Page 89 - Drumul_socialismului_1985_09

CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA
A$(S®|vjrV PROLETARI din toate tarile, uniţi-vă

Mobilizare bună la recoltatul

porumbului, la însâmînţatul griului
S O C I A L I S M U L consiliului unic s-a lucrat taţii la recoltat. Ieri, în este încă verde. Dar, s-au
* în cele 12 unităţi ale
porumbului, pe motivul că
prima zi de cules, am strîns
ştiuleţii de pe o parcelă
vineri intens, pe mai mul­
executat alte lucrări. Spra
te fronturi * Stadiul lucră­
mult".
Intr-adevăr,
mai
rilor este următorul: s-au de 7 ha, iar astăzi facem exemplu, la C.A.P. Lunca
a fost o zi plină la semă­
ORGAN AL COMITETUL!) arat 750 ha, pregătit tere­ seara, lă*6ra bilanţului zi­ nat, arat şi pregătitul pa­
nul — 581 ha, însămânţate lei de muncă, aflăm dc la tului germinativ, la trans­
C D E T E A N cu grîu — 147 ha, recoltat tovarăşa Valeria Ianc, in­ portul furajelor din cîmp.
porumb — 08 de ha, ferti­ ginerul şef al C.U.A.S.C. Pe Cornelia Stăncescu, in­
lizat chimic — 388 ha, Brad, că la Rişca porum- ginerul şef al unităţii, am
transportat în cîmp — întîlnit-o la semănatul
Anul XXXVII, nr. 8 670 DUMINICĂ, 29 SEPTEMBRIE 1985 4 pogini - 50 bani 2 000 tone gunoi de grajd. griului pe parcelele „Rorao-
O mare mobilizare de C.U.A.S.C. BRAD şani" şi „La fîntînă". Ne-a
forţe la recoltatul porum­ spus :
— Astăzi, mecanizatorul
Studenţi în abatajele Văii Jiului bului am întîlnit-o pe par­ Petru Betea însămânţează
celele „Unghiuri mici“ şi
„Brebişti", ale C.A.P. Riş­ bul a fost cules de pe alte eu grîu primele 12 ha din
10 hectare.
„Sperăm să fie o acţiune cu bune ca. Erau prezenţi în cîmp La C.A.P. Ţebca, briga­ cele 115 ha planificate,
Sîntem conştienţi că tre­
aproape 350 de oameni ai
muncii de la Complexul diera de cîmp Ana Brc- buie să creştem ritmul la
zeştean, dc asemenea, c-
rezultate în creşterea producţiei de cărbune" meşteşugăresc „ M o ţ u l " rientasc grosul forţelor tot arat şi discuit, operaţii
realizate, pînă la această
Baia de Criş, veniţi „in
corpore" să dea o mînă dc la strînsul porumbului, pe o oră, numai pe 70 de ha şi
ajutor cooperatorilor, pre­ parcelă în care acesta era respectiv 57 de ha. Acum
Din anul universitar tone cărbune şi minereuri, conf. univ. dr. ing. Gheor- cum şi patru clase de e- copt. In cîmp erau circa avem patru tractoare Ia
precedent, la Institutul de iar valoarea muncii efec­ ghe Oncioiu, de şefii de levi ai şcolii generale din 100 de cooperatori, cu aceste lucrări. Ele sînt
mine Petroşani practica a tuate de cei de la facul­ lucrări dr. Krausz Sanda, aceeaşi localitate. „Se lu­ multe atelaje proprii. S-au
beneficiat de o nouă legis­ tatea de maşini şi instala­ Mircea Ortelecan, Visalon crează organizat, cu hărni­ recoltat 11 ha şi semănat conduse dc Toadcr Pistol,
Dorin Rus, Cristian Marc
laţie. Ea s-a organizat în ţii miniere se ridică la 5 Dan, de asistenţii Victor cie — spunea Emil Stan- cu grîu, în parcela „Cîmp", şi Ioan Stanciu. Pînă sen-
aşa fel îneît studenţii să milioane lei. Arad, Vasile Dobriţoiu şi ciu, instructor al Comitetu­ 9 ha.
