Page 9 - Drumul_socialismului_1985_09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI Deschiderea lucrărilor Conferinţei

mondiale a Comitetelor naţionale

A.I.T.: „Tineretul anului 2000-

articipare, Dezvoltare, Pace <!

La Bucureşti au început, mijloacelor menite a asi­ Nicu Ceauşescu, prim-se»
ORGAN AL COMITETULUI JUDETFAIM HUNFnnflRfl fll marţi, lucrările Conferinţei gura o participare sporită cretar al C.C. al U.T.C.,
Mondiale a Comitetelor’na­ a tinerei generaţii la pro­ ministru pentru problemele
ri? LlIflLl ţionale pentru A.I.T. cu movarea dezvoltării, la c- tineretului, a spus : „Cînd
tema î „Tineretul anului dificarea unei lumi a păcii, Naţiunile Unite au procla­
2 000 — Participare, Dez­ înţelegerii şi colaborării, mat, în 1979, Anul Inter­
voltare, Pace", importantă mai bună şi mai dreaptă naţional al Tineretului sub
MIERCURI, 4 SEPTEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani manifestare înscrisă în pe planeta noastră. deviza „Participare, Dez­
contextul marcării, la di­ In cadrul şedinţei de voltare, Pace", comunita­
ferite niveluri, a Anului deschidere s-a dat citire tea internaţională în an­
Internaţional al Tineretu­ M e s a j u l u i tovarăşului samblul său — guvernd,
1
11
Cînd „glasul roţilor de tren lui. Conferinţa, care se des­ preşedintele Republicii So­ alţi factori de decizie poli­
NICOLAE
CEAUŞESCU,
tică la diferite niveluri,
făşoară în perioada 3—6 cialiste România, adresat organisme specializate din
vorbeşte despre hărnicia oamenilor septembrie şi la care par­ Conferinţei, care a fost pri­ ţii noguvernamentale de
sistemul O.N.U., organiza­
ticipă reprezentanţi ai co­
mit cu deosebit interes dc
mitetelor naţionale pentru
A.I.T., precum şi din par­ participanţi. Mesajul a fost tineret — înfăptuia un le­
prezentat
tovarăşul
de
gitim act de responsabili­
Este o bucurie să con­ Anr început reportajul lui comitetului de partid tea O.N.U., a unor institu­ Petru Enache, vicepreşedin­ tate faţă de prezentul şi,
staţi că o serie de între­ nostru cu un om de pe se sprijină pe temelia rea­ ţii şi agenţii specializate te al ConsiliSlui de Stat. deopotrivă, de destinele ti­
prinderi hunedorene, care „fluxul exportului" numai lităţii ne-o dovedesc rezul­ din sistemul Naţiunilor în continuare, S.U. Yolah, nerei generaţii.
au depăşit mai greu iarna pentru a sublinia că în a- tatele înscrise în bilanţul Unite, prilejuieşte efec­ secretar general adjunct Desemnarea unui an
aspră, înregistrînd restan­ cest domeniu colectivul primelor 7 luni din 1985, tuarea unui larg schimb al O.N.U. a prezentat Me­ Internaţional al Tineretu­
ţe Ln producţie, au reuşit, I.M.M.R. Simeria şi-a cîş- cît şi cele preliminate pe de opinii, informaţii şi ex­ sajul adresat participanţi­ lui dădea astfel expresia
în timp scurt, să-şi refacă tigat un meritat prestigiu. luna august. Astfel, preve­ perienţă privind rezultatele lor de către Javier Perez clară contribuţiei active şi
potenţialul de acţiune şi „Producţia pV'ntru export derile de plan la producţia obţinute în înfăptuirea pro­ de Cuellar, secretar general rolului incontestabil al
să recupereze nerealizările — ne-a declarat Iosif Ră­ marfă au fost depăşite cu gramelor de marcare a al Organizaţiei Naţiunilor generaţiei care va trăi şi
acumulate, să obţină chiar dic, secretarul comitetului 1 206 000 lei, la piese de Anului Internaţional al Ti­ Unite.
