Page 10 - Drumul_socialismului_1985_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 673 i
'aq. 2

Cu prevederile
Activitate mai susţinută, fermitate de plan realizate

în aplicarea principiilor autoconducerii Cooperativei zootehnic de Muncă rodnică, rezultate pe măsură
al
Sectorul
agricole
producţie din Nandru ob­
ţine în’ acest an rezultate
şi autogestiunii economico-financiare bune în producţie la toţi {Urmare din pag. 1) reta Nagy, Elena Acurmu- 20,00 Telejurr
loaie, Rodica Bocoş ş.a.
indicatorii.
to­
20,20 ActuaUt
Efectivele
remar­
tale la bovine şi ovine toarelor Ileana Bodoni, A- cat Fapte demne de afirma­ nomle
în
susţinerea
dela Boţic şi Maria Mun-
După cum se ştie, Ple­ Pentru realizarea acestor neze mai ferm pentru re­ planificate pe 1985 au fost teanu se materializează în ţiei conform căreia, în 20,35 Invitaţi*
urile
H
nara comună a Consiliu­ sarcini, organele şi orga­ ducerea mai accentuată a depăşite, planul la pro­ confecţii ale căror princi­ Secţia de blănărie Hune­ nii (coli
lui Naţional al Oamenilor nizaţiile de partid şi con­ acestora. Pe baza măsuri­ ducţia marfă de lapte de pale caracteristici sînt ca­ doara, problema folosirii Baletul
Muncii şi Consiliului Su­ siliile oamenilor muncii lor aplicate în toate uni­ vacă stabilit pe opt luni litatea (haine cu feţe din cît mai eficiente a mate­ contenii
tasio“ 0
prem al Dezvoltării Eco­ din unităţile municipiului tăţile, în ultimele luni în a fost depăşit cu 23 hl. In blană cu aspect de piei în­ rialelor recuperabile a de­ îc „Bai
nomice şi Sociale, dezbă- au adoptat programe, fun- economia municipiului au obţinerea acestor succese tregi) şi funcţionalitatea venit o preocupare de ba­ 21,10 Mcmori;
tînd problemele de fond damcntînd astfel întregul avut loc reale mutaţii în merite importante au în­ (haine din material textil, ză a tuturor oamenilor lor (coi
ale îndeplinirii planului volum de economii prevă­ privinţa încadrării în chel­ grijitorii de animale Ioan îmblănite, cu feţe duble muncii de aici, se întîlnesc 21,30 Serial ş
pe 1985 şi pregătirea celui zut prin plan. tuielile planificate, totale şi Hortensia Călinici şi şi mîneci detaşabile). Iar la atelierul croit-tcxtil şi lor). „I
pe 1986, a pus un accent Din analiza situaţiei e- şi materiale la 1000 lei Lud in Custron. funcţionalitatea şi calita­ garnituri din blană, pre­ 21,50 Tclcjun
deosebit pe înfăptuirea ri­ xistente rezultă că în pe­ producţie marfă. în pre­ tea lor poartă pecetea va­ cum şi la cel de confecţii.
