Page 90 - Drumul_socialismului_1985_09

’aq. 2 . DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 670 • Dl

«• t * — • —■ " • * M imf 0
S C E N A
Cetatea Devei Şl OAMENII El
Cu cîţiva ani în urmă,
o apariţie plină de graţie
Dimineaţa pe scona Casei de cultu­
ră din Hunedoara a atras
umple cu senin deopotrivă entuziastele a- DUM
şi cu soare plauzc ale publicului, dar 29 SEP’
acest cuib al vremii şi interesul specialiştilor
Ochiul care vedeau in tînăra îm­ 11,30 Telex
brăcată în rochie de voal
coboară peste oraş alb şi cu „boante" în pi­ 11.35 Lumea
cu miros de pace şi de istorie cioare o plutire diafană, ★ Tclc
ghiozda
Tainic e cuvlntul I>lină de farmec. Proaspăta „Prictei
lingă aceste neînvinse pietre absolventă a liceului de verzi",
coregrafic din Cluj-Napoca,
peste care seînteiază vîntul Marinela Bilavu atrăgea studiou
viziune
astfel atenţia că pe Sce­
A v a n c r o n i c ă cum sint cele dedicate ce- \ şi imaginea albastră a cerului. na hunedoreană, baletul Premici
O pasăre zboară
lor mai recente descoperiri ^
Pl . isodi
clasic nu mai era chiar o
arheologice de pe terito- 1 prin restul amiezii noutate atit de mult dori­ 12,40 D In cu
cuiul
riul judeţului, personalită- ' pînă acolo unde Măria Sa tă. Avînd oameni talentaţi, muzică
Astăzi, cu spectacolul de zică clasică din Deva şi ţii lui Ion Budai-Deleanu, \ Toamna prut pricepere şi strădanii, lor)
Hunedoara putea să preia
gală de pe scena Casei Hunedoara de a-şi confir­ Centenarului Liviu Rebrea-1 ne atinge, cu fructul ei, şi acest gen artistic, după 13.00 Album
(parţial
de cultură din Deva, se ma valoarea cunoscută a- nu, istoriei mişcării cultu-} Mîinile. cum, de altfel, s-a şi vă­ * Din
va deschide cea de a lături de mai vechi institu­ rale hunedorene ş.a., re- 1 Frunza şi iarba zut. portaje.
Din floarea rară care a
XVI-a ediţie a Festivalului ţii muzicale din ţară, Con­ uniuni care se vor bucura \ Riul, ramul fost la început, Marinela şoară i
judeţean „Sarmis ’85“. Cu cursul interjudeţean de şi de colaborarea unor i Mereu în devenire Bilavu a devenit o certi­ momen
citeva zile in urmă, a apă­ creaţie literară „Ovid Den- preţuiţi specialişti din alte i Cetatea cu lumea ei tudine, o interpretă de va­ mente
(lorii r
loare, Festivalul naţional
rut intr-o elegantă ţinută susianu", Festivalul poeţi­ centre culturale. Inedită, \ neînvinsă. Vedere înălţîndu-sc sport, (
grafică programul mani­ lor populari ,,Din toată ini­ aducind in festival unul l ca o icoană veche mului
festărilor, prilej de a anti­ ma", Atelierul de creaţie dintre principalele elemen- J peste aceste clipe telcspei
cipa o privire de ansamblu ,,Ritmuri", Tirgul meşterilor te de surpriză, alături de) trezite de lumină 14,45 Viitoar.
asupra acestui eveniment o notă de nostalgie, va fi \ ca nişte trestii în vis nomico
lor)
judeţului. Remarcabil este rzWr<4/t/vi „Intilnirea fiilor judeţului" , azeşate între noapte şi zi. 15.00 închide
cultural major din viaţa
mului.
