Page 86 - Drumul_socialismului_1985_09

qq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 668 • VII

î MB

5 Vele

20,00 Telcjui
20,20 Actuali
nomie
20.35 Cadran
Planificare, organizare, angajare Perfecţionarea... etalonului 20,55 Amfitc:
21,25 Agenda
internai
Rezultatele bune în mun­ superioare faţă de folosi­ Jlaţegului îi dau maximă se stabilesc parchetele de Prin natura activităţii mai mult teren. Cu aceste ge En<
că obţinute în acest an de rea metodelor clasice de atenţie, s-a referit, într-un unde să se creeze stocuri sale — confecţionarea de prilejuri se analizează, a X-a
colectivul Sectorului fores­ exploatare, arăta mais­ parchet din bazinetul Cîr­ pentru iarnă, se asigură scule, dispozitive şi verifi­ concret, ce greşeli s-au 21.35 în luni
tier de exploatare Haţeg trul Leon Feder. nic—Retezat, ing. Romulus şi selectează forţa de mun­ catoare pentru produsele semnalat, care sînt cauzele lor Con
nu sînt întîmplătoare. „Se­ — Este adevărat, trac­ Goţiu, director adjunct că pe bazinele şi brigăzi. noi, în curs de asimilare, care le-au generat şi cum “Ţălor
cretele" lor le-am aflat toarele sînt bune. Uneori tehnic al I.F.E.T. Deva. Şi încă un element, în- şi pentru producţia curentă trebuie acţionat pentru ca 21,50 Tclcjuri
chiar de la cei care le se defectează şi nu avem — Este vorba despre tr-un tablou al experienţei a întreprinderii — calitatea astfel de situaţii să - nu se 22,00 închide;
obţin, acolo, în parchete, piese de schimb. Alteori modul serios şi respon­ pozitive, înaintate, pe care apare ca o cerinţă expresă mai repete. mului.
la 1000—1000 metri alti­ lipseşte motorina. Dar noi sabil în care se pregătesc ni l-a relevat Anton Itul, a muncii întregului colec­ Tot ca experiment pre­
tudine. trebuie să ne organizăm aici condiţiile de lucru şeful autocoloanei Cîrneşti tiv al secţiei sculărie, din ţios am reţinut, din cele
— Primul şi cel mai im­ în aşa fel îneît să dră­ pentru perioada iernii. a U.M.T.C.F. Deva : „Co­ cadrul I. M. Orăştic. A- prezentate de ing. Ioan
portant aşa-zis secret, dar mui m la maximum carbu­ Iată, pînă la 30 septem- laborarea şi înţelegerea ceasta, deoarece numărul, Blaga, şeful grupei tehno­ ItADK
care este la îndemîna ori­ între lucrătorii sectorului dar mai ales calitatea logice a secţiei, strînsa
cui, şi nu numai în do­ S.F.E. HAŢEG şi coi ai autocoloanei noas­ s.d.v.-urilor realizate aici colaborare şi conlucrare
meniul exploatării lemnu­ tre, în sensul că ci nu doar sînt hotărîtoare asupra ca­ permanentă — de la în­ BUCUREŞJ
lui, este planificarea rigu­ ranţii, să prevenim even­ brie, S.F.E. Haţeg ter­ creează stocuri, ■ dar ne şi lităţii produselor ce se exe­ tocmirea temelor de pro­ dioprogramu
roasă a muncii — ne spu­ tualele defecţiuni, să nu mină exploatarea întregu­ spun cu exactitate unde şi cută în toate celelalte sec­ iectare şi pînă la finisarea 0,30 La ord
ne ing. Aron Petric, şeful oprim producţia. lui volum de masă lem­ ce cantităţi de masă lem­ ţii şi ateliere ale între­ piesei respective — între agricultura;
