Page 13 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 13

Mereu  în  frunte  -  tradiţia  fără  secrete


                                                                                               a unui destoinic colectiv muncitoresc
             *

                                                                                            Am  interpretat  ea  pe  un   strucţii  şi  montaje  miniere   cantinei,   vestiarelor,   gru­
                                                                                           îndemn   cuvintele   tovarăşu­  nr. 4 Lupeni-Valea   de  purilor  sociale  şi  drumului
                                                                                          lui  ing.  Luca  Suciu,  direc­  Brazi, ing. Carol Ridzi.  ele  acces  la  cariera  Cîm­
                                                                                          torul   tehnic   al   întreprin­  —  Care este perimetrul  pu lui Neag.
                                                                                          derii   de   antrepriză   pentru   de acţiune a brigăzii   pe.  —  Care  este  valoarea  lu­
                                                                                          construcţii  şi  montaje  mi­  care o conduceţi ?     crărilor  de  puneri  în  func­
                                                                                           niere   Petroşani:   „Brigada   —   Executăm  toată  gama   ţiune  în  cincinalul  1981  —
                                                                                          complexă  nr.  4  Lupeni  —   dc  lucrări  dc  construcţii  şi   1985 ?
                                                                                           Valea  de  Brazi  este,  prin   montaje  miniere  la  .supra­  —   Aproape  o  jumătate
                                                                                           tradiţie,   câştigătoarea   locu­  faţă  în  zona  delimitată  de   dc  miliard  de  iei  !  Dina­
              ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC                                lui  întîi  în  întrecerea  so­  întreprinderile   miniere   Lu­  mica  realizărilor  la  produc­
                                                                                          cialistă   ce   se   desfăşoară   peni,   Bărbătenî,   Uricani,   ţia   de   construcţii-montaj
                   A L   C  O  N  S I L I U   L U P O I  P U  L A  R    J U  D  E Ţ E A   N  între  cele  patru  brigăzi  de   Valea  de  Brazi  şi  cariera   arată  că,  în  primul  an  al
                                                                                          construcţii-montaj   ale   în­  Cîmpu lui Neag.       actualului   cincinal,   valoa­
                                                                                          treprinderii   noastre.   De­
                                                                                          spre   oamenii   din   brigadă,
             Anul XXXVII, nr. 8 674  VINERI, 4 OCTOMBRIE 1985       4 pagini — 50 bani    despre  munca  lor  se  vor
                                                                                          găsi   întotdeauna   subiecte
                                                                                          demne de relevat".
                                                                                            în  zona  vestică  a  bazi­  —   Această   arie   vastă   rea  lucrărilor  însuma  doar
                                                                                           nului  carbonifer  Valea  Jiu­  presupune,  desigur,  un  ma­  52  milioane  lei,  în  com­
                    CAMPANIA AGRICOLĂ Di TOAMNA                                            lui,  acolo  unde  sînt  am­  re volum de lucrări.   paraţie  cu  1985,  cînd  pla­
            '« ■'                                                                          plasate   punctele   de   lucru   —  Aşa este. Numai în  nul  valoric  a  ajuns  la  124
                                                                                           ale  brigăzii,  am  căutat  să   anii   actualului   cincinal,   milioane.   Deci,   o   creştere
                                                                                           ne  edificăm  mai  bine  a-   numărul   obiectivelor   puse   de  aproape  două  ori  şi  ju­
                                                                                                                                                mătate !
                     Buna organizare şi coordonare                                         supra   secretelor   pe   care   în  funcţiune  este  de  124.   —  Pe  ce  baze  a  avut  loc
                                                                                                                     Dintre acestea,
                                                                                                                                    cele mai im­
                                                                                           le  deţin  cei  598  de  oameni,
                                                                                          aflaţi,   „prin   tradiţie",   în   portante sînt   instalaţiile  acest   salt   cu   adevărat
                                                                                                                                                spectaculos ?