depăşiri la indicatorii de de partid al întreprinderii schimb material rulant — neretului, afltiliza căilor şi Luînd cuvîntul, tovarăşul (Continuare în pag. a 4-a)
plan. Una din aceste uni- — este organizată exem- cu 6 256 000 lei, au fost re­
parate în plus 720 vagoane
4VWtt echivalente (reparaţii pe­ RETEZAT 50
iii iflT---II riodice vagoane pe două
osii), productivitatea mun­
cii a crescut cu 0,7 la sută
tăţi este întreprinderea plar, sînt asigurate din ş.a. Aceste rezultate au „Avem datoria\
mecanică dQ material ru­ timp toate materialele şi fost obţinute cu cheltuieli
lant (I.M.M.R.) Simeria. materiile prime necesare reduse — de pildă, chel­ să educăm
„Noi, cei care lucrăm la executării produselor. Nu tuielile totale au fost mic­ \
producţia pentru export — este neglijat nici un amă­ şorate cu 1,8 lei Ia 1000 generaţia
ne mărturisea strungarul nunt — de la fabricaţia lei producţie marfă, iar
Mihai Crişan, din cadrul propriu-zisă a produsului, cele materiale, cu 5,7 lei tînără în \
atelierului nr. 5 mecano- pînă la pregătirea amba­ la „inie“ — fapt ce a de­
energetic — ne-am unit lajului sau aplicarea vop­ terminat depăşirea benefi­
cu hotărîre forţele pentru selei care să reziste facto­ ciului planificat cu circa spiritul )
ca în acest ultim an al rilor corozivi, generaţi de 10 la sută.
actualului cincinal să ne condiţiile climatice ale ţă­ — Şi activitatea dc vii­ j dragostei faţă j
realizăm în condiţii optime rii în care vor funcţiona. tor —• ne-a declarat ing.
obligaţiile faţă de partene­ Aceste eforturi s-au mate­ Gheorghe Zudor, directorul \ de natură" j
rii externi. Am dorit să rializat în realizarea şi întreprinderii — a fost tra­
întîmpinăm cu rezultate depăşirea sarcinilor la ex­ tată cu toată răspunderea. S - Aniversarea semicen- ţ
cît mai bune în activitate port, în toţi anii actualului Astfel, planul la investiţii ) tenorului Parcului Naţio- >
împlinirea a douăzeci de cincinal. Dar şi în activi­ a fost depăşit cu 9,1 la I nai Retezat, acest unicat \
ani de la istoricul Congres tatea de bază a întreprin­ sută, s-au luat măsuri, şi 1 biogeografic al Carpaţi- (
.al IX-lea, care l-a ales în derii noastre — repararea ne va sta permanent în a- ) lor noştri, reuneşte la ma- ?