caracterul selectiv al ac­ aşteptată de pe acum cu \ MIRON ŢIC 19.00 Telcjur
1
un interes cu totul parti-
tualei ediţii, efortul evi­ ^PRIVELIŞTI cui ar prin nuanţa sa a fee-}
dent al forurilor organiza­ ti vă. Şi ar fi incă multe de \ 19.20 Ţara n
portaj
toare de a aduce in faţa populari, care se va des­ vestit, dar a o face ar in- l
publicului, in perioada 29 făşura de data aceasta in semna să eşuăm intr-o / CRONICĂ TEATRALĂ 19.35 Cîntarc
(color)
septembrie — 13 octombrie, spaţiul mult mai adecvat simplă enumerare, ceea ce )
o mare diversitate de ma­ oferit de Complexul co­ parţial şi pe nesimţite am ^ 20,15 Film a
tiu" ((
nifestări şi forme de expre­ mercial „Central", Festi­ „Omul cu mirţoaga" ducţie
sie ale creativităţii ştiinţi­ valul obiceiului popular şi făcut de fapt pină aici. t lor din
Dar n-am vrut decit să an- )
fice şi artistice al căror hunedorean, cu care se va ticipez intiia bătaie de ) Piesa „Omul cu mirţoaga" Iui. Rar nc-a fost dat să ve­ Premie
unic criteriu de selecţie incheia de fapt gama ma­ gong a ceea ce va i rte G. Ciprian marchează des­ dem in scenă (şi noi şi pu­ 21.50 Telejur
blicul
un
petroşănean)
actor
teatrale
stagiunii
chiderea
pare să fi fost — cum oste nifestărilor. Publicul hune­ ti o sărbătoare a spiritu- i 1985—198(i şi, de ce să n-o spu­ care să se confunde total cu „Cîntarea României" inte- ! 22.00 închide
grind-o între cei mai buni |
şi firesc — valoarea. Unele dorean va avea apoi pri­ lui hunedorean ş/‘ un mod i nem, un eveniment notabil personajul cum a făcut-o Ni- balerini amatori din ţară, . mului.
lejul să asiste la specta­ pentru colectivul artistic al colac Ghcorghc. In rolul A-
dintre ele sint de acum colele unor prestigioase in­ al său de solidarizare cu ţ Teatrului „Valea Jiului" Pe­ nei, Lcrida Bucliholtzcr (de­ vădind amplele posibilităţi t LUNI, 30 !
tradiţionale ; altele apar stituţii profesioniste : Na­ tradiţiile cultural-artistice i troşani. „Omul cu mirţoaga" sigur, o distribuţie nciuspira- (1c afirmare j)e care le au I
tinerii din i»atria noastră. .
de
un
toate
in acest an in premieră. şi cu efortul creator al in- , este înainte clasic Cliirică—A- tă), rece, stîngace, fără vervă Dar pentru a ajunge aici, i 20.00 T"l(
„Triunghi"
şi ritm. Dumitru Drăcea (Var-
Dintre primele se cuvin a- ţionalul şi „Constantin tregii ţări. La toate nu vom 1 na—Nicliita, al cărui destin Lam) şi Mihai Clita (Nichita), a fost nevoie de ore ne- | 20.20
Nottara"
din
Bucureşti,
minţile, ca verificate in e- teatrele Liric din Craiova, putea fi, din păcate, de\ ocupă o bună parte din intri­ nostimi şi comuni în (latele sfirşite de muncă. Pentru . ş.-.nţifi
a realiza evoluţii aprecia- j
diţiile anterioare prin ma­ ga piesei, probiematizînd şi spectacolului. Un joc concen­ te, in balet sint necesare | 20.35 Tezaur
„Valea Jiului" Petroşani şi faţă. Va trebui, deci, să a- ţ susţin in d ideea de martiraj trat, inteligent, distins prin (color)
rea lor priză la public, Estrada din Deva. Deose­ legem. Nu ne va ii uşor, , al personajului principal. Sim- calitatea caricaturii, îşi con­ exerciţii epuizante la ba- .
ră în sala (le repetiţii, in •
Salonul hunedorean al căr­ bit de promiţător se anun­ dar insăşi alegerea e un ’ plificind lucrurile, piesa „O- fecţionează Ilie Ştefan (Omul scenă pentru şlefuirea fie­ 20,55 Roman-
cu idei) şi Francisca I. (Fi-
ţii, care ne va oferi desi­ ţă vernisajul expoziţiei prilej de bucurie. Fiindcă \ mul cu mirţoaga" este a unui ra), joc montat, excelente cărui gest, a inimicii, a tadcla"
singur personaj, Chirică, acest
gur şi de data aceasta, „Maeştri ai picturii româ­ putinţa de a alege e unul t păgubos de geniu, transfor­ măşti, spontane şi pline de fiecărei mişcări. Comunlu- i produc)
nea de giîiduri şi senti- I
printre altele, lansări de neşti in colecţiile hunedo- dintre cele mai sigure teste ' mat, din nevoi (le demon­ haz. O contribuţie la recita­ mente cu publicul, de fru- > nală.
