Page 17 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 17
PATRIEI— MAI MULTE MINEREURI!
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ! ÎN ZIARUL DE AZI :
Paşi fermi pe drumul
■ „Sarmis ’85"
redresării, al onorării
51 Opera lui Ion Budai
exemplare a sarcinilor
Deleanu - o moşteni
re de excepţională va
loare de producţie
B| Simpozion ştiinţific
Restanţele la producţia poată raporta îndeplinirea
O Remember fizică — minereu brut ex sarcinilor de plan pe în
1981—1985,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Bl Hidrologii din Brad tras — cu care se prezenta, tregul cincinal acest indica
prevăzute
la
la
începutul lunii septem
N
colectivul
între
Ş I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A Programul Tv. * Cine brie a.c., miniere Hunedoa tor de calitate al muncii
Si
noastre. Este şi acesta un
prinderii
ma * Spectacole ■ ra, păreau că vor fi deci imbold la amplificarea e-
sive la încheierea situaţiei forturilor în vederea în
Vremea realizărilor întregului an deplinirii planului şi la in
Anul XXXVII, nr. 8 676 DUMINICĂ, 6 OCTOMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani
1985. Dar iată că cea de-a dicatorul producţie fizică.
noua lună a anului a în La înregistrarea reviri
semnat un adevărat reviri mentului amintit, un rol
ment al producţiei — rea determinant l-au avut şi
lizarea şi depăşirea cu cei 1 360 de oameni ai
4125 tone a planului afe muncii de la Exploatarea
rent lunii septembrie. minieră Ghelari, ale căror
eforturi
materializează
se
— De fapt, acest succes în cele mai mult de 2 500
U R G E N Ţ E P E O G O A R E apare ca un salt spectacu tone minereu brut extras
los doar la prima vedere,
aprecia ing. Adalbert Bar- peste plan în cursul lu
tok, inginerul şef cu inves nii septembrie. Alexandru
Mobilizare generală pentru efectuarea exemplară tiţiile geo-tehnic al că I.M. Oargă, inginerul exploatării,
cu
şef
al
dezvoltarea
Hunedoara.
el
Pentru
nu este altceva decît re explica această realizare
abnegaţia
şi
al
a recoltărilor si însămîntărilor! zultatul noastre conjugate — notabilă prin muncă, mai
eforturi
firesc
dăruirea
în
lor
9 9 cadre din conducerea în buna organizare şi întări
treprinderii, din organiza rea disciplinei de produc
ţiile de partid, sindicat şi ţie în cadrul brigăzilor
De Ia Comandamentul judeţean pentru coordonarea activităţii din agricultură tineret, maiştri, şefi de conduse de Iordache Scân
brigăzi, mineri — îndrep teie, abatajul 808, Iosif
tate spre atingerea aceluiaşi Belei, abatajul 901, Nico-
obiectiv: recuperarea in lae Marcu, abatajul 703,
Ieri, Comandamentul judeţean pentru consiliile populare şi con toate forţele, inclusiv lucrătorii tegrală a tuturor restanţe Constantin Crîşmăriuc, a-
pentru coordonarea activităţii din ducerile unităţilor agricole sînt din unităţile economice şi elevii, lor şi îndeplinirea exem batajul 701, Gheorghe Har
Con
009,
abatajul
buz,
agricultură a analizat stadiul lu următoarele acţiuni: să acţioneze cu randament maxim plară a sarcinilor de pro
crărilor agricole din campania de la culesul, transportul şi depozita ducţie asumate pentru a- stantin Trifan, abatajul
toamnă şi a stabilit — în lumina Porumbul şi întreaga recolta rea producţiei. • în fiecare uni cest ultim an al actualu 601-a. De asemenea, inter
sarcinilor subliniate la recenta şe_ a culturilor de toamnă — tate se va asigura cântărirea şi lui plan cincinal. locutorul nostru aprecia
dinţă a Comitetului Politic Execu înregistrarea corectă a producţiei — Faptul că luna sep ca decisivă contribuţia bri
tiv al C.C. ai P.C.R. — măsuri în strînse şi depozitate de ştiuleţi. • Pentru a evita orice tembrie marchează reviri găzilor din sectorul de in