                                                                                                                     de  extracţie  puţ  cu  sehip,
                a muncii — condiţie esenţială pentru                                       fruntea celor mai harnici.  de   dispecerizare   şi   troin-   —   în  primul  rînd.  pe
                                                                                            —  Secrete  ?  Doar  dacă
                                                                                           aşa  se  numesc  buna  orga­  mel-concasor  de  la  I.  M.   baza   creşterii   productivi­
                                                                                                                     Lupeni,
                                                                                                                               instalaţia
                                                                                                                                         pentru
                                                                                                                                                tăţii  muncii,  unde,  dc  la
                                                                                                    fiecărui
              desfăşurarea în ritm înalt a recoltărilor                                    nizare   a   atenţia   ioc   de   alegerea  şi  însilozarca  ste­  ICO  587  lei/om  ai  muncii,
                                                                                                            acordată
                                                                                           muncă,
                    t                                                                      permanent   încadrării   ri­  rilului,   precum   şi   funicu-   în  1981,  realizăm  în  acest,
                                                                                                                                                an  225  417  lei/om  al  mun­
                                                                                          guroase  a  tuturor  lucrărilor   larul   pentru   steril   de   la   cii.  De  asemenea,  la  chel­
                              SI    î n s ă m     î n t ă r i l o r                        în  graficele  de  execuţie  şi,   r.M. Uricani,   puţ  instalaţiile  tuielile   materiale   la   100»
                                                                                                                                        auxiliar
                                                                                                                     de
                                                                                                                          extracţie
                                                                                           nu  în  ultimul  rînd,  calita­                      lei  producţie  putem  rapor­
            La   cooperativa   agricolă   cartofilor  vor  intra  şi  bri­  ziua   de   muncă   în   agri­  tea  oamenilor  —  remarca,   incinta   principală_   şi   puţ   ta  o  reducere  a  lor  de  la
                                                                                                                     aeraj  nr.  8  de  la  Î.M.  Va­
          dc   producţie   din   Simeria   găzile   ce   au   lucrat   la   cultură  şi  .şi-o  încheie  tot   dc  la  bun  început,  şeful     1118  Ici  în  1981,  la  945  Ic
          campania   de   toamnă   cu­  sfecla  de  zahăr,  astfel  că   acolo, ne spunea :  Brigăzii complexe de con­  lea  de  Brazi,   construcţia  în 1985.
          noaşte  un  ritm  de  desfă­  în   maximum   două   zile   —   Pentru   strîngerea   cît                                                —  Cum se prezintă si­
          şurare  tot  mai  intens.  Un   vom   încheia   această   lu­  mai  grabnică  a  porumbului,                                          tuaţia realizării planul u-
          argument   indubitabil   în   crare.                 consiliul   popular   a   orga­                                                  pe anul în curs, an decisiv
          acest  sens  este  stadiul  în   La  strîngerea  cartofilor  o   nizat   participarea   la   cules                                    pentru încheierea cu hun
          care   au   ajuns   lucrările   contribuţie   importantă   o   şi  a  lucrătorilor  din  între­                                       rezultate a întregului cir
          ce  se  desfăşoară  în  aceste   au   elevii   şcolilor   generale   prinderile   şT   instituţiile                                   cinai ?
          zile  pe  ogoare.  Astfel,  din   nr.  1  şi  2  din  Simeria.   oraşului  şi  a  elevilor.  In                                         —  Din cele 124 milionn
          cele  40  lin  cu  cartofi,  pînă   In  fiecare  zi  au  luat  parte   conformitate   cu   un   grafic                                lei producţie valorică, an
          miercuri  seara  au  fost  re­  la   această   activitate   un   judicios  întocmit,  la  strîn­                                      realizat, pc nouă luni.
          coltate   35   ha,   producţia   număr  de  150  elevi,  în­  gerea   recoltei   iau   parte                                          proape 90 milioane şi es
          de  sfeclă  de  zahăr  a  fost   drumaţi   îndeaproape   de   zilnic  elevi  ai  liceului  şi                                         măm ca pînă la finele
          strînsă  de  pe  25  ha  din   cadrele   didactice   şi   de   şcolii   profesionale   din                                            nului să ajungem la l
          cele  40  ha  cultivate,  din   maiştrii instructori  oraş,   iar   tăierea   cocenilor                                               milioane lei. Am pred
          09  ha  cu  porumb  au  fost   Recolta  de  cartofi  şi  dc   o  fac  lucrători  de  la  ser­                                         în acest an, înainte de ti
          culese  22  ha.  După  înche­  sfeclă   de   zahăr   a   fost   viciul   mişcare   din   cadrul                                       menele stabilite. ninşi 1
          ierea  semănării  orzului  s-n   adunată  cu  grijă  şi  trans­  complexului   C.F.R.,  de   la
          trecut  cu  toate  forţele  la   portată   cu   operativitate   la   I.M.M.R.,  cooperativei  „Pres­                                        MIRCEA DIACONU
          însămînţnrea   griului,   pînă   locurile   de   depozitare  sau   tarea" ş.a.