jurnal ;
7,3(
sectorului. Cunoscîndu-ne Dădăceşte consideraţii ale noasă aferent planului pe noasă există-, îneît şi noi angajament
bine, din timp, sarcinile, destoinicului tractorist Ioan acest an, urmînd să trea­ să asigurăm un transport Răspunzind
Ie repartizăm echilibrat pe Rochneanu, funicularistul că la asigurarea stocuri­ operativ, la parametri op­ I.M. ORĂSTIE t o v a r ă ş u
bazinele, parchete şi bri­ Constantin Timofte a-ţinut lor pentru producţia lui timi de eficienţă. Astfel Ccauşcscu,
nim integral
găzi, funcţie de specia să adauge : „Tocmai de nu efectuăm curse în gol 1985, să pre
masei lemnoase de exploa­ aceea, funicularele n-au 1980 în zonele accesibile ori sub capacitate, nu prinderii. toţi cei ce contribuie la nic planul ;
tat, de teren (în pantă, la moarte. Ele lucrează . bine mijloacelor auto. Aşa au consumăm inutil carbu­ De la ing. Mircca Lu- realizarea fiecărei scule, a 8.00 Revista
Curierul me
altitudine, accidentat), de şi iarna şi vara, numai să acţionat şi în 1984 şi au ranţii. gojan, şeful secţiei, am dispozitivelor sau verifi­ Buletin de
anotimpurile anului — pen­ le stăpîneşti cum trebuie. reuşit să-şi realizeze pla­ Iată doar cîteva subli­ aflat că cei 225 de oameni catoarelor. Riispundem
lor; 10,00 Bul
tru a nu avea perioade Şi cred că noi reuşim a- nul din prima lună, în nieri despre o bună expe­ ai muncii din sculărie cu­ — Un singur exemplu — 10,05 Ştiinţa i
de inactivitate —, pe a- cest lucru". pofida iernii grele şi lungi. rienţă în munca forestie­ nosc bine acQste aspecte. concretizează interlocuto­ Atlas folclorj
ceste baze stabilindu-ne şi La un alt aspect deose­ De pe acum, se poate ve­ rilor de la Haţeg — în „Ştim că secţiei noastre i rul. De la una dintre sec. lctin de ştiri
tehnologiile de lucru adec­ dea, se pregătesc cabanele, fond strădanie, pricepere, se mai spune „etalonul să ştiu ; 11,31
ţiile întreprinderii noastre
vate. Mă gîndese, în spe­ bit de important pentru instalaţiile de încălzire, de­ iniţiativă şi angajare — calităţii producţiei întregii ne-a fost sesizată ruperea 12.00 Buletin
De toate pes
asigurarea ritmicităţii ac­
cial, la exploatarea arbo­ tivităţii de exploatare a pozitele de alimente, plu­ lesne de preluat de toate întreprinderi". Dar asta nu rişti! ; 12,30
rilor cu coroană — prin gurile pentru deszăpezire, colectivele de lucrători fo­ înseamnă că ne putem de­ frecventă a broşelor de la ra folelorulu
care realizăm productivi­ lemnului, în orice anotimp, materialele antiderapante. clara mulţumiţi cu ce şi butucul canelat al unei la 1 la 3 ; 10,00
club ;
tăţi ridicate în exploa­ căruia forestierii din Ţara restieri din judeţ. cît am făcut pînă acum roţi dinţate. Conducerea ştiri ; 16,05
tare —, la concentrarea pentru ridicarea calităţii secţiei a repartizat spre dio ; V C
mijloacelor tehnice şi for­ produselor pe care le rea­ rezolvare acest „caz“ gru­ conom
de ştiu.»