fie încadraţi ca oameni ai — în ce măsură răspun­ alţii. Avem încredere în Nu în toate cooperative­ LIVIU BRAICA
muncii în unităţile minie­ de practica productivă din studenţii noştri, realitatea lui judeţean Hunedoara al le însă s-a putut declanşa
U.T.C., care răspundea de
re. Beneficiind de dreptu­ acest nou semestru univer­ este că sînt băieţi maturi, acţiunea de strîngere a (Continuare în pag. a 3-a)
rile cuvenite fiecărui spe­ sitar cerinţelor de sporire serioşi, sobri. Ei au deja buna desfăşurare a aetivi-
cialist, făcînd cunoştinţă a producţiei de cărbune în patru practici din care
directă cu tipul de organi­ Valea Jiului ? cîteva şi în postură de oa­ Fată-n fată, vrednicia si nepăsarea
zare, cu tehnologiile de — Prin structura anului meni ai muncii. Au învă­ * * ’ *
pregătire şi exploatare universitar, în acest se­ ţat mult din acestea. Prac­
tica în Valea Jiului — ca In raidul efectuat vi­ cooperatoare, munceau în minuna „cum a reuşit to­
de altfel şi în celelalte neri am urmărit-cum este cîmp, la strîns cartofi, no­ varăşul Marcu să găseas­
centre miniere din ţară — organizată şi se desfăşoa­ ra, nepoata şi... strănepo­ că hiba de la combina de
este foarte Importantă, sîn- ră munca în două unităţi tul. „Noi sîntem aproape recoltat şi s-o repare aşa
tem efectiv ajutaţi de con­ — C.A.P. Cigmău şi C.A.P. gata cu cartofii. De mîine repede, mai ceva ca un
ducerile minelor, iar stu­ Aurel Vlaicu — din comu­ trecem la porumb. Şi ăsta mecanic. Asta da ajutor
denţii învaţă foarte mult na Gcoagiu. trebuie strîns grabnic, că concret, nu numai cu vor­
ba...". Tot de la el aflăm
a zăcămintelor, studenţii mestru studenţii au o prac­ ca lucrători încadraţi şi La C.A.P. Cigmău acti­ de-acum îi copt" — zicea că producţia-i bună şi
muncesc totodată în aba­ tică de două săptămîni, ca­ retribuiţi. Ne bucurăm de vitatea era organizată, şi harnica octogenară, în anul acesta, deja livrîn-
taje, iar cîştigul profesio­ re e modulară, în funcţie tot sprijinul şi sperăm că se muncea cu spor, pe mai timp ce, cu îndemînare du-se la fondul de stat
nal şi moral pentru viitoa­ de anul de studiu. Tocmai practica începută în acest multe fronturi. In tarlaua sorta cartofii, aruneîndu-i peste 230 tone de cartofi.
rea meserie, pentru viito­ pentru a răspunde acestor semestru să fie o acţiune „Sideaşcă", în suprafaţă în saci. Oamenii se gră­ în tarlaua „Copăcel" se
rul cadru tehnic este re­ cerinţe la care vă referiţi, meritorie, cu bune rezulta­ de 23 de ha, găsim o ma­ beau. Cele două maşini de recolta porumbul, lucrare
levant. am început practica mai te în creşterea producţiei re mobilizare de forţe la recoltat, conduse de meca­ pe care o executau elevi
— In organizarea şi des­ devreme, pe care am îm­ de cărbune în Valea Jiu­ recoltatul cartofilor. Erau nizatorii Nicolac Stanciu de la Liceul agroindus­
făşurarea practicii produc­ părţit-o pe patru perioade, lui. în cîmp peste G0 de locui­ şi Gheorghe Gliirca, abia trial din Geoagiu, veniţi
tori ai satului, părinţi, co­
tive am pornit de la im­ astfel că ea se va desfăşu­ LUCIA LICIU pridideau să facă faţă so­ să dea o mînă de ajutor
perativele formulate de to­ ra pînă la 20 noiembrie. pii, bunici şi nepoţi, ve­ licitărilor. în cîmp se afla cooperatorilor din Cigmău.