guroasă a principiilor auto­ rioada trecută din acest zent, unităţile productive Noi secţii şi lorificării superioare a ma­ Şefii celor două ateliere,
conducerii şi autogestiunii an, volumul beneficiilor ale municipiului înregis­ terialelor refolosibile. maiştrii Dorina Ncagoe, şi
economico-finaneiare. în realizate este cu 27,5 mi­ trează o economie de 23,5 activităţi utile Preocupare intensă pen­
legătură cu aceasta, tova­ lioane lei inferior prevede­ milioane lei la cheltuielile cetăţenilor tru înglobarea, la un ni­ Maria Sabău, au insistat
răşul Nicolae Ceauşescu rilor. Din 32 unităţi, în 20 totale şi de 2,5 milioane la vel cît mai ridicat, a „me- să notăm numele briga­
sublinia la plenară : indicatorul a fost realizat cele materiale. în scopul diversificării rereurilor" din blană do­ dierei Doina Seceanu, mun­
„Este necesar să înţele­ şi chiar depăşit, în timp Din controalele şi ana­ prestărilor de servicii pen­ vedesc şi lucrătoarele din citoarelor Emilia Păsat, BUCUREŞO
gem bine că autoconduce- ce în 12 s-au înregistrat lizele efectuate se desprin­ tru populaţie, Cooperativa atelierul croit-cusut. Ing. Irina Cuciula, Verghina «lioprogramii
0,30 La ord ir
rea, autogestiunea trebuie rămîneri în urmă. Mai de şi faptul că unele orga­ „Prestarea" a deschis noi Maria Comşa, şeful atelie­ Diaconu, Elisabeta Pop, gricultură;
să funcţioneze pe bugete grav este faptul că în rîn- ne şi organizaţii de partid, secţii şi activităţi. Este rului, s-a referit pe larg la Maricica Nechifor, Maria nai; 7,30 Sl
proprii de venituri şi chel­ durile acestora din urmă precum şi consilii ale oa­ vorba despre sifonerie, noua tehnologie, fundamen­ Sfăt, pe care le numeau gajament tic
Revista prei
tuieli, care să asigure în se află unităţile produc­ menilor muncii manifestă dactilografiere şi secţia de tată aici, de croire în for­ drept cele de mai la vrednice rierul mclocl
muncitoare
capătul
întregime tot ce se cere tive cu pondere masivă în încă o slabă preocupare tăiat lemne — înfiinţate în me geometrice neregulate, letin de şti
piuidem ai
pentru buna funcţionare a economia municipiului, în­ pentru introducerea în fa­ oraşul Simeria, ca şi de prin care suprafaţa de bla­ fluxului tehnologic, locul 10.00 Bulcti
fiecărei unităţi, dar şi creş­ tre care cele cu gestiune bricaţie numai a produse­ atelierul autoservice des­ nă refolosită a crescut cu în care produsul nou creat 10.05 Radiog
înglobează
iniţiati­
ideile,
terea beneficiilor necesare economică ale Centralei lor cu desfacere asigurată, chis în Deva pe strada 40 la sută faţă de vechile vele, preocupările întregu­ mică; 10,30
I-Ioria, nr. 140 S-a răs­
rale; 11,00
pentru societate". minereurilor, I.M.C. Bîr- contractarea fermă la ni­ puns astfel cerinţelor cetă­ tehnologii. Pentru hărni­ lui colectiv al secţiei pen­ ştiri; 11,05
Consolidarea, autogestiu­ cea, Ţesătoria de mătase, velul sarcinilor de plan, ţenilor, acţionîndu-se pen­ cia şi priceperea dovedite tru folosirea deplină, cît Soarelui; 11
te; 12,00 Bul
nii economico-financiare se I.P.I.C.C.F., G.I.G.C.L., jar respectarea sortimentelor tru înfăptuirea sarcinilor în muncă, interlocutoarea mai eficientă, de înaltă ca­ 12.05 Din co
află în strînsă legătură cu întreprinderea de lianţi în­ şi a indicatorului de cali­ puse în faţa cooperaţiei noastră a ţinut să consem­ litate a fiecărei bucăţi de rului; 12,15
năm
efortul pentru reducerea registrează pierderi, în loc tate, pentru accelerarea o- meşteşugăreşti de cel de-al Sofica numele maistrului blană, a tuturor materia­ nico-ştiinţifi'
Dumitrovici,
mun­
premieră ra
mai accentuată a cheltuie­ de beneficii. peraţiunilor de expediere, III-lea Congres al con­ citoarelor Elena Bănică, lelor pe care, pînă mai ieri, De la 1 Ia
lilor şi creşterea benefi­ între factorii care au de­ facturare şi încasare a pro­ siliilor populare. Alexandra Popa, Marga­ le etichetau ca „deşeuri". bal : Sport!
