Page 2 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 2
D ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
I Forţa colectivă de prospectare
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
i . • ■ . ;
I şi explorare — izvor modern
Duminică s-a lucrat cu forfe S
s al minereurilor utile 20.00 T
20,20 A
n
sporite pentru grăbirea i că Ne-am convins nu o dată ralizate. Concomitent, a- Experienţa acum în activi 20,35 S
cetare spre filoanele mine
acumulată
se
care
oamenii
muncesc
răsfrînge
Sl
I în domeniul prospecţiuni vem în funcţiune 3 insta tatea desfăşurată de co di
însămînţărilor şi recoltatului I gice au, înainte de orice, laţii de foraj — două la lectivul brigăzii. Din tot 20,45 S;
geolo
explorărilor
lor
şi
ni
in
sub
una
suprafaţă
şi
ce aflăm am putea întocmi
o acuitate a ochiului greu teran". un amplu „buletin de 21.00 Si
„1
O ZI BUNĂ DE LUCRU, DAR INCOMPLET FOLOSITĂ I de egalat. Nu este vorba Liviu Tomuţa, maistru ştiri". Redăm însă aici, rt
de a diferenţia rapid sondor, ne informează că doar cîteva crîmpeie... -7.30 T
Duminică, cooperatorii inginerul şef al unităţii. azi — de fapt aşa am ho- I nuanţe foarte apropiate formaţiile de foraj de la • La Muncel, amenaja
din brigada Spini a C.A.P. Din discuţia avută am re tărît sîmbătă seara — dar de culori, ale rocilor din Vorţa au realizat pe pe rea puţului de explorare
l'urdaş au muncit la re ţinut că au fost pregătite nu avem mijloace de I munţi, ci de a decide chiar rioada care a trecut din se apropie de final. Au
coltarea cartofilor. Maria pînă acum 40 de ha din transport — nc-a spus Ma asupra structurii lor inte acest an un plus de circa fost montate moazele, ur-
i’irvu, preşedintele C.A.P. cele 195 ce trebuie semă ria Pirvu. I rioare, a naturii şi pon 300 ml. „Şi echipele de mînd ca puţul să se
l’urdaş, preciza : nate cu grîu şi au fost în- Am verificat temeinicia derii elementelor compo mineri conduse de Nicolae echipeze cu cabluri elec
BUCI
— Oamenii din satul sămînţate 25 de ha. acestei afirmaţii şi am con I nente. „Aşa sînt adunate Co.şuleanu, Mihai Ciocan trice şi cu cele două co diopro
nostru lucrează cu * hărni — Ce fac astăzi mecani statat că ea nu are aco majoritatea pietrelor din şi Vîlcu Bouleanu se pot livii. Minerii conduşi de 0,30 L,
cie în această toamnă. Ca zatorii ? perire. Unitatea dispune I raniţele geologilor — sol mîndri cu excavarea în Constantin Podaru şi Şte agricu!
urmare, recoltarea sfeclei — Ioan Ilriţuc şi Ioan de un autocamion, în Spini daţi cum îi numeşte cîte- plus a peste 90 ml galerii fan Zbughiu, care au săpat Şi ang
re ; 8,
de zahăr s-a încheiat, iar Curelar discuie, iar Nico- şi Turdaş mulţi cooperatori I odată lumea pe căutătorii 8,10 C
astăzi vom termina strîn- lae Nasta seamănă. au cai. De ce nu sînt fo de minerale utile — ne-a 0,00 Bl
gerea cartofilor. Aş evi — Datoria unui inginer losite aceste mijloace la I declarat ing. Ion Răvinea- Patriei — cit mai Răspiu
denţia, pentru vrednicia şef este să coordoneze în transportul recoltei ? Pu lă, adjunct şef Brigada 10,00
10,05
lor, pe cooperatorii Ovidiu deaproape semănatul, adi nem această întrebare a- I geologică complexă VeţeL Ceauşc
Munteanu, Ioan Telman, că să fie tot timpul la fa tît conducerii cooperativei, Desigur, imaginea roman multe minereuri ! şi ini]
10,20
Cornel Caraşcă, Ioan Pîr- ţa locului. Dumneavoastră eît şi consiliului popular I tică a geologului singura ilansur
vu, Petru Cîndroi, Alexan de ce nu sînteţi acolo ? comunal. tic, care îşi stabileşte Mioriţe
grafie
dru Crişan, Maria şi Ioana — Am să mă duc ime în tarlaua cu sfeclă de I „baza de operaţii" în pă — ne-a declarat Ioan puţul, ajută acum la fi Buletin
Ylihnea şi mulţi alţii. diat. zahăr din Turdaş am în- duri sau pe ţancuri îneîn- Ilalga, preşedintele comi nalizarea unei lucrări si crofoni
— La ce lucrează coope tîlnit mulţi oameni aştep- I tătoare, nu a dispărut cu tetului sindicatului al bri milare la Vadu Dobrii Publici
ratorii din brigada Turdaş, tînd să se întoarcă mijloa totul, însă grosul muncii găzii geologice. De altfel, (Brigada Teliuc). • La Mă dc ştii
astăzi ? LA C.A.P. TURDAŞ * i * * * * * * 8 cele de transport. Pleca I se desfăşoară altfel acum: pe primul semestru al anu gura s-a terminat cerce sindica
eomoai
— La sfeclă mi se pare. seră cu recolta spre baza I cu mai multe utilaje şi lui, formaţiile citate mai tarea orizontului minier Avan pi
— Care este stadiul re din Simeria şi după trei forţe umane, cu eficienţă înainte s-au clasat pe lo „Barbura". Forţele sînt 13.00 E
teren,
la
concentrate
mai
mare.