varăşul Nicolae Ceauşescu, Aşadar, timp de două luni, niţi să strîngă cartofii dc şi Ioan Marcu, secretar Aurelia Ilieş, preşedintele
secretarul general al parti­ 1 400 de sudenţi vor lucra pe ultimele trei hectare adjunct ai comitetului co­ unităţii, era mulţumită de
dului, privind necesitatea în abataje. Prima serie — rămase nerecoltate. îm­ munal de partid Geoagiu,
participării efective a stu­ 342 de băieţi din anii IV Mai multă preună pu Ioana Lazur, o venit să ^îndrume activita­ MIRCEA LEPÂDATU
denţilor, „...în mod or­ şi V mine ingineri — a femeie care la cei 82 dc tea. Cornel Susan, maga­
ganizat, la activitatea de intrat de azi (24 septem­ energie electrică ani ai săi se dovedea una zinerul, în timp ce cântă­
producţie de sine stătătoa­ brie — n.n.) în abatajele dintre cele mai vrednice rea sacii cu cartofi, se tot (Continuare in pag. a 3-a)
re, înscriindu-se în proce­ minelor Lonea, Petrila, Colectivul de oameni
sul de producţie ca toţi Dîlja şi Livezeni, unde, ai muncii de la Uzina
muncitorii. Numai aşa, la timp de două săptămîni, electrică Paroşeni ac­
absolvire, ei vor fi stăpîni vor da cărbune. Lucrează ţionează stăruitor pen­
pe meserie, se vor putea pe schimburi şi sînt coor­ tru producerea unor
încadra nemijlocit în pro­ donaţi de cadre didactice cantităţi suplimentare
ducţie". Practica producti­ din institut. Cîte un coor­ de energie electrică şi
vă din vară ne-a demon­ donator în fiecare unitate i termică. Prin buna în­
strat aceste adevăruri — profesorii universitari Co­ treţinere şi exploatare
apreciază prof. univ. dr. vaci Ştefan şi Ion Dijmă- a agregatelor şi instala­
ing. Dumitru Fodor, recto­ rescu şi şefii de lucrări ţiilor, prin repararea
rul Institutului de mine Ioan Şulea şi Dumitru Bă- lor la timp şi de bună
Petroşani. în postură de dulescu. Ei sînt ajutaţi de calitate, energeticienii
oameni ai muncii, studen­ alte cadre didactico, repar­ de la Paroşeni au pro­
ţii facultăţii de mine au tizate pe schimburi, care dus în cele opt luni şi
dat în practica din vară o fac pontajul şi urmăresc două decade din an cu
producţie de aproape 42 000 activitatea. Este vorba de aproape 13 milioane
kWh mai multă energie
electrică decît în perioa­
însemnare da similară a anului
trecut şi cu 22 000 Gcal
mai multă energie ter­
T r e c e r e mică. A.E.I. Ilia. 1 200 (le tone fin se află la adăpost, pentru animalele complexului.
Mihai a terminat liceul in vreun iei anumit, in ca­
şi s-a încadrat în muncă, re se intîlneau exuberanţa
intr-un atelier de lăcătuşi, cu candoarea şi nostalgia, De la „secţie aiiexă“ Ia „secţie de bază“ — un
potrivit atestării date de explozia de bucurie şi par­
şcoală. că o anumită aşteptare,
A lucrat vreo două luni, tălmăcită de ore lungi sub drum al confirmării hărniciei muncitoreşti
timp în care in el s-au pe­ ritmurile şi forţa muzicii ti­
trecut nişte mişcări imper­ nere.
