Page 23 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 23
ERCURI, 9 OCTOMBRIE 1985 Pag. 3
„TOAMNA MUZICALĂ HUNEDOREANĂ" Gust
JNE Azi, meci amical
i i
Concertul formaţiei „Lyra F.C. CORVINUL — amar
Intr-adevăr, cam aşa ar
tale, Concertul desfăşurat la viu Prunariu (vioară), in mine“ de J. S. Bach ; Geor- I RAPID ARAD putea fi numit metaforic dar îi invităm : Mergeţi
ră-
care
simţămîntul
cu
muzicii sala festivă a Consiliului Adagio de J. S. Bach a fă geta Drimala, cu un atac tovarăşi şi admiraţi şi
) popular judeţean din De cut dovada unui studiu co precis (aria a doua din mîi atunci cînd poposeşti
Emi- j în întreruperea de sau treburile zilnice te dumneavoastră peisajul.
zbateri va s-a aflat sub semnul rect şi conştiincios, Anca Tetyda de D. Scarlatti) şi campionat pentru pregă- I Adică: hîrtii, gunoaie,
Bice în Anului Internaţional al Mu. Dumitrescu a reuşit să e- acute surprinzător de reu | tirea meciului România * obligă să fii călătorul ce
ti’îrilor zicii, date fiind numeroasele şite (aria din Cantata ca trece prin staţia A.U.T.L. resturi alimentare, nutre
consi- % ţuri (necombmate deo
ei comemorări, intre care îm felei de 1. S. Bach); Livia Petroşani. Este locul de
uale şi plinirea a 300 de ani de Vasiliu, a cărei catifelare I lingă piaţa oraşului, camdată) etc etc.
dicţia; i:
i ale Io naşterea lui Johan Se- Păcat, mare păcat I Nu
siste- a vocii compensează oare .^anm punctul de trecere şi pe
CTB'.ici bostian Bacii, Georg Frie- cum emisia şl rindare a mii şi mii de de alta, dar municipiul
revolu- derich Haendel şi Domini- Mihai Maxim (flaut) şi Irina oameni. Pleacă de aici, Petroşani a cîştigat enorm
co Scarlatti ocupă un loc Rusescu (pian) pe care i
„noua tot la cîteva minute, au în ceea ce astăzi este
rtea a deosebit. Personalitatea şi i-am fi dorit şi în momen tobuze ce fac legătura cu şi va deveni Frumuseţea,
creaţia celor trei compozi te solistice, nu numai în — Irlanda de Nord, e- |
tori — rememorată in datele realizarea acompaniamen chipa Corvinul îşi con- J cartiere şi localităţi din bunul gust, dragostea de
TOgra-
definitorii prin alocuţiunea telor instrumentale. tinuă antrenamentele şi | Valea Jiului. Călător de estetic, eforturile ce se fac
compozitorului Adrian Raţiu, prin jocuri amicale. J fiecare zi sau călător de pentru a păstra şi a da
Datorat eforturilor iubito
profesor al Conservatorului rilor muzicii culte, acest Unul va avea loc astăzi, I ocazie, vrînd-nevrînd tre noi şi noi valenţe a ceea
„Ciprran Porumbescu" din foarte promiţător început de la ora 15,30, în corn- * buie să porneşti sau să
Bucureşti — a constituit su chilibreze printr-o bună de stagiune ne îndeamnă pania echipei Rapid | soseşti aici. Peisajul care ce, cu atîta efort şi gri
biectul serii muzicale ofe alegere a partiturii (Arie Arad. , jă s-a împlinit aici. nu
fi,00 de D. Scarlatti), posibilită să gindim la o mai inten te urmăreşte şi care ră-
i neţii; rită de formaţia bucureş- ţile vocii. Octavia Noaghea să dinamică in sfera artei In deschidere va avea I mîne înscris pe retina fie justifică nici pe departe
ici în teană „Lyra", o Case' de căruia dintre noi este însă o astfel de imagine.' Pre
1, in- cultură a sectorului - conducătoarea formaţiei sunetelor, în noul an mu loc un meci de olds-boy ,
cn(ie ; ( — pentru a cărei voce, zical hunedorean. între foşti jucători ai I acest „gust amar". Argu_ cizare : „gustul amar"
1) Săr Pe parcursul celor 22 de dintre cele trei ari' inter celor două cluburi. De J
it de lucrări instrumentale şi vo- mente: ar fi. să zicem, ne-a rămas de dimineaţă
I che- cal-instrumentale — prezen pretate in concert, mai ANA FODOR, pildă, în poarta Corvi- | nu într-o ordine a impor (ora 7) şi ni s-a accentuat
u 1 u i potrivită a fost „Eşti lingă muzicolog nului va apăra (sperăm ,
, să tate in succesiunea lor de tanţei lor, „grija" celor mai spre scară (ora 18).