In
re
Clubul
coltării sfeclei de zahăr, Crişan Dragoş nu şi-a ore încă nu se întorsese I grupele de cercetare pot fi curi fruntaşe în întrece deschiderea acum la galerii Buletin
unei
rea socialistă. Merită evi
la brigada din Turdaş ? materializat promisiunea. ră. Au venit abia pe la o- aflate exemplele cele mai denţiată şi formaţia con din orizontul —40 metri şi Solişti
— Nu ştiu. După o jumătate de oră rele 13. Şoferul Ioan Lo I concrete în acest sens". dusă de Demeter Zoltan, la săparea în viu, la nive rice d
Cîntcc»
Necunoaşterea de către 1-ain văzut tot prin sat. Am rinez le spune oamenilor i 10,25 I
Sc
lul
orizontului
înainte de a ne deplasa
preşedinta cooperativei a aflat că el are obiceiul să — Nu ştiu ce s-a întim- I la Vorţa — unde colecti care a realizat un plus de remarcă minerii „—90". echi mică;
21 m la suitori, ceea ce
din
situaţiei lucrărilor din în întîrzie dimineaţa şi că lui plat la bază, dar ne-au vul unei grupe de cerce reprezintă un avans de a- pele conduse de Geza Kiss, cului;
ştiri;
treaga unitate este nefi i se datoreşte calitatea sla ţinut acolo mai bine de I tare caută, cu bune re proape 3 luni în activi Manole Dane şi Silvestru ini
rească şi ne-am interesat două ore. zultate, minereuri com tatea sa“. Chiţac. • Maistrul minier
.io;
cum se explică asemenea bă a semănatului într-o — Trage la încărcat — I plexe — am mai notat La Vorţa s-ar mai putea Francisc Cojan, şefii echi * Rad
tarla, lucrare care a fost
atitudine. Am aflat că îi zice Liviu Cranciova, că la nivelul brigăzii indi vorbi despre perspectiva pelor de mineri Vasile interna
faptul se datoreşte stilului ulterior refăcută. primarul comunei, şoferu I catorii fizici au fost de activităţii. „Tn viitor — Penciuc, Dumitru Fluericu Radioa
de muncă al Măriei Pîrvu. Circa 100 ha cu grîu ur lui. Să mai facem un păşiţi după cum urmează: preciza şeful grupei de şi Costache Hapliuc, îm 20.00 R
Ea stă mai mult la Spini, mează să fie semănate du transport astăzi. I la galerii — cu 183,4 ml, cercetare — probabil chiar preună cu ortacii lor, Mcmor
mfinest
— Putem încărca, dar de
neiinplicîndu-se decît foar pă porumb. In aceste con suitori — 12 ml, la redes din 1986, primul an al vii construiesc la Bocşa o dv. ;
te puţin în organizarea şi diţii era firesc să fi fost clas la Simeria n-are rost. I chideri de galerii — 11,9 torului cincinal, vom avea nouă galerie de coastă oră; 2:
coordonarea treburilor din declanşat recoltatul acestei Ne-a spus tovarăşa care la sută, probe — un plus de realizat un nou puţ de transversală. Galeria este zicală;
tiu de
întreaga unitate. culturi, fapt ce nu s-a pro preia sfecla că azi este I de 433 ml, camere de fo explorare pe versantul situată la cota plus 600 m
duminică şi la orele 14 în
In satul Turdaş s-a lu dus la C.A.P. Turdaş. De chide baza (!). I raj — 174 mc, lucruri spe opus. Activitatea noastră, (bineînţeles, faţă de apele
crat la strîngerea sfeclei ce ? ciale de excavaţii — 295 prin care sînt puse în evi Mării Negre) şi este pre
de zahăr. întreaga recoltă — Am fi început culesul TRAIAN BONDOR mc, de betonări — 85 mc denţă minereurile utile atît văzută cu un profil mare
a fost dislocată, adunată I ş.a. de necesare patriei, este (6,7 mp), urmînd a fi fo
în grămezi, printre primii Deci, la Vorţa ! Maistrul ea însăşi utilă şi facem losită şi la transportul
care au ieşit la lucru nu- I minier Ioan Buşă, şeful totul pentru a-i spori cît minereului rezultat din DEW
mărîndu-se deputatul Lu grupei de cercetare, ne-a mai mult eficienţa, pen exploatare. * Ră
Nick
dovic Copronţoni, coopera I declarat i „După cum se tru a răspunde cu cinste Exemplele ar putea con tectiv