ţară. E
straţie, în martir triumfător.
noi volume in prezenţa au­ rene" sau Festivalul filmu­ de altitudine a unei civi- \ Piesa lui G. Ciprian ne pro- lul „Chirică", roluri Ia care museţe scenică necesită o I 21.50 Telejur
pun distincţie şi dezinvoltu­
capacitate de rednrc a te- I
torilor, Toamna muzicală lui de animaţie, după cum Uzaţii. ^ Duuc un erou martirizat, mo­ ră, de asemenea, Şlefania maticii compoziţiei eorc- • 22.00 ’n r,biele
hunedoreană, nou prilej un interes aparte suscită dern. petroşăneană, în Donca ( O femeie bătrînă), grafice iic măsură. Ne a- I mâlui.
Versiunea
Alexandru Codreanu (Proprie­
pentru orchestrele de mu­ colocviile şi simpozioanele, RADU CIOBANU \ regia artistică a lui Marcel tarul casei), Florin Plaur (Di­ ducem cu multă plăcere I
\ Şoma, aşează confruntări şi aminte (le Marinela Bilavu •
în compoziţiile coregrafice j
şcolii),
Mircea
Za-
relaţii în spaţiul scenic, rcali- rectorul (Provincialul), savuros „Primăvara", „Pe aripile I
balon
zîndu-se un spectacol ce re­ în turistul de provincie, valsului" ş.a., exerciţii ca- •
(Un
Invitaţie la „Sarmis ’85“ fuză comentariul personal a- Ghcorghe ales Corvin aprod), re i-au adus locul I pe I
Docea
Alexe
mai
I
ţară şi titlul de laureat.
şi
supra textului, preferind scoa­
terea copiilor (ca personaje, (Stăpînul calului) Linear, ade­ In evoluţia sa, Marinela •
★ Prima zi programea­ licia lovănesc de la Casa lui documentar „Valea Jiu­ suplinindu-le cu o înregistra­ sea, îndoielnic şi neconvingă­ Bilavu a împletit cu a- 1 DEVA : A
ză, la orele 11,00, la Casa de cultură din Deva, an­ lui", ediţia a XV-a, mani­ re pe bandă, uitînd să anule­ tor in final. Mircea Pînişoară ceeaşi dezinvoltură şi pa- I de vultur i
şcolar)
siune baletul clasic cu ba- •
spa­
în
(Inspectorul
de cultură din Deva „Gala samblurile folclorice „Ge- festare organizată de în­ ze şi rolul „Directorului" şi ţiul şi datele obişnuite. lotul şi dansul modern, 1 şerif extrate
mai ales „scrisoarea morali­
laureaţilor celei de a V-a tusa“, „Doina Mureşului" treprinderea cinematografi­ zatoare", răminind suspenda­ „Omul cu mirţoaga", intr-o tematic, contribuind la ob- I HUNEDOAR
răzbunării
ediţii a Festivalului naţio­ din Orăştie, „Ardeleana" că judeţeană. te între semnificaţii Incerte), scenografie utilă şi funcţio­ ţinerea altor titluri de • A); Sosesc
laureat (le către casa de I
nal „Cîntarea României". Hunedoara, formaţiile de lăsîndu-se atras spre comicul nală (cxceptînd actul al trei­ cultură la aceste genuri I lătoare (Mo.
prea
bogată
lea
„mansarda
Participă cunoscute colec­ dansuri populare din Pău- * La orele 17,00 şi res­ absurd, spre caricatura fu­ pentru sărac") semnată de de interpretare. Anii au ■ Ciuleandra (
cky II (At
tive artistice hunedorene cineşti şi Deva ş.a. pectiv 20,00, la Casa de nambulească (vezi Varlam), Aurel Florea, cu un actor de trecut şi Marinela Bilavu I ŞANI : Acs
a dobîndit tot mai multă I
între care amintim : tulni- Spectacolul va fi des­ cultură din Deva au loc, altele răminind într-un sistem marcă, stăpîn pe detaliile experienţă, maturitate sce- ■ Kramer cor
psihologice, cu vigoare şi c-
(Unir^
căreselc din Bulzeştii de chis de parada portului în cadrul „Zilelor institu­ de referinţă realist şi ilustra­ cliilibru în nararea anecdoti­ nică. Acum, ca instructor, j Noie fi
Sus, tarafurile Casei de popular şi aşteptata festi­ ţiilor profesioniste de spec­ tiv, dînd posibilitatea lui Chi­ cului dramatic, este un spec­ pregăteşte Ia rîrndul ei co- 1 Ciule,., .ra
leclive artistice, tineri in­
tacol antrenant şi nu lipsit