          în   prezent   lucrarea'   fiind   de  preluare.  Pină  în  pre­                                                                                          ;
          făcută  pe  mai  bine  de  50   zent,  C.A.P.  Simeria  a  li­  Paralel   eu   strîngerea                                              (Continuare in pag. a 2-a
          ha.  Laurcnţiu  '  Culcer,  pre­  vrat  la  fondul  de  stat  270   roadelor   toamnei   se   lu­
          şedintele   unităţii,   sublinia:                    crează  —  cu  aceeaşi  bună
                                     tone   cartofi   şi   500   tone   organizare   ..şi   responsabili­
           —  Am  organizat  în  aşa   sfeclă   de   zahăr.   La   a-   tate   —   la   însămînţarca                                              |N ZIARUL DE AZI :
          fel  munca  pe  ogoare  îneît   eeastă   activitate   un   spri­  griului.   Demn  de  menţio­
          să  nu  pierdem  nimic  din   jin   substanţial   acordă   în­  nat,  la  acest  capitol,  este
          timpul  bun  de  lucru  din   treprinderile   oraşului   —   faptul   că   toate   arăturile                                            B  Exigenţă  şi  răspundere
          aceste  zile.  Astfel,  în  vre­  coloana   U.M.T.C.F.,   Şan­  in   vederea   însămînţării                                               pentru  întărirea  rîndu-
          me   ce   formaţiile   conduse   tierul  nr.  34  al  *  C.F.R.,   orzului  şi  grîului  s-au  efec­                                      rilor  organizaţiilor  de
          de  Silvia  Iordate  şi  Emi-   I.M.M.R.,   Depoul   C.F.R.   tuat  noaptea,  la  C.A.P.  Si­                                             partid
          lia  Bombe  au  lucrat  la  re­  ş.a.   —   care   au   pus   la   meria  fiind  organizate  nu­                                        B   Căldura   caselor   se
          coltarea   cartofilor,   cele'                       meroase   schimburi   prelun­                                                        pregăteşte acum !
          coordonate   de   Marin   Cră-   dispoziţia   unităţii"   mijloa­
          eiunescu   şi   Maria   Poenar   cele de transport necesare.  gite   la   pregătirea   terenu­                                          B „Sarmis’85"
          au  strîns  sfecla  de  zahăr.   Pavel   Irimie,   primarul   lui.
