Page 91 - Drumul_socialismului_1985_09
P. 91
sJICĂ, 29 SEPTEMBRIE 1985 Pag. 3
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
L Si p e s e u i t {
Mobilizare bună la recoltatul - Gata, trageţi ! dejde. Aflăm astfel că are se zbăteau cu disperare în J
IIE îndemnul ing. Ionel Neac 29 de ani, că e născut pe mincioc erau duşi la masa I
şu, şeful fermei piscicole malul Dunării, la Giurgiu, de sortare, aleşi pe cate- I
porumbului, la însămînţatul grîului ce-şi are sediul in apro şi a crescut la Galaţi, unde gorii, apoi cintărifi şi în
or : pierea satului Spini şi a- a urmat şi Institutul de cărcaţi in maşinile ce ur
ica de parţine de I.A.S. Simsria,
lor) : (Urmare din pag. «) rectorul asociaţiei, Ioan O zi de muncă obişnui piscicultură. A preluat con mau să-i ducă la Deva,
iilor răsună peste baltă. Bărba ducerea fermei in decem Petroşani, Hunedoara, O- I
ucţie a Stretean, a precizat că a- tă, rodnică pentru multe ţii apucară de Iringhii şi brie 1984. Ferma piscicolă răştie, Brad... i
te tcle- ra vom discul 45 de hec cordă cea mai mare aten unităţi. Directorul S.M.A. începură să tragă. Luciul
slovace. tare. ţie însămînţării griului, dispune de 180 ha luciu - Bună recoltă ! zise in
ţară. Baia de Criş, inginerul de apă era liniştit, doar de apă din care 150 des ginerul Neacşu. Este mult '
Cooperatorii de la Cărăs- recoltării sfeclei furajere Florian Tomuş, care ne-a din cind in cind spart de tinate producţiei pentru
cînte- tău au însămînţat cu grîu de pe ultimele ha şi însi- însoţit pe traseul raidului săriturile crapilor. Năvodul consum, iar 30 reproduc peşte in baltă. , !
lesc — 20 de ha din 50 planifica lozării ei împreună cu co Vasia a scos un crap de
iră (co- te. în ziua raidului nostru cenii de porumb. nostru, a ţinut să subli înainta incet. La un capăt ţiei pe cale naturală. Fer toată frumuseţea, de peste
al năvodului se afla Vasi-
executau arături, cu două nieze : ma trebuie să livreze în a- trei kilograme şi şi-a lăcut
inical în C.A.P. Vaţa de Jos, — Lucrăm zi-lumină în le Fadei, la celălalt Virgil ceastâ toamnă reţelei de
tractoare, pe un ogor de Veiea, amindoi născuţi în o poză cu el. |
îs: Rc- lingă şoseaua naţională. sămînţa de grîu a fost pu formaţii mari la aratul şi desfacere către populaţie in scurtă vreme năvodul
;ică u - să sub brazdă pe 54 de ha, pregătitul terenului. Pen Delta Dunării. Lipovean, 80 tone de crap.
>pulară, Tot aici era şi Gheorghe din cele 180 prevăzute, ca şi cei doi bărbaţi mai Năvodul ajunge, după o a fost golit.
c, mo- Jurcuţ, inginerul şef şi tru că s-au eliberat unele in virstă, născut tot la gu vreme, la matul opus celui — Gata - zise şeful de
casca- preşedintele unităţii. „De după cum ne-a relatat suprafeţe care trebuie ur
tcle- Ioan Avram, inginerul şef rile Dunării, este şi mai de la care fusese lansat. iermâ. Pregătiţi-vă să a-
>ria fil- mîine reluăm culesul po gent însămînţatc, sîntem ^ tinărul Constantin Vasiliev. Vasia şi Veiea deschiseră runcăm năvodul incă o
ecvenţa rumbului — spunea ingi al unităţii. Aratul, pregă pregătiţi să intrăm, la i înaintarea năvodului era gura sacului in care peşte dată.
Lui
nerul şef — de pe cele 22 titul terenului, însămînţa noapte, eu 15 tractoare, la ' continuă, iar sacul de la le iăcea apa să fiarbă şi Şi pescuitul reîncepu, in
iţi cco- ha rămase". „La ce mai 11 \ capătul lui începu să ,,liar- o alirnară in cîrlige. Apoi
e (co- tul sînt şi aici în plină arat, în tarlaua „Poduri altă parte a bălţii...