fruntea partidului pe tova­ şi repunerea în circuitul tenţie această problemă, ca I nifestările sale personali- 1
răşul Nicolae Ceauşescu, feroviar a vagoanelor cis­ toate locurile de muncă } tăţi marcante ale vieţii i
ctitorul României de azi, ternă şi de marfă — s-au să fie dotate cu SDV-urile 1 ştiinţifice româneşti şi de /
precum şi eca de-a 41-a cristalizat experienţe va­ necesare, cu utilaje dc su­ ^ peste hotare. Această pre- 1
aniversare a libertăţii noas­ loroase şi, în primul rînd, dură electrică şi de pre­ i zenţă s-a constituit într-o ţ
tre. Sîntem fericiţi eă pu­ capacitatea oamenilor de lucrare superioară, cu înalt 1 caldă pledoarie în fa- t
tem raporta, în acest mo­ a-şi uni forţele şi a în­ randament, a metalelor. 1 voarea ocrotirii naturii. 1
ment, îndeplinirea planu­ vinge orice fel de greutăţi, Nu este neglijată nici ame- 1 — intr-adevăr, un ase-)
lui la export nu numai cu pentru îndeplinirea şi de­ Fabrica de încălţăminte din Hunedoara. Cu frumoase ţ menea sentiment cred .că 7
aproape o lună mai de­ păşirea tuturor indicatori­ MARIN NEGOIŢÂ rezultate în muncă se mîndreşte şi Ana Stoica. Lucrînd cu i am încercat cu toţii. Am >
vreme, dar şi cu o depă­ lor de plan". pricepere şi hărnicie la maşina hidraulică de stanţat, eă* 1 numai cuvinte de laudă )
şire de 50 la sută". Că afirmaţiile secretarii- (Continuare in pag. a 2-a) demonstrează că tinereţea nu este o piedică pentru dobîndi- \ la adresa acestor mani- ^
rea calităţii de bun meseriaş. Foto N. GHEORGHIU
7 Convorbire
) cu academicianul l
ENERGIA ELECTRICĂ i preşedintele Academiei )
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA SĂ PRODUCEM CÎT MAÎ MUiTĂi RADU VOINEA, 7
l Republicii Socialiste ţ
în legumicultura se impune S-0 ECONOMISIM H TOATE CÂUE! \ România i
| festări şi, aşa cum spu-^
o mai bună participare Imperativ major: încadrarea ) neam în salutul transmis)
l reuniunii ştiinţifice din l
la muncă! în cotele repartizate 7 partea Academiei Republi-;
) cii Socialiste România, mă )
A mai rămas puţin timp Totodată, însă, este ne­ tere la asemenea stări de ţ simt obligat să aduc unţ
ţ respectuos omagiu celor i
pînă la încheierea ultimu­ cesar ca toţi consumatorii lucruri, este necesar ca în
. Forma de legume a coo­ via Iordate, Maria Gîrliş- lui an din actualul cinci­ 1 care s-au străduit să pună 1
perativei agricole de pro­ tc, Silvia Voica, Elena nal. în toate unităţile eco­ de energie să manifeste fiecare întreprindere pro­ j bazele acestui parc. )
ducţie din Simeria are sar­ Zorită, Elena Pandrea şi nomice ale judeţului, ca maximă’ atenţie şi respon­ ducţia să fie temeinic or­ i - Vă referiţi la efor-1
cina să realizeze o produc­ alte femei harnice au e- de altfel în întreaga ţară, sabilitate pentru gospodă­ ganizată pe schimburi, să ' turile renumiţilor oameni >
se realizeze un consum e- ■
ţie de 1 695 tone legume, fectuat toate lucrările la colectivele do oameni ai rire* fiecărui kilowatt-oră nergetic echilibrat pe în­ ţ de ştiinţă Alexandru Bor- )
şi încadrarea strictă în co­
îndeplinirea acestei sarcini timp şi de bună calitirte. l za şi Emil Racoviţâ ? (
presupune o bună organi­ Ana Maria Corieiue, e- muncii depun eforturi stă­ tele planificate. Pentru că, treaga durată a programu­ } — Da, Şi îndeosebi la ?