scopul strîngerii în timpul cel mai fără pierderi I sustragere din recoltă trebuie asi mentul aşteptat este sus vestiţii, care prin lucrări
scurt a întregii recolte de porumb gurată paza corespunzătoare a la ţinut şi de plusul obţinut le de deschideri şi pregă
şi a celorlalte culturi de toamnă, • Toţi locuitorii satelor să fie nurilor şi transportul operativ al la indicatorul „fier în mi tiri au creat front de lu
onorării prevederilor la fondul de mobilizaţi la recoltatul porumbu întregii producţii pentru ca aceas nereu marfă": 880 tone cru formaţiilor din abata
stat, urgentării însămînţăriî griu lui, astfel incit această lucrare să ta să nu rămînă în grămezi peste peste plan numai în aceas jele direct productive. Ast
mina
au
centrală
fel,
la
lui şi pregătirii iernării animale fie încheiată în cîteva zile, strîn- noapte în cîmp. • Producţia de tă a noua lună a anului
lor în cele mai bune condiţii. gind complet producţia, pînă la porumb recoltată în faza de ceara —• a intervenit ing. Nico- fost date în exploatare,j
Prioritare pentru organele şi or ultimul ştiulete. • Munca să fie lae Simţea, directorul teh
ganizaţiile de partid de la sate, temeinic organizată, astfel incit (Continuare în pag. a 2-a) nic cu dezvoltarea. Aceas MIRCEA DIACONU '
tă depăşire, adăugată la
cea obţinută pînă acum,
C.U.A.S.C. Deva Unităţi cu rezultate face ca I.M. Hunedoara să (Continuare in pag. a 2-a)
AZI—ZI DE MUNCA RECORD PE OGOARE!
bune şi altele în care organizarea
ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, ÎN LUMINA HOTĂRÎRILOR CONGRESULUI
şi participarea lasă de dorit LOCUITORI Al SATELOR ! AL lll-LEA AL CONSILIILOR POPULARE
Strîngerea în timpul cel mai scurt şi fără
în cele trei cooperative Preşedintele unităţii a ţi pierderi a întregii recolte de porumb, a celor Toţi cetăţenii, în frunte cu
agricole do producţie din nut să sublinieze sprijinul lalte culturi de toamnă şi furajelor constituie o
comuna Hărău, stiângerea deosebit acordat de către
roadelor toamnei şi însă- colectivul de oameni ai înaltă îndatorire patriotică şi cetăţenească. deputaţii, participanţi activi
mînţarea griului cunosc muncii de la G.I.G.C.L. De Participaţi cu toţii la acţiunile organizate azi
ritmuri diferite de desfă va la culesul porumbului.
şurare şi, astfel, rezulta Datorită acestui preţios a- pe ogoare, folosind cu randament maxim toa la rezolvarea treburilor obşteşti
tele obţinute pînă acum jutor, C.A.P. Hărău a ra te forţele şi mijloacele, pentru încheierea grab
diferă de la o unitate la portat ieri încheierea re Ilia, localitate care a cu gricole de producţie, o fer
alta. La nivelul comunei, coltării porumbului' şi ono nică a recoltării întregii producţii şi pentru ur noscut în ultimii 20 dc ani mă agricolă de stat, un
din 77 ha cu cartofi s-au rarea integrală a obligaţii gentarea însâmînţârii grîului ! o puternică dezvoltare e- modern complex zootehnic,
recoltat 67— C.A.P. Hărău lor la fondul de stat. conomico-socială şi edilitar- un complex de legume-
şi C.A.P. Bîrsău au înche Rezultate bune se înre gospodărească, s-a situat fructe cu secţii de indus
iat această lucrare — din gistrează şi la însămînţa- mai mulţi ani în şir în trializare, o moară do po
60 ha cu sfeclă s-a strîns rea griului. Lucrătorii sec rîndurile comunelor frun rumb cu degerminare, o
recolta de pe 48 ha, la ţiei de mecanizare, coor taşe pe ţară în întrecerea staţiune de mecanizare a
porumb au fost culese 60 donaţi de Ioan Achim, se socialistă pentru realiza agriculturii. Această bază
ha din 173 ha. Griul a fost străduiesc să asigure front rea planului economic în tehnico-materială a agri
semănat pe 88 ha din 420 de lucru pentru semănat, profil teritorial, precum şi culturii se va' dezvolta şi
ha planificate. muncind în schimburi pre în acţiunile de gospodărire moderniza în continuare.
