „aruncăm" o privire prin cut. Ce ' se întîmplă cu tori care au lucrat la
depozite. Ce vedem la a.
Sus, pe baraj, două siluete teau dintre ziduri. rii la timp şi în bune con ceasta oră ? suculentele, deoarece şi la C.A.P. Turdaş, i-am notai
voinice, minunat profilate De acum încolo, pe har diţii a furajelor, se impli acest sortiment cantităţile pe Gheorghe Goci, lire
pe cerul albastru, cel mai ta Jării Haţegului, orice că cu toată răspunderea în — La fînuri, în total, depozitate sînt mici ? Solomon, Viorel Ezan,
albastru cer pe care l-am copii va putea arăta cu vederea acoperirii necesa sînt stocate circa 4 000 to — Se lucrează intens în Teofil Rădulescu, Troian
văzut vreodată. degetul locui izvorului lu rului de furaje pentru fie ne, dintr-un necesar de toate unităţile — reia in Muntean, Nicolae Nasta
...4, 3, 2, 1. Primul fir de minii, care unitate în parte. Sîn 5 243 ; la suculente aproa terlocutorul. Zi de zi sînt şi alţii, iar la Căstău s-'PU •
apă, acel clipocit de neui Elev CALIN HERA, tem în plină campanie şi pe 2 000 tone, din 15 220; evidenţiat Dumitru Moldo-
tat, se îndreaptă tulbure, Liceul de matematică- la „capitolul" furaje, iar la grosiere 3 031 tone şi L. BRADEANU van, Ion Cioriţă şi Gheor
intii, şovăielnic, ajutat apoi fizică Hunedoara stocurile cresc din zi în zî. vom ajunge la 4 500 tone, ghe Buia.
Insă nu în măsura dorită. cu 500 peste plan. Aceasta
Ou toate eforturile depuse, este situaţia. (Continuare în pag. a 3-a)
