Page 19 - Drumul_socialismului_1985_10

)UMINICĂ, 6 OCTOMBRIE 1985 Fog. $

Atelier de creaţie „Ritmuri Orăştie, cunoscut şi a-
preciat centru istoric şi R e m e in b e r i
IZIUNE TIMP AL CERTITUDINII cultural a găzduit simpo­
zionul „Rolul mişcării cul­ s
„Timp al certitudinii, al şi întregită de momentul turale în lupta pentru e- • Sectorul I de ia mina ca asemenea panouri să |
marilor împliniri" — iată poetic susţinut de Alina manciparea socială şi na­ Paroşeni a extras supli­ fie amplasate şi pe morgi- . Ce e prea mult...
IC’A, genericul sub care s-a des­ Groza, „proza celor patru ţională a românilor", orga­ mentar sarcinilor de plan, nea şoselei Sintuhalm—Hu- I
IIÎItIE făşurat ediţia a IV-a a ate­ decenii", realizată de cri­ nizat de Comitetul jude­ de la începutul anului, nedoara. Poate, atunci, res- * O vorbă eu un amic,
r
lierului de creaţie „Rit­ ticul literar ioan Adam de ţean de cultură şi educa­ 25 000 tone de cărbune, pectiva şosea nu a mai . într-un salon de res­
taurant, iţi dă întotdea­
muri". A fost o ediţie la ziarul „Scînteia" prin iar sectorul III, de la I.M. fi „tapetată", pe zeci de I
jpiilor ţie socialistă şi Muzeul ju­ una un sentiment tonic,
lotcca (lc care — în organizarea Co­ pertinente opinii despre deţean IIunedoara-Deva. Lupeni — aproape 24 000 kilometri, cu cărănvzi re- J reconfortant. Iar dacă
in (color), mitetului judeţean de cul­ literatură ca sinteză în Manifestarea, inclusă în tone • în curînd, berea fractare, deci cu zeci de |
inii văilor tură şi educaţie socialistă, mers a contemporaneităţii. la sticlă de 1 litru, fabri­ mii de lei... • Conduce- » de pe aproape vine şi
Producţie programul ediţiei a XVI-a o .muzică — uşoară,
iourilor ilc Bibliotecii judeţene şi Ce­ Atelierul şi-a deschis apoi a Zilelor culturii şi educa­ cată la Haţeg, va fi pre­ rea D.J.P.Tc. Deva ne in- | populară, de care-o fi —
iune celio- naclului literar „Ritmuri" generos porţile spre crea­ ţiei socialiste hunedorerm zentată de etichete inge­ formează că răspunsurile J e şi mai bine. Dar să
Deva - a dobîndit valori torii săi, poeţii Miron Ţie — Sarmis ’85, a reliefat nioase. Maşina de etiche­ cu întîrziere |a serviciul |
lopulară artistice noi, apropiindu-se şi Mariana Pândaru, lau­ contribuţia de-a lungul a- tat, primită de puţin timp special 091 sint generate * nu aştepţi acest adaus
de plăcere la „Bachus",
lummical sensibil de genericul pe reaţi cu premiul I pe ţară nilor a oraşului Orăştie la de fabrica de bere haţega- de greutăţi independente j fie că c vorba de gră­
lolor) care şi l-a propus. în ediţia a V-a a Festi­ îmbogăţirea patrimoniului nă, se află în probe • Ve­ de voinţa unităţii şi-i asi- |
itcc, o glu- Prefaţată de vernisajul valului naţional „Cîntarea nind în sprijinul gospodine­ gură pe abonai,' că are in * dină ori de bar, terasa
1
n dans socio-cultural de pe aceste r „Sarmis", „Crama daci­
orii risului expoziţiei „Galeriile Rit­ României", şi spre colegii meleaguri şi din întreaga lor pentru aprovizionarea atenţie măsu i tehnice şi | lor" şi mai nu ştiu care
nul in 60 muri", întîlnirea iubitori­ lor de cenaclu - Dorina ţară, amploarea fără prece­ cămărilor de iarnă, colec­ organizatorice care să du- ,
unde lor de frumos a beneficiat Brînduşa, Ecaterina Staicu, tivul magazinului C.L.F. nr. că la îmbunătăţirea acti- I din Deva. Să nu aş­
îlneză : mi- dent pe care a cunoscut-o tepţi că rămîi decep­
muzical- de o competentă „trecere Luiza Landt, Constantin viaţa spirituală în perioada 3, din Piaţa Victoriei-Deva vităţii acestui comparti- | ţionat. De ce ?