torii ioan Haţeganu, Vasi- I ştie, puţul de explorare nr. încrederii şi atenţiei ce tinua... Esenţial este însă DOAR/
le Munteanu, Iosif Haţega- 1, cu o adîncime de 146 m, ni le acordă permanent faptul eă „raniţele" pentru vacanţi
nu, Viorel Teodor, Maria este terminat. In prezent secretarul general al parti roci au fost înlocuite, în A) ; Fi
-
dern
Maer şi alţii. Oamenii au I oamenii noştri lucrează la dului, tovarăşul Nicolae mare parte, cu vagonete nul (i
ieşit dis-dc-dimineaţă la I cele două orizonturi — Ceauşescu". şi autobasculante, iar geo intră î:
lucru şi au încărcat recol „—90“ şi „—140" — pentru Din nou, la sediul Bri logul singuratic ■— cu for Castelu
PETRO
ta în două maşini cu re punerea în valoare a zo găzii geologice complexe ţa colectivă de cercetare. Egipt
morcă ale Autobazei din I nelor cu mineralizaţii pu Veţel. Stăm de vorbă cu Aceasta, din dorinţa su seriile
Hunedoara a I.T.A. Deva, I ternice. La orizontul —90 m şeful brigăzii, ing. Iosif premă a ge&logilor de a Moara
brii
conduse de Ioan Lorinez şi se cercetează zăcămîntul Zavodă, omul care are la pune în valoare cît mai A vi
Ilie Ileş — doi oameni ini cu 2 galerii direcţionale, activul său — trecuţi ne multe minereuri pentru v ULCA
moşi ce se disting prin I spre est şi spre vest. Din gru pe alb în carnetul de industriile patriei. o zi
NEA:
destoinicie — şi în două I aceste galerii se execută muncă — şi mulţi ani din nerul);
remorci trase de un trac breşele necesare de cer „romantismul geologiei". MARIN NEGOIŢĂ marea
(Munci
tor. Mijloacele de transport I Incendi
au plecat spre baza de pre (Reteza
luare la orele 9. I reţii di
Pe Ia nouă şi 15 minute Buna funcţionare a utilajelor agricole la C.A.P. Simc- I riile I-
ORAŞT
il întîlnim la sediul coo ria este asigurată de către şeful secţiei de mecanizare Pledoarie pentru o manifestare culturală Jazz 20
perativei pe Crişan Dngoş, Emil Giura, Împreună cu mecanizatorii. I GIU-B/
comanc
MUNCĂ RODNICĂ, BINE ORGANIZATĂ I complexă, cu reale implicaţii educative ră);
viaţa c
BRAZI
(Urmate din pag. 1) perativa agricolă din Ro La C.A.P. Pişchinţi se I (Urmare din pag. 1) Gala laureaţilor a recon Geoagiu, sau a ansambluri zi; CA
lului X
mos. muncea în tarlaua „Sîrba". firmat valorile artei interpre lor artistice „Doina Mureşu ră) ; ■
venea în urma lui cu tăvă La C.A.P. Romo.şel în Era la datorie o formaţie I standin, Ion Cârjoi (Deva) tative hunedorene de la fio lui" (Orăştie), „Ardeleana" (Mureş
lugul. treaga activitate era con de cinci tractoare. Ghcor- au dat manifestării ambian rul liric al recitalului de poe (Hunedoara), „Getusa" (Cen bra leg
LARI:
Dar nu numai mecani centrată în „Luncă", unde ghe Paraschiv şi Ioan Be- I ţa unor dezbateri deschise, zie (Casa de cultură Deva) trul judeţean de îndrumare (Mineri
zatorii au fost prezenţi du se muncea în flux la arat ea arau, Vasile Furcea şi cu reale rosturi pentru creş sau corului cameral (Direc a creaţiei populare şi a miş
minică pe ogoarele C.A.P. (patru tractoare, la vola Iosif Petrovan pregăteau I terea calităţii actului de ţia sanitară judeţeană), de cării artistice de masă) în
Romos. Am întîlnit şi nu nul cărora se aflau Ilie terenul iar Ioan Boandea cultură, iar înmînarea diplo acompaniamentul prestigioa
meroşi cooperatori la re Constantin, Ioan Oprea, însămînţa grîul. Aceleaşi I melor şi a titlurilor de lau la neasemuita zestre folclo selor tarafuri din Vata şi
coltatul porumbului, strîn- Emil Casandri şi Constan lucrări se executau şi la reat cucerite în etapa repu rică readusă la dimensiuni Brad.