ţei de muncă — ceea ce lizăm. Nu acesta este spi­ pei tehnologice, mai precis patrie ; 17,'
conduce atît la randa­ ritul care ne caracterizea­ inginerului Marius Popa. gistrări de n
mente superioare, cît şi la ză, ci permanenta frămin- Studiul întocmit asupra Iară; 18,00
diminuarea consumurilor proiectului de execuţie a * ltadiojurn;
internaţional!
de rhateriale şi carbu­ tare pentru găsirea şi apli. dus la descoperirea cau­ Muzică, infc
ranţi —, kr utilizarea fu- carea unor metode capabile zelor şi, ca urmare, la zică * Spor
nicularelor şi a tractoa­ să îmbunătăţească mereu reproiectarea sculei res­ diojurnal ; *
turală * La
relor pentru scos — apro­ valorile... etalonului, adică pective. Tot ing. Marius 22.00 O zi
piatul lemnelor la druriiu- ale rezultatelor muncii Popa a fost acela care, ★ Radiojum.
rile de acces auto. noastre". împreună cu maistrul Emil zultalelc trai
eiştigu/V Lot<
Planificîndu-şi a t e n t Cuvintele , şefului secţiei Popovici, muncitorii Marin turnă — ftizie.
munca, Iucrînd ordonat şi au acoperire în faptele oa­ Păsăroi, Valentin Iona.şcu, 24.00 Buletin
serios, oamenii muncii de menilor. Maistrul Emil Viorel Tămăşan, Kmilian
la SiF'.E. Haţeg şi-au de­ Popovici, secretarul comi­ Voica şi controlorul de
păşit în acest an lună de tetului de partid al sec­ calitate Iulian Mic au
lună prevederile de plan, ţiei, aprecia că dezbaterea realizat efectiv şi au re­
un accent deosebit punîncl pe ateliere şi pe formaţii
pe producţia fizică şi pe de lucru, la sfîrşitul fie­ cepţionat noua broşă.
DEVA: Atc
export,. cărei săptămîni, a modu­ Efectul ? Calitatea net su­ de Vultur (1
— Precum se vede, aici, lui în. care au fost res­ perioară a noii scule (nu şerif extrater
la Cîrnic, folosim funicu- pectate tehnologiile de fa­ mai avem nici o sesizare HUNEDOARA
larele la „scos" şi tractoa­ bricaţie pentru fiecare din partea beneficiarului), răzbunării (1
rele la „apropiat", reali- Termocentrala Mintia — un obiectiv mereu în actualitate pe fluxul energetic na­ produs a devenit deja o economii de 50 000 lei a- A); Sosesc
lătoare (Mod
zînd astfel productivităţi ţional. experienţă, care cîştigă tot nual. Ciuleandra (1
cky II (Arta,
vinilor) • I
Acasă 7
Soluţie nouă din idei... îmbinate! Piesele uzate redevin, la strung, piese noi contra > .n
Rocky ll (7
L U P E N I:
In faţa greutăţilor, omul funcţionează în siderurgie. staţionare a vagoanelor s-a Dacă socotim că un cat de oamenii din secţia I, cu diametrul de 30 nun şi (Cultural);
nu abdică. Mintea sa în­ Dar, alimentatoarele cu redus de 3,5 ori. • Recu­ mărfar are, în medie, circa care demontează cisternele lungimea de 180 mm. Este Provocarea
(Luceafărul)
cepe să fulgere, să scor­ plăci, care însoţesc, în perarea într-un an a 11 000 30 de vagoane, atunci din intrate în fluxul de repa­ nevoie de multe asemenea Adela (Mine
monească în jeraticul cu­ combinatele siderurgice, tone de cărbune (suficient vagoanele reparate supli­ raţii" — ajunge la atelie­ piese. De pildă, numai în NOASA: Cir
noaşterii şi propriei expe­ instalaţiile de culbutare pentru funcţionarea timp mentar de către colectivul rul nr. 6 mecanic. Mais­ componenţa „suspensiei" eltorcsc); u
rienţe, pentru a scoate de prin rotire, au fost înlo­ de o zi a C.T.E. Mintia), I.M.M.R. Simeria, pe pe­ trul Dumitru Oprean, se­ intră 16 buloane mici şi cordaţl clrcu