— Xamax
ciilor, care să permită con­ terminat o atare stare de ducţiei destinate consumu­ Transmis imn
stituirea fondurilor pi oprii lucruri se află nerealizarea lui productiv intern şi ex­ 17.00 Buletin
de dezvoltare economico- planului fizic şi sortimen­ portului. Politl
apăr
socială a celor destinate tal — de unde derivă res­ Analizînd această stare mea — .
cointeresării materiale a tanţele şi la producţia mar­ de lucruri, biroul Comite­ 18.00 Orele
colectivelor de oameni ai fă vîndută şi încasată, de­ tului municipal de partid diojurnal *
naţională
muncii, precum şi restitui­ păşirea costurilor de pro­ Deva a adoptat un cuprin­ Amfiteatrul
rea fondurilor primite de ducţie. Deşi la nivelul mu­ zător plan de măsuri me­ misiune mu
Radiojurnal
la societate. nicipiului Deva ne-am în­ nit să asigure îmbunătăţi­ ascultătorilo
cadrat în niyelele planifi­ rea activităţii pentru apli­ tia dv. ; 22,(
Din punctul de vedere
oră; 23,00 P
al reducerii cheltuielilor şi cate la cheltuieli la 1000 carea mai fermă în viaţă zicală; 23,55-
al sporirii valorii nou crea­ lei producţie marfă, atît a principiilor autoconduce­ tin de ştiri
te — indicatori care expri­ totale cît şi materiale, to­ rii muncitoreşti, a autoges­
mă cel mai bine gradul de tuşi, depăşiri mari au în­ tiunii economico-financiare
îplicare a mecanismului registrat întreprinderea de — condiţie esenţială a în­
'ficienţei — rezultă că în lianţi, Ţesătoria de mătase, cheierii în bune condiţii a
îcest an economia muni- întreprinderea de morărit anului 1985 şi trecerii cu
•ipiului Deva trebuie să şi panificaţie ş.a. succes la înfăptuirea sar­
ealizeze producţia indus­ întrucît în totalul chel­ cinilor ce ne revin în pri­
DEVA : J
trială cu un nivel maxim tuielilor se menţine mare mul an al viitorului cin­ (Patria); Ri
de cheltuieli de 884,2 lei ponderea celor materiale, cinal. HUNEDOAR
rii in vaca
la 1000 lei producţie mar­ se impune ca organele şi sala A); i
LAZĂR PETROESCU,
fă, în timp ce nivelul be­ organizaţiile de partid, de faţă (Modei
secretar E. M. Ghelari. Schimbul A — transport — de la mina centrală Ghelari, condus de- Vulcanul (0
neficiilor trebuie să se ri­ masă şi obşteşti, consiliile al Comitetului municipal maistrul Costică Bratu şi şeful de schimb Ioan Obreja — fruntaş in întrecerea socia­ tomele se f
dice la 286 milioane lei. oamenilor muncii să acţio­ de partid Deva listă pe luna septembrie 1985. Foto GELU 1ZBAŞA Castelul
PETROŞANI
Egipt (Parii
■AVMV»mV.W.W.W V V.V«VAWAW.W»’«WW.V V,VA .". . ,WiW.V,AWAV, V.W.VWA^V^WV.’AJ'AV^AVMWWAVAVAV.’.W.V.V.V.W.W.V.V» na la etaju
î
, ,
s 0 a
Mo- lui
ien , L
rea recioai
ral); VULC.