          De  astăzi  (miercuri,  2  oc­  oraşului,  care  —  cum  ne   TRAIAN BONDOR          Echipa  dc  dulgheri,  condusă  dc  Dumitru  Vlădoi,  din  ca­  B Foileton
          tombrie   a.e.)   la   recoltatul  mărturisea   —   îşi   începe                  drul  brigăzii  nr.  51  a  I.A.C.K.S.  Hunedoara,  execută  lucrările
                                                                                            de   fundaţii   la   hala   pentru   reparaţii   siderurgice   de   la   C.S.   B  Săptămina  viitoare  la
                                                                                            „Victoria" Călan, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile.  televiziune
                                                                 Continuare in pag. a 2-a)                             Foto NICOLAE GHEORGHIU
                     LA STRÎNSUL RECOLTEI
           „Am primit ajutoare de nădejde                <<                       Impetuoasă întrecere minerească
                                                                    Unitate  ,,pilot"  in  Valea   perienţe in depăşirea pro­  tehnicieni,  oameni  bine   numai  opt  la  sută  din
             —  Aşa  producţie  mare  nic — tovarăşii de la Deva   Jiului,  in  privinţa  organi­  blemelor ce se ivesc, o da­  pregătiţi, care cunosc ,,se­  cursanţi au lost tineri. Şe­
            de  gogonele  n-am  văzut  ne-au  ajutat  şi  la  încăr­  zării pe principii şi cu mij­  tă  cu  perfecţionarea  mi­  cretele"  tehnicii  moderne,   ful  de  brigadă  Ion  Ciobea
            de cînd mă ştiu. Noi, băr­  carea şi transportul baloţi-   loace  tehnice  moderne  a   neritului, aşa cum ne spu­  cu care lucrează. Un exem­  (27  de  ani,  absolvent  al
            baţii,  nu  răzbim  să  cărăm  lor  de  paie  de  pe  terenul   extracţiei de cărbune, mi­  nea Petre Tudor, inginerul   plu : la cele şase complexe   şcolii  de  maiştri)  ne  spu­
            sacii,  care  se  umplu  vă-  „Ungheţe".  Cu  sprijinul   na  Paroşeni  este  şi  un   şei al întreprinderii.  in  funcţiune  in  această   nea  :  ,,Pregătesc,  cu  bri­
            zînd  cu  ochii.  Se  lucrează  dumnealor  au  lost  recol­  avanpost  al  noii  atitudini   —  in  urmă  cu  Î0-I2  ani,   lună,  184  mineri  sînt  poli-   gada  mea, în  stratul 5, un
            cu  răspundere  şi  ambiţie.  tate  şi  sortate  12  000  kg   lată  de  cerinţele  ridicării   de exemplu, mai intîineam   calificaţi.  in  brigada  con­  nou  drum  spre  cărbune.
            Şi  astăzi,  18  lucrători  din  gogonele, 6 000 kg ardei,  la  randamente  superioare   la  unii  mineri  o  anumită   dusă  de  Vasile  Cojocaru,   Fiind o brigadă de tineret,
            cadrul centrului nostru de  3 000 kg cartoii după disc   a  producţiei.  Aici,  circa   reţinere  laţă  de  utilajele   din  35  de  mineri,  28  au   am reuşit un adevărat re­
            librării muncesc alături de  şi alte produse.         98  la  sută  din  cantitatea                       absolvit toate cursurile de   cord  la  săpări,  de  210  ml
            alţi  40  de  tovarăşi  de  la   —  De  mai  mulţi  ani  noi   de  cărbune  se  extrage,  in   moderne, lată de noile  specializare şi   poli cal iii-  pe  lună.  In  această  lună
            Muzeul judeţean, Bibliote­  ne  bucurăm  de  sprijinul  .   acest  an,  din  abataje  cu                                           avem  deja  120  de  ml  să­
            ca  judeţeană  şi  Comitetul  activului  cultural  de  la   susţinere  metalică,  peste                                            paţi".  Şi  Petre  Anlohi,  şei
                                                                  86  la  sută  din  producţia         ÎNSEMNĂRI DE SCRiiTOR                   de  brigadă  in  panoul  6,
            judeţean  de  cultură  şi  e-  Deva  ca  şi  al  elevilor  lo­
                                                                  de  cărbune  se  realizează                                                  unde  va  fi  montat  cel  mai
            ducaţie socialistă la strin-  calnici care urmează cursu­
            sul  recoltei  aici,  la  C.A.P.   rile  la  Şcoala  generală   prin tăiere şi încărcare me­                                       mare  complex  mecanizat,
            Lăpuşnic  -  ne  informează  Dobra  —  intervine  coope-   canizată,  iar  mai  mult  de   tehnologii. Dar aceasta este  care.  Deocamdată  ducem   cu  o  producţie  medie  zil­
            tovarăşul Vladimir Pop, di­  ratoarea  Silvia  Rusu.  Şint   84  la  sută  din  abataje   de  mult  o  etapă  depăşită.   lipsă  de  tineri  care  să   nică  de  1  200  tone,  spu­
            rectorul Centrului de libră­  mici, dar harnici şi de ma­  sînt echipate cu complexe   Mecanizarea  şi-a  dovedit   împrospăteze vechea gene­  nea :   „La  ora aceasta,
            rii Deva.               re  nădejde.  Aportul  lor  îl   mecanizate. Randamentele   din plin  şi  pentru toţi su­  raţie  de  mineri — specia­  mina  duce  lipsă  de  tineri.