; lucraţi ?“. „La' transportul desfăşurare. Pavel Başa, Vaţa (24 ba) şi la discuit, |j bă", semn că aici se adu- primul dintre ei luă min-
furajelor d i n ' cîmp, cu şa i nă peştele. Inginerul Ionel ciocul şi începu să scoată Fotoreportaj de
progra- Nicolae Iliuţă, Doru Todea, cu şase tractoare, în „Şe-
se atelaje ale cooperatori Ion Muntea, Toader Ban suri“-Tiranva. Toate trac * Neacşu puse şi ei mina pe peştii cu solzi lucitori in TRAIAN BONDOR şi
lor şi la tratarea seminţei ţ irînghie şi trăgea cu nă- bătaia soarelui. Crapii ce NICOLAE GHEORGHIU
— re de grîu“. — arăta contabila Dorica toarele şi utilajele sînt în
j Pe terenurile A.E.I. Bir- Brîndu.şe, pe care am gă bună stare de funcţionare,
fl n iei i tin, 120 de elevi de la Li sit-o la Ocişor, pe parce prin urmare vom folosi
ceul „Avram Iancu" Brad la „Belţi”, unde se semă din p l i n fiecare oră, ne
„Des- na grîu, sînt numai cîţiva vom da interesul, alături ■
Pro- au strîns în cursul zilei de
idiouri- ! vineri 'porumbul de pe- 4 dintre cei mai harnici şi de toţi cooperatorii, pen
liincză.
t ară ha. Aproape jumătate din receptivi mecanizatori. Po tru a strînge grabnic roa
cele 60 de ba cultivate cu rumbul n-a fost recoltat dele acestei toamne, şi a
irogra- j porumb sînt culese. Di decît de pe 10 ha, din 110. însămânţa la timp griul.
IBRIE
Faţă-n faţă, vrednicia şi nepăsarea
IV iDO * jm oog ') tar. „Dar nu ăsta-i baiul ..Bîrceana" unde o forma
•ic — spunea o femeie — noi ţie de tractoare ară şi pre
felul cum munceau ci. „Au ne scoatem cartofii, dar găteşte patul germinativ
i: *Ci- strîns ştiuleţii de pe nouă stăm de dimineaţă cu ci pentru grîu. De la el a-
). Co-
hectare in două zile şi au scoşi, puşi în saci şi n-a flăm cea de a treia va
rnaţio- tăiat cocenii, zice preşedin venit remorca să-i încăr riantă a tractorului cu re
ră i>e
6 ta, iar unii dintre ei ne-au căm. Stăm aici dc cîteva morcă „fantomă" : „Este
ajutat şi la cartofi". ceasuri şi păzim sacii, în plecat cu cartofii la us
Bine se acţiona şi la loc să ne vedem de alte cat". Totuşi, ne întrebăm,
rof. <£•* pregătitul terenului şi se treburi!“. unde a fost tractorul res
■ ar
mănatul griului, lucrare ce în drum spre sediul u- pectiv în ziua de vineri ?
începuse cu o zi înainte şi nităţii, trecem pe la alte Aşa ştînd lucrurile, nu ne
care — preciza Viorel Po- locuri de muncă. întrebăm mirăm că s-au predat la
pescu, inginerul şef al coo de cei din conducerea coo fondul de stat doar 92 tone
perativei — se va ampli perativei. Nu i-a văzut ni de cartofi.
fica odată încheiat recolta meni. La sediu, magazine Dacă la cartofi erau cîte
tul cartofilor şi eliberarea rul — pe care-1 găsim în- va familii la lucru, în
i Pană vîrtindu-se prin curte, mai
; Un unor suprafeţe de porumb. schimb la porumb nu s-a
Arta); Oricum, Gheorghe Cristea mult fără rost, decît cu -.strîns nici un ştiulete. Asta
>itanui cu discul şi Avram Dan- rost, în loc să fie în cîmp,. pe tarlalele cooperativei,
, sala la cîntar, să preia cartofii
le că- dea cu semănătoarea îşi că pe loturile personale era
la B); realizau vitezele de înain — ne spune că aşteaptă să plin de cooperatori la re
i; Ro- tare prevăzute, efectuînd vină tractorul cu remorca, coltat. Nici la pregătirea
:tro- şi o lucrare de calitate. plecat, de dimineaţa, la terenului şi semănatul
rîng) ;
ramer După o zi de lucru griul Baza 20, după o baterie, grîului lucrurile nu stau
T a fost pus sub brazdă pe în birou, Zoia Moşuţ, con . mai bine. Din cele 205 ha
15 ha. tabila şefă a cooperativei, destinate acestei culturi,
IU _ ,
îcarea Ajungem în tarlaua „La ne spune altă versiune : vineri erau arate 20 ha,
irul) ; Frîncu" a C.A.P. Aurel „tractorul este plecat . la. pregătite 15 ha şi nici un
Mine- Vlaicu în jurul orei 14. Se Agrosem după sămînţa de hectar însămînţat.