lungite şi de noapte la arat şi înfrumuseţare. Ca urma Au fost obţinute, de a-
HĂRNICIA oamenilor şi discuit. Pavel Popa, cel re, i-au fost conferite, pî semenea, cu investiţii de 1<
SE REFLECTA care pune sămîr.ţa sub nă acum, cinci ordine ale bugetul statului, cu ban:
ÎN REZULTATELE brazdă, realizează o lucra muncii! Ultimul dintre a- şi contribuţia în muncă a
MUNCII LOR re de înaltă calitate, pînă ceste ordine l-a primit în cetăţenilor, importante pre
în prezent semănînd 50 din acest an pentru realizările faceri în plan social şi c-
în unitatea agricolă din cele 165 ha destinate griu din 1984. Acordarea aces dilitar-gospodăresc. în cen
Hărău toate forţele sînt lui. tor distincţii sînt răsplata trul de comună au fost
angajate în buna desfăşu conlucrării fructuoase din construite mai multe blo
rare a lucrărilor de toam UNA SE ŞTIE tre cetăţeni, deputaţi şi curi de locuinţe, din care
nă. Recoltarea cartofilor LA SEDIUL C.A.I’., consiliul popular, a hăr unele au la parter unităţi
s-a încheiat intr-un timp ALTA E SITUAŢIA niciei şi rodniciei muncii comerciale .şi dc prestaţii,
scurt, datorită faptului că ÎN CÎMP depuse în scopul îndepli un complex meşteşugăresc,
munca a fost bine organi nirii sarcinilor dc plan şi un mare şi modern maga
zată şi coordonată, iar coo După încheierea recoltă angajamentelor asumate an zin universal, un complex
peratorii şi mecanizatorii rii cartofilor, cea mai im de an în întrecerea socia de alimentaţie publică, cu
nu precupeţesc nici un e- portantă şi urgentă lucra listă. restaurant, bufet, cofetă
fort pentru ca roadele re la C.A.P. Bîrsău este în această comună — rie şi spaţii de cazare, un
toamnei să ajungă cit mai culesul porumbului de pe una dintre cele mai mari cămin cultural cu sală de
repede în hambare. Traian cele 60 ha. L-am întrebat unităţi administrativ-teri- spectacole şi cinematograf.
Ursan, preşedintele coope pe Toma Lcnghel, inginerul toriale ale judeţului din Aici funcţionează şi un
rativei, evidenţia cîţiva şef al unităţii : mediul rural — sînt tot spital rural, o farmacie. în
dintre cooperatorii care — Cîţi cooperatori sînt mai pregnante elementele ultimii ani a fost înfiinţat
muncesc cu hărnicie, zi de urbanizării, deosebirile de un liceu cu profil agroin
zi : Ionică Maica, Ioan O- astăzi la cules ? muncă şi de viaţă dintre dustrial, au fost executate
— Peste 60. Se lucrează
colişan, Traian Iovan, Ro- sat si oraş sînt tot mai pu lucrări de canalizare şi a-
mulus Şcrban, Petru Răiţă, în tarlalele „Iugăre" şi ţine. Ilia, viitor centru ur limentare cu apă, s-au as
„Pe Dos".
Koroşi Adalbcrt şi alţii. ban cu caracter agroindus faltat şi modernizat dru
Pînă în prezent unitatea a Ceea ce nc-a spus inter trial, îşi modifică şi îşi murile şi străzile de la cen
locutorul era departe de trul de comună şi satele
livrat la fondul de stat 183 dezvoltă producţia şi o dată
realitatea din cîmp. în ju- aparţinătoare.
tone cartofi. în ritm cores cu aceasta, zestrea edilitar- Bunii gospodari îi cunoşti
Lapuşnic.
Aflat
punzător se lucrează şi la TRAIAN BONDOR, acolo I.A.S. Mintia, ferma în G toi, l-am găsit şi în pe permanenţi gospodărească. Activitatea
inginerul
este
unde
munca
recoltarea sfeclei de zahăr, NICOLAE BADEA, Radu Mihuţ, in tarlaua „Valea lui Giurgi“, unde împreu economică va fi predomi N. BADIU
lucrare care se apropie de MIRCEA LEPĂDATU nă cu ISîicolac Milin, Augustin Luncan şi mecanizatorul Pora- nant agrară. în raza co
piliu Popa făceau pregătirile pentru începerea . semănatului
sfîrşit, cantitatea predată pe încă 25 de hectare. Foto NICOLAE GHEORGHIU munei îşi desfăşoară acti
ajungînd la 320 tone. (Continuare in pag. a 2-a) vitatea trei cooperative a- (Continuare in pag. a 2-a)