cultură Brad şi Căminului vitate de înmînare a diplo­ tacol", două spectacole ale rică (Nicolae Ghcorghc, actor de merite în evaluarea din terpreţi, şi ci laureaţi ai j VULCAN :
cultural Vaţa de Jos, călu- melor de laureaţi ai etapei Teatrului naţional „Ion complet, spontan şi imprevizi­ perspectivă modernă a dra­ „Cintării României". 1 dragonului
LONEA :
Marinela Bilavu-Huh că­
şerii din Geoagiu şi Orăş- republicane a Festivalului Luca Caragiale" din Bucu­ bil) să surclaseze cavalcada maturgiei lui G. Ciprian. mine însă aceeaşi apariţie | rul) ; PETI
tioara de Sus, dansurile naţional „Cîntarea Româ­ reşti cu piesa „Poveste distribuţiei, să-şi demonstreze DUMITRU DEM IONAŞCU plină de graţia-i cunoscută. ■ mină Ia eti
ritorcsc) ;
populare din Feregi-Cer- niei". din Hollywood" de Neil înalta clasă actoricească, un B. CĂTĂLIN 1 Cireşarii (
băl, corul Direcţiei sanita­ * La Petroşani, Lupeni, Simon. în rolurile princi­ fel de filozof blajin, dar ve­ URICANI :
re judeţene, recitalul de Vulcan, Lonea, Urieani se pale actorii Adela Mărcu- sel, care îşi consumă drame­ CRONICA LITERARĂ cumstanţe a
le în linişte, cu o dcsăvir.şită
poezie şi recitatoareâ Fe- deschide Festivalul filmu­ lescu şi Radu Beligan. tezat) ; BRZ
măiestrie şi supunere a rolu- rea drago
roşie) ; C
Geo Bogza fa ă fjj întreg" Ca-n film
Impresionantă prin am­ spirituală pe care o oferă s om ORAŞTIE :
ploare şi inedit, prin larga L a u r e a ţ i n o ş t r i aceste meleaguri. Colinda Veritabilul „paznic de subiecte aparent ocaziona­ traterestru
liţist sau d(
deschidere spre profunzi­ -gazdei, a junelui, a fetii, far" al talazurilor literatu­ le, pretexte-nucleu, în ju­ căra) ; GI
mea spiritualităţii poporu­ temporal. Sărbătorile de împlinit atrăgînd aprecie­ a cetelor, colinde mai rii române (şi nu numai...), rul cărora autorul dezvoltă Ziua Z (Cs
lui nostru, ediţia a V-a a iarnă potenţează această rile elogioase ale juriului vechi sau exprimînd rea­ Geo Bogza vădeşte trăini­ incitantc dezbateri morale, ră); FI AŢE'
Festivalului naţional „Cîn­ stare prin fastul .şi bucu­ etapei republicane- a Fes­ lităţi ale zilelor noastre au cia filonului său spiritual, existenţiale, civice... vers (Dacia
Vraciul —
tarea României" a oferit ria lor, prin spectacularul tivalului naţional. „Cîn­ răsunat în ritmuri de du­ rămînînd tîpă.r, vioiciunea Pregnant, după lectura, CALAN: Cir
noi şi certe posibilităţi* de care scoate din' ritmul o- tarea României". La Cluj- bă, făcînd să ne întoarcem observaţiei, luciditatea, par­ acestui „jurnal al senectu­ de cultură)
afirmare mişcării de crea­ bişnuit fiinţa umană. De Napoca, locul de desfăşu­ că mereu mai iradiante, ţii tinere", stăruie dorinţa Aventurile 1
(Mur
ycr
ţie şi interpretare artisti­ la asemenea clipe unice rare a întrecerii, tradiţio­ cu recunoştinţă spre satul reconfirmîndu-1 şi consoli- de a reveni asupra lui, cu Iubirea ar,
că hunedoreană. Vorbesc nu poate lipsi nimeni. Co­ nala scenă a rămas doar hunedorean, spre satul dîndu-i strălucitoarea cale creionul în mînă, pentru a seriile I—II
despre această prezenţă lectivitatea nu permite ni­ un pretext, adevărata sce­ românesc de totdeauna. proprie în literatura con­ reţine frecventele observa­ GHELARI:
deosebită, superioară de la Da, versurile se succedau temporană şi acum, la ve- ţii ale unui acut simţ u- lor (Minerii
o ediţie la alta, cele 223 firesc; „Şi, opinca-i talpa nerabila-i vîrstă... Tablete­ man între şi către semenii
premii şi titluri de lau­ ţării/Apa trece peste ea/Şi le sale, fie eseistice, fie li­ lui, oamenii. Caleidoscopic,
nu poate să o ia“, dovadă
reaţi obţinute de colecti­ a conservării în trecerea rice, fie sub forma unui volumul roteşte spectral