sul şi transportul coceni tin Tigu), la pregătit patul C.A.P. Vaidei, unde meca I blicană a ediţiei a V-a a le prezentului de grupuri vo A fost, duminică, la Deva
lor şi fînului, activitate pe germinativ (Ioan Ioane şi Festivalului naţional „Cînta- cale sau formaţii de dansuri un debut promiţător în noua • Oi
care o executau eu ' atela Avram Pleşa) şi la semă nizatorii Lcontin Mihai, I rea României" de artiştii a- ediţie „Sarmis", o pledoarie Iută, c
Teatrul
jele proprii. De asemenea, nat, unde Ioan Ştefan a Constantin Căta, Ioan Cu- matori hunedorenî a fost o (Feregi, Hăşdău, Peşteana, pentru o manifestare cultu • Bucure
s-a transportat porumb în pus sămînţa sub brazdă girean, Dumitru Mariş, I sărbătoare a efortului şi un Păucineşti) la virtuozitatea rală complexă, cu reale im întineri
baza de recepţie, unde s-au pe 12 ha. Acolo se aflau Ştefan Ilomorodean şi Do- mobilizator îndemn. căluşerilor din OrăşRoara şi plicaţii educative. Plerre
predat deja 120 tone. In Ioan Vasiescu, inginerul rel Boca au arat, discuit I
tr-un cuvînt, duminică a şef al cooperativei şi • Ioan
fost o zi de muncă rodni Căstăianu, primarul comu şi semănat grîu în tarlaua I Acţiuni în cadrul Zilelor „Sarmis“
că, bine organizată la coo nei Romos. „Drumul mare". *
I • Ieri, la Galeriile de Cumpănă, Alexandru Pop, ră „Ovid Densusianu", ma
CA ÎN ORICARE ALTĂ ZI artă ale fondului plastic Paul Sima, aparţinînd unor nifestare care se bucură azi, Timp
I din Deva a avut loc ver colecţionari particulari hu- de un binemeritat succes. Vremet
(Urmare din pag. 1) iar Eugen Mîrza a parti Dc menţionat faptul că, nisajul expoziţiei de artă nedoreni şi colecţiei Mu Participă 27 creatori din 27 şl răci
cipat la recoltatul cartofi pentru a urgenta lucrările I plastică „Maeştri ai pictu zeului judeţean. judeţe ale ţării. dimlnei
Ea recoltatul porumbului lor, lucrare ce mai trebuie la arături şi pregătirea te rii româneşti In colecţiile variabi
noaptei
au fost prezenţi 36 de elevi efectuată pe mal puţin de renului, în ultimele zile, I hunedorene". Un fapt de • „Colocviul artelor" a • Tot azi, la Librăria Vin tul
de la Liceul nr. 2 Deva, 8 ha. In paralel, la bri inclusiv aseară, în cultură deosebit. Pentru programat tot ieri, la Casa „Ovid Densusianu" din De din nc
iar tractoristul Viorel Jur- gada din Boz cooperatorii C.U.A.S.G. Iii a au fost con I prima dată, la nivelul ju de cultură din Deva, „Pa va se deschide „Salonul minime
eă a lucrat la recoltat cu au fost mobilizaţi Ia recol stituite şapte formaţii de deţului, marele public a rada modei şi expoziţia de hunedorean al cărţii". De-a intre !
cele m
combina, transportul fiind mecanizatori, care lucrea I confecţii şi ţesături pentru 22 grai
tatul sfeclei de zahăr. La avut posibilitatea să cu lungul a aproape o săptă dlmine;
făcut dc Augustin Ţie. Alţi locurile de muncă au fost ză în schimburi prelungi noască lucrări semnate de sezonul de toamnă". mână, cititorii vor putea labile
tractorişti — Axente Negri- prezente cadrele de con te, cuprinzînd, alternativ, I Gheorghe Petraşcu, Camil participa la lansarea a nu Izolat
lă. Ion Dăncuş şi Ion’Boga toate Unităţile din consiliu, Ressu, Ion Ţuculescu, Au • Azi, debitează ediţia meroase volume apărute în de sen
ducere şi tehnico-inginereşti I co).
— au lucrat la însilozatul din unitate, precum şi de în raport de suprafeţele rel Jiquide, Aurel Ciupe, a. Il-a a concursului inter- editurile „Cartea Româ
ţi transportul furajelor, la consiliul popular, eliberate. I Corne] iu Ba li a, Schweitzer judeţean de creaţie litera- nească" şi „Facla".