pla- muzicologul Mircea Voicana totul) Ioan Socol, ac- I răspunzători pentru a ne Şi
gătira — ou încîntat : Dan Raţiu tualul preşedinte al J erau mere dulci în
inului oferi de fiecare dată a- piaţă.
prc- (pian) prin fusta redare a ACŢIUNI TN CADRUL ZILELOR „SARMIS" F.C.-ulUi hunedorean. i ceeaşi imagine. Pentru
meio- caracterelor celor două so care grijă le mulţumim,
n do nate de D. Scarlatti — in ® „Săptămîna cititorului" se bucură de o largă V. STELIAN
n as- (1
Bulc- fa minor şi do minor —, apreciere în prima sa ediţie care a debutat în cadrul
Coor- prin fina reliefare a polifo Zilelor „Sarmis". La manifestarea inaugurală, dezba
10.30 niei din Ciacona de G. F.
; 11,00 terea cu tema „Contribuţia Bibliotecii judeţene la sa
11,05 Haendel, Ioana Ostafie tisfacerea cerinţelor de lectură-a- populaţiei active din
Hor... (violoncel) a cărei fideli
11,35 tate şi dăruire faţă de municipiul Deva" a fost realizată cu participarea
aletin Mihaelei Tarnovschi, Măriei Purcilean şi Mariej Raz-
tiinţa textul muzical au făcut din
”-u Preludiul şi Sarabanda de ba, auditorii — lucrători de la I. M. Bîrcea —, parti-
) J. S. Bach, momentul de cipînd apoi la înmînarea diplomelor „Prieten al. cărţii",
ulga- maximă tensiune a concer oferite colegilor din întreprindere : Ştefan Birău, Petru
lirec- tului ; Florica lancu, o Bugnaru, Mircea Hăncilă, Gheorghe Păun, Cornelia
oca ; Stroiescu. Astăzi, „Săptămîna cititorului" va prilejui
itiri ; voce dotată, lucrată cu in
17.30 teligenţă, a cărei bună o dezbatere la T.A.G.C.M. pe tema „Cartea şi lec
enie. participare la expresivitatea tura ca mijloc al pregătirii şi perfecţionării profe
lini partiturii a fost pusă în sionale, al educaţiei şi autoinstruirii".
arele
J ★ valoare mai ales in aria
i ra- din opera Rinaldo de G.F. • „Salonul hunedorean al cărţii” şi-a încheiat
rma- Haendel ; Ileana Raţiu - ediţia a X-a printr-o manifestare care s-a bucurat de
idio-
Itura acompaniată de Dan Raţiu prezenţa unui public numeros şi avizat. Ziua închi
dv. ; — vădind lejeritate vocală derii salonului a fost dedicată Editurii Facla. Pre
naturală ; Elena Stănescu
«vc" zent la manifestare, Ion Marin Almăjan, ■ directorul
ono- (soprană), acompaniată de editurii, a prezentat volumul „Anotimpuri promise"
uraă Ioana Ostafie (violoncel),
Bu- de Ioan lancu, volum lansat în prezenţa autorului. U: v|: *
Liviu Prunariu (vioară) şi Cartea — cu eroi şi fapte desprinse din judeţul Hu ;
Irina Rusescu (pian) — s-au lllilsif ^ " h r ■ * 'v- - ■ V. mii! ■■ ^
distins printr-o foarte bună nedoara — s-a bucurat de un binemeritat succes, au
omogenitate a întregului torul ei oferind, celor prezenţi, autografe. Cu acelaşi ,/ ?•-
mmm ^
539 ansamblu, în care calităţi prilej, iubitorii au aflat şi despre preocupările ac ■.yyţ'k-y- . .V - . ...^
...
le vocii sopranei au fost tuale şi de viitor ale Editurii Facla. Pe parcursul '' • v - ■ > W Sv&S - £££§§§&
de această dată, mai bine desfăşurării „salonului", colectivele Librăriei „Ovid
reliefate (arie din opera Densusianu" şi Centrul de librării Deva au fost ospi Tulnicăresele clifei Bulzeştii de Sus, multiple laureate cu premiul I pe ţară în ca
Tetyda de D. Scarlatti); Li taliere gazde ale cititorilor. drul Festivalului naţional „Cîntarca României".