ve artistice alcătuite din jurnal scriitoricesc, ştiute, culori şi înţelesuri feluri­
oameni ai muncii, la care anilor a tradiţiei ancestra­ în ultimul timp, din pagi­ te, „jocul" fascinant al o-
se adaugă 118 premii şi mănui să stea deoparte. nă fiind sala de specta­ le, sădind tradiţii noi în­ na a 7-a a „României lite­ chiuiui şi minţii dînd far­ Timpul pt
titluri de laureaţi ale ele­ Acest lucru a fost scos în col. La apariţia dUbâşilor, chinate „Ţării, ca o cunu- rare", s-au adunat, prin mecul deosebit al structurii azi, 29 sepi
vilor.' Toate se adună în- evidenţă de cei aproxima­ publicul s-a ridicat în pi­ na . / selecţia autorului, într-o cărţii bogziene. Menirea Vremea va i
re, cu ceri
tr-o cunună de lumină şi tiv 200 de dubaşi din Fin- cioare, coîiridîhd împreu­ Locul I şi titlul de Lau­ carte admirabilă! „Ca să scriitorului în Cetate, ve­ noros. Loc
ploi slabe,
frumuseţe pe care Hune­ toag, Pojoga, Stănceşti- nă cu ei, realizînd acea reat al Festivalului naţio­ fii om întreg". Nu-i tîrziu ghea neîntreruptă la curge­ fia slab la
doara o înalţă spre fala Ohaba-Răduleşti, Lăpuşnic, comuniune fantastică de nal „Cîntarea României" a să vorbim despre o aseme­ rea fenomenală a vremii sectorul noi
patriei. Boiu de Sus, Almaş Săliş- gînduri şi sentimente înăl­ încununat efortul cetelor nea carte, ea fiind o lecţie prin conştiinţe, cutare eve­ râturile m
în noianul de tradiţii şi te care s-au reunit pe ţătoare pe care trebuie să de dubaşi din Consiliul vie de cultură, de viaţă. niment consemnat prin fil­ cuprinse înt
de, iar cele
datini locale, obiceiurile scena Festivalului naţional le genereze actul de cul­ unic agroindustrial de stat Oarecum calendaristice, a- trele unei sensibilităţi e- 15 şi 20 gra
de iarnă ocupă un loc a- „Cîntarea României", valo. tură adevărată. Care erau şi cooperatist Ilia. Era de ceste bijuterii literare, fi­ minamente poetică, nervul va semnala
parte. Ele marchează o rificînd străbunul obicei artiştii amatori, care era fapt răsplata bucuriei e- lozofice mărturisesc o con­ de jurnalist neîntrecut, cît La munte
perioadă a anului în care al colindatului cu duba. publicul ? Doar costumul fortului de a avea tradiţii ştiinţă, a cărei trăsătură şi eseul condensat în de­ coroasă, cu
comunitatea umană să­ întîlnirea cetelor de du­ popular îi mai deosebea. şi de a le păstra, de a le esenţială cred că este dem­ seori doar cîteva fraze su­ bător. Vor
„Un adevărat spectacol
başi sub semnul generos
tească se află la apogeul al „colacului în satul hu­ la care publicul a parti­ da strălucire în contempo­ nitatea. gestive asupra multiplelor slabe, iar 1
m altitudini
teme, ni-1 face pe Geo
Sintetică, niciodată sub
unei adevărate eferves­ nedorean", simbol al hăr­ cipat într-o sublimă emo­ raneitate. Stimă şi respect temperaturile talentului Bogza şi mai apropiat ini­ le vor fi ci
cenţe spirituale. Nu este niciei şi bogăţiei pămîntu- ţie artistică, mărturisea celor care au gîndit şi rea­ său, cartea ni-1 face iarăşi mii, văzînd în cartea aceas­ transformări
şi ninsoare,
om care acum să nu aş­ lui, al truditorilor săi a Tita Sever, preşedintele lizat acest moment artistic prieten pe marele reporter ta, încă o dată, perenitatea sufla modei
tepte cu emoţie apropie­ fost ideea care a frămîn- juriului. Felicitări pentru unic in felul său ! al anilor tineri ai Repu­ talentului nutrit, cu înşe­ sificări pini
km/oră din
rea cumpenii anilor pentru tat mult ' timp oamenii Hunedoara şi oamenii ei, blicii, prin obsesiile sale lare, de cultură. dic.
a intra într-un nou ciclu scenei. Şi iată că ea s-a pentru bogata activitate MINEL BODEA majore, ideile .şi ardentele EUGEN EVU