tficc în revistă" a lucrărilor, fă­ Deheleanu, Letiţia Gavrilă, (gestionar Marin Pîriianu), ment. Sîntem pe recepţie... >
irt cută de artistul plastic Ion şi-a modificat vechiul pro­ • 4 506 kg nichel, 2 249 kg I Pentru că în toate a-
oria filmn- crom, 358 kg molibden — ‘ ceste localuri e.ştj obli­
it Şeu. „Respect acest efort gram în... non-stop. Foar­ gat, vrei-nu-vrei, să as­
al muncitorilor poeţi, care te bine ! • în cartierul „Mi­ metale de mare valoare - »
ale unui S I M P O Z I O N au recuperat şi predat, de I culţi aceeaşi muzică de
ic (color) se încumetă să se scalde cro II", din Orăştie, Coo­ comerţ. Cum, ds co­
meşteşugărească la începutul anului, uteciş- J
perativa
1 la focu| culorii, al forme­ ş t i i n j i f i c merţ ? Peste tot e a-
ea azi (co- lor plastice. Faptul că au „Viaţă nouă" a deschis un tii de la secţia alimenta- | cecaşi muzică de fac­
curajul să se exprime în atelier de reparat obiecte rea oţelăriilor din C.S. Hu- «
cauşescu aceste forme e un lucru electrocasnice, încărcat a- nedoara • Cu patru zile I tură bănăţeană, sîrbeas-
României deosebit", releva artistul, gregate frigorifice şi trans­ în urmă, la o stînă de pe J cu, sau ceva eu iz tur-
cofil.
făcînd cronica exponatelor de la Congresul al IX-lea, formarea frigiderelor „Fram" raza comunei Zam, lupii i
siic (color). în lăzi frigorifice. Treceţi au sfîş.iat 52 de oi. Au fost I Să ne înţelegem. Sint
semnate de Constantin De- de eînd în fruntea parti­ frumoase şi unele şi
ii. heleanu (acuarelă), Dorina dului a fost ales tovarăşul cu încredere pragul ate­ găsite înşirate prin pădu- j altele, cu condiţia unei
Brînduşa (ulei), Ecaterina Mioara Giurgiu, Dinorel Nicolae Ceauşescu. lierului ! • Dintre succese­ re, cu spatele in sus sau | dozări rezonabile. Dar
v
TOMBK1E Staicu (portret), Letiţia Ga- Traian Stănciulescu, Ioan In cadrul simpozionului le obţinute de colectivul în jos, ca în basmul cu eînd oriunde te aşezi
(I vrilă (pictură naivă pe Vasiu. Iar scriitorul Petri- au prezentat comunicări : Brigăzii geologice comple­ Păcală: un pas tare, unul | trebuie să asculţi a-
xe Veţel, pe perioada care moale ! Ce faceţi tovarăşi ,
ehnico-ştiin- sticlă), Mihai Sicoe, Dinu şor Ciorobea şi ing. pen­ prof. Rodica Andruş — coeaşi muzică, nu mai
Mureşan (colaj din tim­ sionar Ion Bugnariu au „Cîteva date privind miş­ a trecut din 1985, se de­ vînotori ? (Era să scriem... | e muzică, ei agasare.