acolo frînturi de idei, cuite la C.T.E. Mintia de prin eliminarea pierderilor rioada care a trecut din cretarul organizaţiei de tot atîtea de dimensiuni nuanţe (Retc
spre a le îmbina şi a în­ „maşini de scos cu roată de cărbune pe nervurile acest an, se pot compune bază a atelierului, ne dă mai mari". Provocarea
tregi o soluţie ingenioasă. cu cupe". Aceste din interioare . ale vagoanelor exact 24 de asemenea tre­ primele explicaţii: „Din Rodica Iacob, Ştefan (Steaua roşie
Aşa s-a întîmplat la urmă maşini sînt aplicate (circa 100—150 kg pe va­ nuri. Şi dacă adăugăm că barele de tracţiune uzate, Bala, Mircea Suba şi Nelu Un şerif
C.T.E. Mintia, unde greu­ tot în centralele electrice, gon). o mare parte din piesele aici se confecţionează di­ Avram sînt strungari, au­ (Patria); Pol
tăţile se numeau : înfunda- însă numai la estacadele Dincolo de aceste rezul­ montate la vagoanele re­ ferite piese noi ca fuse tori direcţi ai pieselor noi llncvent (Fii
rea buncărelor şi acumu. supraterane de descăr­ tate măsurabile, efectul cel parate sînt recondiţionate frînale sau buloane mai confecţionate. Unul dintre OAGIU-BAî :
larea unor cantităţi mari care a vagoanelor cu căr- mai spectaculos l-a re­ sau fabricate direct în ate­ mici necesare pentru ti- ei, Săndel Corne, ne-a de­ (Casa de ci
de cărbune sub culbutor, prezentat buna funcţionare lierele unităţii — din re­ clarat : „O bară de trac­ ŢEG : Fapt
col ma ta rea fi limenta toarelor 3 a C.T.E. Mintia în timpul pere mai mari, uzate — ţiune cu diametrul uzat cla); BRAZI
cu plăci care preiau căr­ C.T.E. MINTIA iernii ’85, cînd a asigurat ne dăm seama de eforturile I.M.M.R. SIMERIA în proporţie de 10—12 la seriile î-n ;
bunele din buncăre (dato­ circa 20 la sută din pro­ deosebite pe care le fac sută, nu mai poate fi re­ Ciuleandra (i
rită particularităţii cărbu­ bune. ducţia de energie electrică oamenii muncii din între­ condiţionată. Insă dintr-o tură); SIME:
nelui energetic de a adera Ce a rezultat din această a ţării. Piân aplicarea teh­ prinderea simeriană pentru moneria de frînă a bo- asemenea bară, lungă de turilc Iul 1
puternic la suprafeţe), stag­ îmbinare ? „In primul rînd nologiei despre care vor­ creşterea bazei proprii de ghiului, suspensia boghiu- 3—4 m, pot fi strunjite (Mureşul);
nări şi neritmicitate în — ne-a declarat responsa­ bim, navetele cu cărbune aprovizionare. „Deşi la o lui, sau bulonul central circa 8 buloane pivot, o- rea iilSMnult
asigurarea combustibilului bilul cu inovaţiile — o îngheţat şi-au redus la ju­ cisternă reparată, sau la de la crapodine. Indife­ peraţie la care lucrez şi
solid necesar centralei. Iar economie (postcalculată) de mătate timpul de staţio­ un vagon de marfă — ne-a rent de felul reperelor fa­ eu, acum". rlile I-H (L
soluţia care elimină aceste 3 500 000 lei pe an, dato­ nare în tunelul de dezgheţ, declarat Ionel Ţuligă, bricate, important este că Piese cu dimensiuni mai
greutăţi, aflată după multe rată îndeosebi creşterii ceea ce asigură ritmicitate membru în comitetul din piesele uzate — în care
„nopţi albe" de către in­ productivităţii muncii la în alimentarea centralei, partid al întreprinderii — sînt înglobate materii pri­ mici fabricate diin repere Vrem