dra (Lucei
NEA : Vite:
PETRILA :
(Miuicitorcs-
Aii Baba şi
— seriile I-
Acţiuni hotărîte pentru asigurarea Două unităţi învecinate şi un singur ţel BRAD ; Da
să
divorţ
;
roşie)
Incredibilele C
necesarului de furaje! (Urmare din pag. 1) tem să nu amintim aici intelectualii, ca adevăraţi unor italier
(Minerul) ;
despre cele 18 ha cultiva­ oameni ai satului, înţeleg Ciuleandra
Sabin Ciupe, Petru Duma te cu porumb, cultură du­ să pună umărul la muncile Străinul —
Cele 12 unităţi ale două sortimente, deşi reali­ citului de furaje, în urma şi Gheorghe Tămaş. Cei blă în amestec cu floarea cîmpului, atunci cînd sînt (Flacăra) ;
C.U.A.S.C. Brad deţin 5 330 zările sporesc zi de zi, în­ măsurilor luate, 10 unităţi trei au arat 80 de ha din soarelui. solicitaţi. BAI ; Căpi
bovine şi 7 685 ovine. Cum registrăm deficit. au început să achiziţione­ cele 130 destinate însămîn- nării (Casa
este asigurat necesarul de în multe unităţi, bene- ze paie din alte judeţe. ţării griului. Pe Mihai Ten- La Pestişu Mic, cel mai bun în brigada Josani, o for­ HAŢEG : F
de flori (Di
furaje pentru apropiata ficiindu-se şi de un sprijin Pe această cale, A.E.I. Bir­ ciu şi Ioan Abordencei mecanizator este socotit Va- maţie de cinci tractoare, Rocky H ; (
stabulaţie, sînt terminate consistent din partea or­ tin, C.A.P. Brad şi Zdrapţi i-am găsit la discuit, în sile Ilabor („seamănă impe­ ia volanul cărora se aflau goste pierd
S
lucrările de reparaţii şi ganelor comunale de partid şi-au asigurat deja grosie­ tarlaua „Panaleoa", unde cabil" — susţinea inginera mecanizatorii Dorel Pesti- cultură); cor
lutări
igienizare la toate adăpos­ şi de stat, balanţa indică rele planificate. Au fost încheiau de pregătit patul Ileana Radu), pe care l-am şan, Petru Jarcu, Dumitru Terra (Mui
turile şi saivanele ? Răs­ plus de furaje. Este cazul procurate, în total, 1 450 găsit însămînţînd griul in Ichim, Ion Gîşleanu şi Mitică Popt
punsul medicului veterinar C.A.P. Zdrapţi (brigadier tone paie. Acţiunea con­ germinativ pe cel de-al tarlaua „Luncă". Pusese Constantin Haucă se aflau na).
Florin Achim, coordonato­ de cîmp Solomon Almă- tinuă. Grosierele sînt com­ 40-lea hectar. Se grăbeau, sămînţa sub brazdă pe mai cu plugurile şi discurile
rul sectorului zootehnic la şan), Vaţa de Jos (briga­ pletate cu coceni. deoarece Luca Hacicu, spe­ bine de 30 de ha. îm­ în brazdă, creînd front de
nivelul C.U.A.S.C., a fost dier de cîmp Tănase An- In general, adăposturile cialistul unităţii la însă­ lucru pentru insămînţări.