ruitoare, conjugate, în ve­
zare şi desfăşurare a mun­ oonomista fermei, ne-a derea realizării integrale a se ştie, nu putem consuma lui de lucru, îneît să nu se ) Alexandru Borza, care a )
cii, efectuarea tuturor lu­ spus că, pînă în prezent, prevederilor de plan pe mai mult decît producem suprasolicite sistemul la (j reuşit să învingă multele ^
vîrful dc sarcină. Mulţi
nici în acest domeniu, iar
crărilor în termen şi de ca­ ferma a livrat reţelei dc anul în curs şi pregătirea dintre marii noştri consu­ i piedici ce i-au stat în r
producţia de energie elec­
litate superioară. Se reali­ desfacere 125 tone varză, condiţiilor de abordare a trică se realizează cu mari matori, din judeţ, nu ţin 1 faţă, care nu s-a lăsat 1
zează aceste cerinţe în gră- 310 tone ceapă, 1,2 tone ) înduplecat, care a crezut )
sarcinilor din primul an eforturi în termocentrale cont de aceste cerinţe o- ţin a c e a s t ă idee l
al cincinalului viitor. Una şi hidrocentrale. biective, depăşind frecvent ) ştiinţifică şi a realizat-o. 7
C.A.P. SIMERIA din condiţiile esenţiale ale — Aşadar, tovarăşe Cor­ consumurile de energie e- ) El aprecia parcul drept)
înfăptuirii acestor dezide­ nel Mîrza, inginer şef al lectrică. l „pămînt sfînt pentru ştiin- l
rate economice o consti­ I.R.E. Deva, ce măsuri se — Să exemplificăm. } ţă, monument sacru al /
dina de leattuie a C.A.P.' artjei, precum şi roşii, cas­ tuie asigurarea necesaru­ impun în vederea bunei — Nu se încadrează în 1 naturii, .cum-nu e/istă alte 1
Simeria ? traveţi ş.a., valoarea pro­ lui de energie electrică în aprovizionări cu energie consumurile normate ora­ ( masive la fel în Romă- ^
— Anul 1985 fost des­ ducţiei predate ridieîndu-se fiecare întreprindere indus­ electrică a unităţilor econo­ re C.S.V. Călan, „Vidra", ţ nia — el trebuie să de- ţ
a
tul de dificil şi pentru u- la peste 825 000 lei. trială, pe fiecare şantier mice şi şantierelor de in­ „Mecanica" şi „Chimica" 1 vină un gigant sanctuar J
nitatca noastră — ne-a spus Zilele trecute 20 de coo­ de investiţii, tuturor con­ vestiţii ? Orăştie, întreprinderile de ) unde să-şi facă educaţia )
inginera Elena Cîmpeanu, peratoare din Biscaria lu­ sumatorilor. Aceasta recla­ — în acest scop, pe an­ tricotaje şi de încălţăminte ţ patriotică şi tinerimea, ce (
şeful fermei. Excesul de crau la recoltarea cepei şi mă din partea producăto­ samblul fiecărui judeţ, al din Hunedoara, I.M. Barza, 7 va sorbi din aceşti munţi 7
umiditate şi frigul din pri­ alte 15 din satul Uroi la rilor de energie electrică — fiecărei ramuri şi întreprin­ E.M. Ghelari, „Avicola" ) aerul de libertate lăsat )
Mintia, la anumite ore ale
şi ne referim, concret, la
deri u fost stabilite cote
ma parte a verii, iar maî recoltarea ardeilor graşi. oamenii muncii de ia ter­ de consum precise, defal­ zilei co.nsumînd mai mult i moştenire de craiul De- 1
a
apoi seceta au stînjenit e~ Se muncea cu hărnicie, cu mocentralele Mintia şi Pa- cate pe zile şi orc. Ncînca_ decît cota stabilită. Alte l cebal". Spuneam, la în- ,
voluţia culturilor* Ne stră­ grijă maximă pentru ca­ roşeni — concentrarea tu­ drarea în aceste cote duce întreprinderi — C.S.V. Că­ l ceput, că trebuie să adu- ?
duim însă să lo menţinem litate. In culturile de '*arză turor eforturilor pentru la perturbaţii în sistemul lan. „Avicola" si F.P.N.G \ |
în permanenţă curate de de toamnă, ardei iuţi şi funcţionarea la parametrii energetic naţional, respec­ Mintia, tracţiune electrică ( Convorbire consemnată de (
buruieni. optimi a agregatelor şi in­ tiv la dereglarea aprovizio­ ) LUCIA LICIU 1
Am reuşit o bună mobi­ TRAIAN BONDOR stalaţiilor şi producerea u- nării corespunzătoare eu DUMITRU GHEONEA \ \
^ (Continuare in pag. a 3-a) ^
lizare a cooperatorilor la nor cantităţi cît mai mari energie a unor consuma­
lucrările de întreţinere. Sil- (Continuare in pag. a 2-a) de energie electrică. tori. Pentru 1111 da naş- (Continuare in pag. a 2-a)
a