olcloric bre), Stejerel lonescu (de­ creat, prin epigramele lor, carea socială şi naţională taşează economisirea co­ „ciobani" !) • Conducăto- J Chiar nu mai există
sen colorat). momente de autentic u- a locuitorilor din zona O- roanelor cu diamant. Con­ rul auto Mihai Ireniuc, de > muzică din locurile
■rmană. Iti- cret, s-au economisit 903,19 la I.P.I.C.C.F. Deva, a im- I
adin (color) Deschis de prof. Valoric mor. răştiei", prof. Maria Busa- carate ! Deci, despre oa­ plinit de curînd 36 de ) noastre ?
oileton (co- Stoian, directorul Biblio­ Invitat al ate.'erului de rab — „Figuri reprezenta­ menii acestei brigăzi se ani... la volan, in această | Şi. mai o o condiţie i
tadela". tecii judeţene, atelierul de creaţie, grupul vocal-instru- tive ale culturii hunedore- poate spune că şi-au în­ vreme - care a trecui fără * responsabilii unităţilor
tl. creaţie a fost inspirat con­ mental „Canon", al Casei ne la sfîr.şitul secolului al suşit caratele hărniciei şi „evenimente rutiere" — I de acest fel să înţelea­
dus de Mya Gosch|er, de cultură Hunedoara, a XlX-lea şi începutul seco­ gă şi să distingă faptul
momentele lite'are sucee- reconfirmat — a cita oară lului al XX-lea", prof. Ma­ destoiniciei muncitoreşti ! • harnicul conducător auto J că muzica se oferă, nu
dîndu-se sub privirile a- — prin loa-n Evu, Mircea Medicul veterinar Emanoil a străbătut, după un cal- | se dă. Aceasta înseam­
tente ale unui public nu­ Goian, Graţian Ordean şi ria Vîrtopeanu — „Partici­ Stănculescu, de la Baia de cui efectuat cu zgîrcenie, • nă şi o alegere a ceea
Criş, a efectuat o nouă o- peste 2 000 000 km ! • La j
meros şi avizat. Au rămas Ladislau lacob, împlinirile parea locuitorilor din zona peraţie reuşită la o vacă faza pe I.P.C.V.J. Petroşani ( ce oferi şi modul în
şi vor rămîne ca momente artistice ale acestui timp. Orăştici la desuvtrşLrca sta­ de cinci ani, gestantă în a concursului anual de ‘ caro oferi, astfel îneît
e Limonada de vîrf ale actualei ediţii Multiloureată, formaţia hu- tului naţional unitar ro­ luna a Vl-a, a lui Roman protecţie a muncii, pe prî- | comesenii să poală vorbi
iul (Arta); editorialul „Libertate şi nedoreană a înfiorat seara mân", prof. Nicolae Adam omeneşte, nu cu venele
: Muşcheta- creaţie", realizat [a înalte literară cu frumuseţi lirice — „Cultura orăştiană — Drăgoi, din Ţebea. El o mul loc s-a situat echipa- , gîtului umflate.