succint, la obiect: dricău), Rişca, Brad, Bir- sînt puse la punct. Vărui­ mi nţări — despre care preună cu el, ajutîndu-1 Aşadar, marţi, în cele
— Strîngerea furajelor tin — care şi-au acoperit tul interior al adăposturi­ Ioan Furca spunea că este la alimentatul maşinii cu două cooperative agricole
este în plină desfăşurare necesarul, chiar îl depă­ lor la C.A.P. Ţebea şi cu­ un specialist „de mina sămînţă, s-a aflat pe tot şi sate învecinate s-a mun­
— spunea interlocutorul. şesc cu finul existent în răţatul saivanelor la Mes­ întîi", un exemplu de hăr­ parcursul zilei, Ioan Cenan, cit din pliin, bine orga­
La multe unităţi mai exis­ cîmp. La C.A.P. Ţcbea — teacăn trebuie intensifica­ medic la dispensarul uman nizat, la concurenţă, am Timpul pi
tă pe cîmp cantităţi de inginer şef Ştefan Moise, te. De asemenea, trebuie nicie şi corectitudine în din comună, Malvina Stoi­ putea zice, pentru strîn­ azi, 3 oct<
f î n u r i netransportate, preşedinte Letiţia Sime- finalizate acoperişul şi in­ muncă — „venea tare" din ca, moaşe la acelaşi dis­ gerea grabnică a recoltei vremea vt
cu cerul mi
alte resurse — otavă, tri­ drea, şef de fermă Dorina stalaţiile interioare ale urmă, încheind de semănat pensar şi învăţătoarea Ilea­ şi încheierea însămînţă- Vîntul va s
foi, sfeclă furajeră, coceni, Micula —, nici în anul tre­ grajdului nou de la C.A.P. cu grîu 35 de ha. Nu pu­ na Tămaş. Deci, iată cum rii griului. la moderat
masă verde ş.a., pe care cut şi nici în acest an nu Vaţa de Jos. şi vest. Tei
ne grăbim să le punem la s-a asigurat integral can­ O sarcină importantă rului va m
tere
uşoa
adăpost. în acest an s-a titatea de fîn prevăzută în care revine conducerii vor a cupi
acţionat cu răspundere la plan. Conducerea unităţii C.U.A.S.C. Brad, sectoare­ în schimburi prelungite şi 12 grade,
ridicate,
iar
toate nivelele, pentru asi­ trebuie să manifeste mai lor zootehnice din cele 12 tre 21 şl 2
gurarea furajelor, s-au luat multă preocupare pentru unităţi agricole din zonă, {Urmare din pag. 1) tru a pregăti baze temei­ Geoagiu — Ion Jurj, Petru Izolat mal i
măsuri pentru valorificarea strîngerea finului. Ce să tuturor cooperatorilor, este nice recoltei viitoare. De Cosmoi, Mihai Binder, Ion se va prod
cît mai eficientă a supra­ mai vorbim de suculente. de a-şî amplifica efortu­ că, aici fiind prezente şi la S.M.A. Haţeg se re­ Rentea, Ioan Oprea, Ioan La munte
feţelor cu nutreţuri. Pînă în 27 septembrie a.c., rile şi preocupările, de a cadrele de conducere din marcă aportul mecanizato­ figu, Ion Ştefan, Nicolae moaşă cu
— Să concretizăm. aici nu se realizase nici întreprinde acţiuni siste­ fiecare S.M.A Merită lau­ rilor Cornel Ceuţă, Simion Stanciu, Viorel Şchiop, Ioan mai mult
— La fînuri s-au strîns o tonă (!). In privinţa fi­ matice pentru strîngerea de pentru faptele lor de Bolosin, Vasile Popa, Cristea şi al multor altora, va sufla m
nele intensi
3 851 tone şi ne vom „în­ nului, în situaţii asemănă­ integrală a furajelor exis­ muncă toţi tractoriştii care Nicolae Bretean, de la care, ca şl In alte campa­ 40—60 Itm/o
chide" pe circa 4 000, dar toare sînt şi A.E.I. Birtin tente încă pe cîmp, a pre­ răspund cu abnegaţie şi Orăştie — al lui Aurel Pi- nii agricole, sînt în frun­ rul vestic,
necesarul este de 4 700 to­ şi C.A.P. Ribiţa, unde can­ găti condiţii corespunzătoa­ dăruire îndemnurilor ce le torodescu, Emilian Pădure, tea bătăliei pentru asigu­ produce cei
ne. La suculente, avem tităţile prevăzute nu au re iernării animalelor. sînt adresate de a nu pre­ Gheorghe Goci, Hie Solo­ rarea plini!, pentru creşte­ log de sei
Ţuţurlga).
3 300 tone, Jar la grosiere fost asigurate. cupeţi nici an efort pen­ mon, Viorel Erzan, de la rea rodniciei ogoarelor.
peste 3700 tone. La aceste Pentru completarea defi­ LIVIU BRAICA