0 lu-
(Mun- aflau la recoltatul cartofi grîu, eu i-ain făcut acte în legătură cu modul în
ASA : lor sub 15 oameni. Şi a- le"... Deşi am insistat, nu care a fost organizată ac
rcsc) ; ce.ştia erau necăjiţi. De ce ? reuşim să aflăm nimic tivitatea şi s-a muncit vi
1 eir-
; (Rc- Nimeni din conducerea concret despre locul unde neri in cele două 'unităţi,"
ivoca- cooperativei nu dăduse pc ar putea fi ceilalţi tovarăşi orice comentariu este de
> te au a acolo dc dimineaţă. Nici din conducerea unităţii. prisos. Concluziile şi mă
RZA : preşedinte, nici inginer şef, După o perioadă de timp, surile necesare să le adop
;rul) ;
£ cx- nici brigadieră de cîmp, apare la sediu Antonie te comitetul comunal de
; Po- nici măcar magazinerul, Pera, inginerul şef. Ne spu p a r t i d şi conducerea.
(Fla- care trebuia să fie la cân ne că a fost în tarlaua G.U.A.S.C. Geoagiu.
BAI :
cultu-
t di-
:AZI :
I-II ; ; •'. :
(Casa De la „secţie anexă" la „secţie de bază" — -iy '
;ria :
Saw-
[LIA : un drum al confirmării hărniciei muncitoreşti
feţe
ina) ;
mfiri- (Urmare din pag. 1) la atelierul conteinere, de către partid, personal
maistrul Cornel. Maglaş şi dc secretarul său general,
şeful de echipă Ioan Truş- t o v a r ă ş, u 1 Nicolae
pentru colectivul nostru —
sublinia cu mîndrie mais că, de la atelierul meca Ceauşescu, aceea de a asi
trul Ioan Indrie.ş, secreta nic, sînt exemple de com gura condiţii pentru afir
petenţă, pricepere şi vred
rul comitetului de partid nicie muncitorească". marea talentului şi hărni
al secţiei. O raportăm frec ciei în muncă ale soţiilor
entru vent, lună de lună, an de în contextul activităţilor - şi fiicelor - noastre, de a
1985 : am. Ceea ce înseamnă, co „grele" ce se desfăşoară în răspunde . cum se cuvine
ătoa- această secţie, fiinţarea
porar relat cu continua creşte cerinţelor populaţiei. Or,
sădea re a sarcinilor ce ne revin atelierului de covoare a- covoarele pluşate confec
î su- pare oarecum surprinzătoa
; din în producţie, că dispunem re. Dar nu şi pentru ţesă ţionate aici se bucură de
mpe- de însemnate rezerve, care bune aprecieri din partea
pr fi se numesc hărnicia şi dă toarele Maria Bărbulescu beneficiarilor noştri —
gra- sau Maria Moraru, ca să
între ruirea în muncă ale oa numim doar două dintre locuitori ai Orăştiei şi ai
il se menilor. în fruntea aces cele mai harnice creatoare altor localităţi din judeţ".
tora se află comuniştii, de frumos din cadrul ate Confecţii metalice şi co
ră- care alcătuiesc mai bine voare. O alăturare căreia
him- lierului. „Este bine că nu oamenii muncii din Secţia
ploi de 50 la sută din efectivul s-a renunţat la acest ate
l 300 total. Ei sînt nucleul de lier, aprecia maistrul Vir- nr. 4 — Pricaz îi atribuie
taţii- forţă şi acţiune al între o semnificaţie aparte:
ă de gil Cercel. Menţinîndu-1 şi
oviţă gului colectiv. Membri de înglobîndu-1 ca participant competiţie a esteticului,
va partid ca ing. Ion Antal, funcţionalului şi calităţii
îten- la îndeplinirea planului în tuturor produselor realiza
^100 şeful atelierului mecanic, tregii secţii nu am făcut
nor- te aici, indiferent de pro
Vasiliea Andrieşanu şi altceva decît să aplicăm filul activităţii de pro
Gheorghe I-Iaidu, muncitori una dinti’e orientările date ducţie.