ţă (Modern, extras din corpul animalu­ jui Uzinei de preparare o I
j cărţile pe cote ştiinţifice de socio­ nebănuite, inimi şi cugete factor activ în lupta pen­ lui mal multe cuie şi bu­ cărbunelui Coroeşti, format J Dacă responşy bHM- u-
, sala 11); logul Traian Dinorel Stăn- vibrind în „Colindul flo­ tru emancipare socială şi nităţilor comerciale nu
icăra); Fan- ciulescu, ale cărui idei în­ rilor de măr", în „Cîntec căţi de sîrmă, redindu-i din Elena Cugereanu, Ve- > voi- să cunoască astfel
ăbcsc (Aria, naţională", prof; Ioan Po-. sănătatea deplină. Cind ronica Ştefan şi Dumitru I
CorviPllor) ; deamnă ia meditaţie multă despre vară" şi în „Cîntec pa — „Corul de la Orăş­ faci meseria cu pasiune... Manolache • Silvia Vinca, J de reguli, organismul
Picd’one in vreme după închiderea por­ de leagăn", în „întrebări", tie — factor activ al cul­ însărcinat cu avizarea
1); O luml- ţilor atelierului „Ritmuri", încheind atelierul de crea­ • O cărămidă refractară, Aurel Petriş şi Aron Câta | desfacerii Unui astfel
X (Unirţa); turii orăştiene", prof. Pe- , cu care se căptuşesc cup­ sint cîţiva dintre „fericiţii" »
ălifar (7 No- „antologia poeziei româ­ ţie printr-o deschidere nea­ tru Baciu — „Tipăriturile toarele oţeiăriilor, costă 60 care s-au intilnit recent, în I de produs este obligat
PENI: Râpl- neşti contemporane" — An­ semuită - a sufletului spre satul Runcu Mare, cu mis- , să intervină prompt şi
ilor (Cullu- gliei Dumbrăveanu — pre­ universul muzicii bune. locale ■— expresie a miş­ lei, scrie pe un panou ex­ radical !
N : Ciulean- zentată de Valeriu Bărgău LUCIA LICIU pus in apropierea halei O- trejii sau cu... ursul. Se zice |
ărul) ; LO- cării' culturale pentru, e- ţelăriei electrice nr. 2 a că nu s-a spedat nimeni, <
:area drago­ manciparea socială şi na­ C.S. Hunedoara. Propunem mai ales... Moş Martin !
rii) ; PETRI- OPERA LUI ION BUDAI DELEANU -
salamandre- ţională a românilor", Vir- VREDNICIE
rcsc) ; ANI- O MOŞTENIRE DE EXCEPŢIONALĂ
leva, cîndva gil Crăciun, secretar al Intre cei mai vrednici cc-
; URICANI: VALOARE Comitetului orăşenesc de tâţeni ai satului Cinipuri
ile călătoare de Sus, comuna Gurasada,
IAD: Decla- Ion Buclai Doleanu ră­ socialistă. Adevărată ma­ partid — „Mişcarea cultu­ sc numără şi Logliin Rai­
oste (Steaua rală în „Epoca Nicolae ta, in vîrstă de 72 ani.
RABARZA : mîne figura cea mai lu­ nifestare ştiinţifică, de L. Raita a crescut întot­
lanţuri (Mi- minoasa a Şcolii arde­ o mare profunzime ana­ Ceauşescu".
4S-miî ; ciu- lene, care, prin pondere litică, simpozionul a scos deauna multe animale şi a
trăinul avut in fiecare an o con­
ii acâra); .şi echilibru, poate fi pusă deopotrivă în evidenţă, tribuţie importantă la în­
făptuirea
programului
<le
W: Vraciul alături de marii iuminişti prin comunicările prof. autoconducerc şi autoapro-
ii (Casa de europeni. Apreciat ca fi­ dr. Ion Lungu din Cluj- vizionare teritorială. In
ŢICG: O lu-
ijui X <I)a- lolog, el a rămas în con­ Napoca (autorul unui ma­ Bucuria notelor de 10. prezent, vrednicul gospo­
: Ziua ,.Z“ : ştiinţa noast'ă ca autor siv volum despre „Şcoala Aspect surprins la Şcoa­ dar are 12 bovine, oi, porci
s-a
acest
isă (Casa de al Ţiganiadci, prima e- ardeleană"), prof. Clemen­ la generală nr. 3 Hune­ cte., iar să în predea la an fon­
angajat
4ERIA: Fapt popee în literatură româ­ te Constandin, prof. Con­ doara. dul de stat o vacă, un
işul); ILIA: viţel, un porc. lapte de
CU (Lumina) ; nă, al poemului „Trei stantin Pascu, prof. Ma- Foto ION VLAD
copul şi mij- viteji". Buclai Doleanu rioara Lupulescu, prof. vacă ş.a.