              Timp  de  şase  zile,  zeci  măsurăm, pină in prezenf,   de extracţie sint, in conse­  perioritatea. Şi straiele de   lişti. Numai trei ta sută din   In  brigada  mea  numai
                                                                                                                      electivul întreprinderii sînt
                                                                   cinţă,  ridicate.  Patru  bri­
            de  lucrători  din  activul  în  peste  5  500  kg  cartoii   găzi  fruntaşe, conduse de   zăcămint  ne-au  ajutat.  In            unul  este  tinăr.  Nu-i  înţe­
            cultural  al  judeţului  au  recoltaţi.                Vasile  Cojocaru,  Ni  come   mină au apărut mari com­  tineri  şi,  dacă  punem  in   leg pe tineri. La Paroşeni,
            lost prezenţi, prin lapte de   „Cei  mici,  dar  harnici“,   Andraşic, Constantin Ciobâ-  plexe de susţinere şi tăie­  balanţă  şi  tectonica  stra­  pe lingă o meserie serioa­
            laudă, la recoltarea carto­  sint Petronela Pop, Carmen   noiu şi Perene Fazakaş rea­  re, combine miniere, insta­  ielor, care in acest an ne-a   să,  de  viitor,  minerul  n-o
            filor, ardeiului şi gogone­  Rusu,  Dorina  Ghiară,  Ma­  lizează,  de  la  începutul   laţii  de  transport  pe  ban­  dat  multă  bătaie  de  cap,   cîştigat  o  retribuţie  mai
            lelor  din  grădina  de legu­  riana Ţurcaş, Ramona Liţu,   anului  in  curs,  in  medie,                 lipsa  lorţei  de  muncă,  in­  mică de 6 000—7 000 lei pe
                                                                                                                      fuzia  de  tinereţe  de  care
            me a C.A.P. Lăpuşnic.   Florica Muntean, Petronela     cîte  15  şi  peste  15  tone   dă.  Iar  cei  care  le  lolo-   mina  are  nevoie  ne  cam   lună.  Asta  ar  trebui  să  le
             —  Am  primit  ajutoare   Fărău, Dănuţ Şoancă, Dia-   de  cărbune  pe  post.  La   sesc  sînt  aceiaşi  mineri,   îngrijorează,  dar  trebuie   de-a de gindit".
            foarte  bune  de  la  Deva.   na  Moise,  Marcel  Damlan,   data documentării, slirşitul   învăţaţi doar cu picamărul   să-i găsim rezolvare.  Căutările creatoare, ac­
            Am  avut  şi  in  elevii  Şcolii                       primei decade a lunii sep­  şi perforatorul pneumatic.   Mecanizarea  presupune   ţiunea responsabilă pentru
            generale  din  Dobra  un   cei  peste  30  de  elevi  din   tembrie,  brigăzile  lui  Co­  Fiecare  brigadă,  după  un             bunul mers ol activ taţii in
            sprijin  de  mare  nădejde   Lăpuşnic,  despre  a  căror   jocaru şi Andraşic raportau                    nu  numai  efortul  unor   subteran sînt prezente la
                                                                                                                      shimbări de structură pro-
            la  strîngerea  şi  depozita­  vrednicie   la   culegerea   un plus de 10 560 tone de   judicios  plan  de  speciali­  iesionată a minerilor, ci şi
            rea  recoltei.  Şi  astăzi  —   roadelor  toamnei  vorbesc   cărbune.           zare  şi  policalificare,  are   o  infuzie  de  tinereţe.  La   DUMITRU DEM lONAŞCU
            ne spune Maria Cibu, pre­  acum localnicii cu mindrie   Colectivul minei Paroşen'   în  compunerea  sa  un  nu­
            şedinta Cooperativei agri­  si respect.                este şi depozitarul unei ex­  măr important de mineri —  şcolile de calificare şi poli­  (Continuare in pag. a 2-oJ
                                                                                                                      calificare din ultimii 5 ani,
            cole de producţie Lăpuş­                L. L.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18