Au trecut relativ puţini teinere şi cel mecanic. Tot diversificată. în afară de Aurel Iancu, şi strungarul
ceptibile pînă atunci. Era Cind a primit prima re­ ani, să tot fie vreo cinci— ei au montat apoi maşini­ cele prin care satisfacem Ioan Palade. Argumentul
şi este băiat cuminte, as­ tribuţie, s-a dus la o libră­ şase, de cînd despre Secţia le şi utilajele, pe care nevoile producţiei nomina­ principal: creşterea valo­
cultător, maleabil, lucra rie şi a cumpărat citeva nr. 4 — Pricaz, din cadrul acum lo folosesc cu pri­ lizate a întreprinderii me­ rii producţiei realizate aici
cu tragere de inimă şi se discuri. A venit cu ele aca­ întreprinderii mecanice cepere şi îndemînare. canice, tot mai multe pro­ de la citeva zeci de mii
întorcea acasă puţin obo­ să şi, rind pe rind, le-a a- Orăştie, se vorbea ca des­ — Astăzi, nici unuia din­ duse ne sînt solicitate dc de lei, în urmă cu 2—3
sit, dar mulţumit. Căpăta şezat pe cel al picapului, pre o secţie anexă. Celor tre noi, veteranii, nu ni beneficiari din ţară —• com­ ani, la peste patru mi­
bărbăţie şi asta se simţea
Unul era ,,Simfonia desti­ ce lucrau pe atunci la sc mai pare greu drumul binatele siderurgice de la lioane’ Ici în anul 1985. O'
intr-o maturizare venită fabrica de cărămidă şi ate­ Hunedoara şi Călan, uni­
nului" de Beethowen, altul pe care l-am străbătut — creştere valorică însem­
neaşteptat de repede, con­ lierul de covoare — doar
„Nocturne" şi un număr ne spunea maistrul Nicolae tăţi economice din Iaşi, nată, pc care oamenii m u n ­
densată ■ intr-un timp scurt. la atît se rezuma „secţia .Ţcghe, şeful secţiei. Şi cii d i n cadrul Secţiei nr.
de ,,Poloneze" de Chopin. Oţelu Roşu, Bocşa. Am
Seara mergea la întilniri, anexă" — li s-au alăturat
Căutase şi „Preludii", dar totuşi nu a fost deloc uşor ajuns deci să ne facem 4 — Pricaz a I. M. Orăş­
la filme sau pur şi simplu alţi şi alţi oameni, majo­ tie o vor realiza, avînd în
n-a găsit. să schimbi din temelii pro­ cunoscuţi şi aceasta nu­
la plimbare. Alteori, ascul­ ritatea tineri, din Orăştie filul şi înfăţişarea vechii mai datorită vredniciei vedere Că planul de pro­
Le-a ascultat de mai
ta, ■ pînă ' tirziu, muzică. şi satele din împrejurimi. secţii şi, mai cu seamă, muncitoreşti a oamenilor ducţie aferent celor opt
multe ori, apoi, intr-o di­
Muzică tînără, lireşte, cu Ei, cei cu puţin peste 300 să înveţi din mers mese­ din secţia noastră, o sec­ luni şi două decade din
mineaţă rece din această
ritmuri trepidante, aşa cum de oameni ai muncii din riile de lăcătuş, strungar, ţie de bază a „mecanicii". acest an a fost realizat în
toamnă, intr-o dimineaţă
stă bine tinerilor de 18-19 secţia Pricaz, au contri­ electrician. Dar am făcut-o. Tot secţie de bază au proporţie de 102 la sută.
ani. cu mult înainte de apari­ buit, alături de construc­ Faptul că nu am făcut-o numit-o, în timpul discu­ — Depăşirea planului
Se mai intuia in el şi ţia zorilor, şi-a luat cufă­ tori, cu puterea braţelor şi oricum este susţinut dc ţiilor pe care le-am purtat, este un lucru obişnuit
rul şi a• plecat. La oaste.
altă mişcare, greu de des­ iscusinţa minţii lor, la ri­ căutarea pe care o au pro­ şi sing. Gheorghe Sas, şe­
luşit, o nelinişte, un lei de dicarea clădirilor ce adă­ dusele noastre — confecţii ful atelierului confecţii MIRCEA DIACONU
seism inferior, neexprimat CORNEL ARMEANU postesc astăzi atelierele dc> metalice într-o gamă me­ metalice, şi sudorul Titus
confecţii metalice, de con- reu mai complexă şi mai Ghidinici, şi lăcătuşul (Continuare in pag. a 3-a)