erul). este deopotrivă un mare Petru Baciu din judeţul
poet clasic, comparabil nostru, înalta conştiinţă r
de apărare, hidrometrul
pe plan uirvcsai, şi un de artist cetăţean, spiritul In anul 1982, In oraşul Crişul Alb (la Blâjcni, Criş- mintim iazul decantor de '.servant io egălura cu
1
steril de la Ribiţa, al I.M.
fACOLE! mare savant, istoric, spi­ vizionar, ideile formaţiei Brad a luat liinţă Staţia cior, Vaţa de los, Gura- Barza. Măsurarea nivelului ganele locale şi cu sta-
rit enciclopedie. La cu­ tele locale în opera lui ( hidrologică. înfiinţarea ei honţ), iar nouă pe alluenţi: i. Cind cursurile de apă
filozofice, ca şi elemen­
rent cu preocupările tim­ s-a datorai nevoii de a la Buceş (pe Valea Satu­ apei freatice din sol este 1 1 poluate, de asemenea,
pului, dar şi capabil să Ion Budai Doleanu, mo­ ) veni in sprijinul produc­ lui), la Brad (pe rîul asigurată de punctele de
IOAKA. Cas- inoveze, să stabilească dernitatea creaţiei sale ţiei, al sarcinilor pe care Luncoi), la Ribicioara (pe toraj hidrologic Lunca Mo­ tervine.
nilor, orele t Valea Ribiţei), la Vaţa de ţilor, Hălmagiu şi Cil. De Staţia hidrologică Brad
ina muzicală reguli gramaticale şi o ter­ literare. le ridică activitatea unită­ măreşte zi şi noapte pre-
“. Participă minologie adecvată, să Simpozionul a fost pre­ ţilor economice din terito­ Sus (pe Valea Vaţa), la asemenea este asigurată
formaţii de fie preocupat într-un mod cedat de o emoţionantă riu, iar din punct de vede­ Hălmagiu (pe Valea Bă- măsurarea de debite de la oitaţiile (ploile şi ninso-
că din Biicu- neştiului), la Hălmăgel (pe izvoarele amenajate, cit şi e). De la înfiinţarea sta-
apoca şi Hu- mai ştiinţific de proble­ vizită în satul Cigmău, re geograiic - necesităţii la cele neamenajate ;i şi pino in prezent, ni-
ma etimologiei, el încear­ locul natal al omului de a fi cit mai aproape de Valea Hâlmagiului), Io Va­
că să descopere ceva din Ion Budai Deleanu, cel sursă, respectiv de reţeaua lurile (pe Valea de la La- (Zdrapţi, Ribicioara, Vaţa riul maxim s-o înregistrat
fondul autohton al lim­ care şi-a scris opera, de­ hidrologică a riului Crişul Blăjeni (in 21 mai 1985,
bii române. Budai Delea. venită moştenire de ex­ \ Alb şi afluenţilor săi, de a 24), cind riul Crişul
nu nu admite părerea că cepţională valoare, de­ transmitere operativă a da­ lb a atins cota de 220
populaţia dacică a fost parte de ţară, dar în si­ lelor pe fluxul informaţio­ Hidrologii din Brad n, cu un debit de 139
obabil pentru exterminată de romanii nea căruia n-a încetat să nal. etri cubi pe secundă, iar
imbrie 1985 : învingători şi că din ci­ pîlpîie nici un moment \ sta ceo ma< scăzută, Io
fl frumoasă vilizaţia lor n-a mai ră­ dorul pentru acest colţ Raza de activitate a Sta­ zuri), la Brazii (pe riul Si­ de Sus, Blăjeni). Posturile rişcior (16 cm), cu un de-
ua. Cerul va ţiei hidrologice■ începe Io ghişoara) şi la losăşel (pe hidrometrice de la Blăjeni, t de 0,125 metri cubi pe
mai mult se- mas nimic. In scrisul.său de ţară. La Cigmău, doar izvorul Crişului Alb şi se rcundă (in 13 anuarie
şl dimineaţa, foloseşte limba vie, Ţi- o placă comemorativă ri­ termină in comuna Brazii, riul loşei). Tot pe afluenţi Buceş, Crişcior, Hălmagiu,
lufla moderat ganiada fiind scrisă în dicată în 1963 mai amin­ există şi secţiuni satelit, Gurahonţ măsoară debitele >84).