ginerii Florea Bereş şi Ion descărcarea vagoanelor şi economisirea a peste 6 300 sînt folosite şi multe re­ me, combustibili, energie, mari care, altfel, ar tre­
Păuna, se cheamă „Teh­ recondiţionărU, unor im­ toc pe an, creşterea pro- pere aprovizionate pe plan forţă de muncă şi alte bui trecute la capitolul
nologie de descărcare şi portante cantităţi de ener­ - ducţiei de energie electrică central din piesele pro­ valori importante — nu se „fier vechi". Eforturi con­ Timpul pro
jugate ale harnicului co­
preluare a cărbunelui ener­ gie şi combustibil". pe bază de cărbune. Teh­ duse în unitatea noastră aruncă nimic sau, mai azi, 27 septe
getic. la centralele elec­ Alte efecte tehnico-eco- nologia de descărcare şi de — dacă luăm şi numai ac­ precis, la fierul vechi lectiv simerian ce se con­ Vremea va
nant frumoas
trice". nomice. • Descărcarea a preluare a cărbunelui e- tualul cincinal — s-ar ajung părţi cît mai mici". stituie într-o experienţă variabil. Cu
Tehnicianul principal 15 vagoane cu cărbune se nergetic nu este aplicată, putea construi zeci şi sute Am întîlnit în cadrul pozitivă, generalizată deja vor cădea ]
Iosif Vasile, responsabil cu executa de către 50—60 în această concepţie, în de vagoane noi. Acţiunii atelierului mulţi oameni în toate secţiile şi ate­ Vîntul va eu
problemele de invenţii şi muncitori, în 3—4 ore, cu nici o altă unitate din de recondiţionare i s-a aflaţi în plin proces de... lierele întreprinderii, ce din nord-vesi
inovaţii la I. E. Deva, ne-a un efort fizic considerabil; ţară şi nici pe plan mon­ adăugat, în aceşti ani, fa­ creaţie a pieselor noi din poate fi preluată, cu în­ turile minime
prinse Intre I
condus în locul unde func­ în prezent, instalaţia des­ dial. Ea reprezintă o expe­ bricarea unor piese mai reperele uzate. La forjă, credere, şi de alte uni­ de, iar cele rr
ţionează noua tehnologie, carcă 15—20 de vagoane rienţă valoroasă a energe- mici din unele repere echipa condusă de Sabin tăţi economice ale jude­ 10 şi 23 de i
înţelegem că, de fapt, pe oră, iar numărul celor ticienilor hunedoreni — mari — bare tracţiune, osii, I-Iîrciog. Tot aici, pe o ţului nostru. mal ridicate,
văl ceaţă.
tehnologia de descărcare care supraveghează insta­ oameni care nu abdică în buloane etc. — uzate peste maşină de debitat, tânăra
şi preluare a cărbunelui e-' laţia (inclusiv personalul faţa greutăţilor, ci mintea normativ. Se poate vorbi Mariana Lazăr, care a pre_ La munte,
nergetic constă în îmbina­ pentru revizii şi reparaţii) lor începe să fulgere, să în prezent despre o expe­ cizat: „Din acest bulon Pagină realizată de : fi predominai
cu cerul >var
rea unor soluţii tehnice s-a redus la numai 10 oa­ scormonească în jeraticul rienţă bună în acest do­ mare cu diametrul de 35 DUMITRU GHEONEA, va ploua slat
care se aplică deja în alte menii Productivitatea mun­ cunoaşterii, pentru a isca, meniu". mm şi lungimea de 265 mm, MARIN NEGOIŢA, prezenta une
cări de 60—8i
ramuri industriale. De cii la descărcare a crescut vorba poetului, floarea Un container cu bare, după debitare, se va fa­ MIRCEA DIACONU nord-vest.
pildă, culbutorul rotativ de 15,3 ori, iar timpul de victoriei ! osii, buloane ş.a. — încăr­ brica un bulon mai mic