Temperatu- din judeţul Arad. La sediul unde se foc măsurători ex- solide de aluviuni in sus­ Studiile ce se electuea-
vor fl cu- cea mai firească limbă teşte de Ion Budai De­ staţiei, dotată cu aparatu­ i servesc la întocmirea
5 şi 10 gra- românească, cu fondul ei leanu de la a cărui naş­ ră modernă, i-am intilnit pediţionale. Pentru scurge­ pensie. Toate posturile hi­
mai ridicate lexical viu. tere se împlinesc 225 de rile naturale ale afluenţi­ drometrice din cadrul Sta­ nuarului hidrologic, edi-
grade in su­ Ne exprimăm con­ la datorie pe responsabilul lor şi a riului Crişul Alb ţiei hidrologice Brad mă­ i( de Institutul Central de
ni,, iar cele Asemenea aspecte ale ani. Mircea Cindea, pe hidro­ se intocmesc studii hidro­ soară zilnic precipitaţiile, leteorologie şi Hidrologie,
re 24 şi 29 activităţii acestei ilustre vingerea că manifestarea logul Ştefan Tica, tehni­
îincaţa izolat personalităţi a culturii de la Geoagiu va fi re- logice, In ce priveşte fo­ date care sini transmise otodată, Staţia Ird'ologj-
uce ceaţă. româneşti, născute pe pă- programată şi la centru cianul principal Ioan Sim, losinţele de ape selecţio­ prin fluxul informaţional la 5 Brad furnizează datele
: vremea va mîntul Hunedoarei, la de judeţ pentru infor­ tehniciană Dorina Cindea nate, consumatorii princi­ Staţia Meteo Ţebea şi moi ’drologice Io Dispeceratul
ant frumoasă, Cigmău, în 1760, au fost maţia pe care a oferit-o, şi pe cele trei absolvente pali cărora li se livrează departe la Dispeceratul I.G.A. Deva, pentru intoc-
riabll. Cu to- scoase în evidenţă de pentru ţinuta să ştiinţi­ ale liceului „Hidro" din apa sint I.M. Barza, E.G.C.L. Direcţiei Apelor. La fieca­ iireo buletin jiu pe jude-
după-amiază Arad: Flori ca Mureş an, Brad şi E.M. Ţebea. Capta­ re post hidrometric sint il Hunedoara Dote docu-
e ploi cu ca- participanţii la simpozio­ fică. Ar fi un omagiu Stela Filipaş, şi Doina Roţ. lentare oentru studii şi
versă, însoţite nul organizat, la Geoa- pentru o mare personali­ rea cea mai masivă o face stabilite cote de apărare,
:ări electrice, giu, do Comitetul jude­ tate hunedoreană şi na­ Am aliat că Staţia hidro­ E.G.C.L., care asigură ali­ constind in : cote de aten­ nteze ma’ sint furnizate
at, cu inten- logică Brad are o vastă mentarea cu apă a oraşu­ ţie, cote de inundaţie, cote altor benehaar• intere-
seurtă durată ţean de cultură şi edu­ ţională într-Un an jubi­ a ti.
(Meteorolog caţie socialistă şi consi­ liar. arie de întindere pe reţe­ lui Brad şi cartierului Gu- de pericol, cit şi praguri
:iu Ludovic liul comuna] de educa­ lele de ape. Patru posturi rabarza, iar in ce priveşte de avertizare pluviometrică. ION COTOI,
ţie politică şi cultură MINEL BODEA hidrometrice se află pe evacuarea de reiiduuri, a- In momentul atingerii cote- corespondent
)