Nicolae Fotescu şi alţi
membri ai brigăzii au Cu uşile deschise spre cumpărători
dat răspunsuri compe
tente unor întrebări vi- Cum anotimpul friguros cu prioritate spre depo ţire din poliester, diferite putem aminti tricotajele
zînd concepţia partidu îşi face simţită prezenţa zitele Văii Jiului, ţinînd confecţii pentru femei şi tip lînă, din care s-au
lui nostru, a secretarului pe zi ce trece, tot mai seama de specificul clima, bărbaţi, articole vestimen contractat 872 000 piese,
© Dezbatere. „Ordinea său general, tovarăşul mulţi cumpărători asaltea tcric al acestei zone". tare pentru copii". jachete „pluşcord" pentru
şi disciplina, factori ho- Nicolae Ceauşeseu, pri ză magazinele spre a-şi Valentina Grosu, director Dezideriu Herman: „Cu tineret matlasate în inte
tărîtori în realizarea caii. îmbogăţi garderoba cu ar
vind rezolvarea stărilor adjunct: „Cu ocazia în toate greutăţile pe care le rior, fuste şi salopete
tativă a sarcinilor eco conflictuale dintre state, ticole vestimentare adec cheierii contractelor pentru întîmpinăm în ceea ce pri matlasate, veste cu fuste
nomice" a fost dezbaterea vate. Cu ce le stau la dis semestrul I 1986, s-a luat veşte transportul, încercăm din piele, taioare din sto
sau au dialogat pe mar
organizată la Secţia dru ginea unor probleme de poziţie unităţile comercia legătura cu furnizorii pen să onorăm în mod ritmic fă pentru femei, confecţii
muri şi poduri Păuliş. le, cît de bogat şi diver tru impulsionarea livrări comenzile făcute de şefii sport în diferite combina
ocrotirea sănătăţii. sificat este fondul de lor în scopul realizării fon
Dezbaterea, la care au marfă, ce preocupări există dului de marfă pe trimes de unităţi din localităţile ţii de culori. Vom primi,
Furnizorii
noştri
judeţului.
participat lucrători din • Simpozion cinemato la nivelul întreprinderilor trul IV al acestui an. Cu însă nu respectă întotdea de la „Mondiala" Satu
Mare, de la întreprinderile
cadrul secţiei, a fost con grafic. „Tineretul şi e- comerciale spre a satisface sprijinul ministerului de una termenele de livrare, de confecţii din Craiova,
dusă de Ilie Toma, secre ducaţia sanitară" s-a in cît mai operativ cerinţele resort s-au adus îmbunătă unele articole sosind cu Focşani, Baia de Arie.ş şi
tar adjunct cu proble titulat simpozionul cine cumpărătorilor ? La aceste Rîmnicu Sărat scurte de
mele de propagandă în matografic organizat la întrebări am încercat să relon pentru schi, costume
Comitetul comunal de Căminul cultural din găsim răspuns, invitînd GARDEROBA DE IARNĂ de schi, jachete şi paltoa
partid Şoimuş şi de Şoimuş. Filme documen factori de răspundere de ne din înlocuitori".
tare privind alimentaţia la întreprinderea comerţu
Nicolae Gruici, şeful sec raţională a omului să lui cu ridicata pentru tri ţiri la structura fondului întîrziere la noi. Dar, prin ★
ţiei. Am mai desprins, din
nătos şi pelicula de scurt- cotaje şi încălţăminte De de marfă, s-au făcut unele efortul lucrătorilor apara părerile exprimate, că sînt
metraj „Cumpăna" au va să-şi exprime opiniile. suplimentări la articolele tului comercial, care se unii furnizori care trimit
n
• Cineealeidoscop de Dezideriu Herman, di mai solicitate, ce nu erau
principalii
la
educaţie materialistă. Fil susţinut inspirat dezba I.C.R.T.I. : „Prin asigurate prin contracte. deplasează impulsionăm li. întreprinderii doar artico
M — i rectorul
furnizori,
le de anumite mărimi fapt
mele documentare „Zei, terile la realizarea că. furnizorii noştri — cen Pentru a asigura continui vrările spre a nu rămîne care creează greutăţi în
temple, sacrificii", „Din rora au colaborat cadre trale şi întreprinderi de tatea aprovizionării pe toa restanţieri faţă de publi desfacere şi nemulţumiri
medico-sanitare din co
tre gene şi sprîncene", confecţii şi încălţăminte tă perioada, vom avea în cul cumpărător". în rîndul cumpărătorilor.
„Evoluţia omului" şi mună. din toată ţara, întreprin- vedere să obţinem în de. Traian Borza, şef birou Astfel, fabrica „Aurora"
„Ierarhia sistemelor" au © Loc fruntaş pe ţară. , derile de tricotaje şi în vans mărfurile ce au ter comercial: „în repartizarea din Tîrgu Frumos a livrat
stat la baza unor edu Cineclubul „XI Orizont" călţăminte din judeţ — am men de livrare în ultima fondului de marfă pe uni papuci de casă doar nu
cative dezbateri organiza de la întreprinderea mi asigurat aprovizionarea de lună din acest trimestru". tăţi, lucrătorii noştri de merele 26,5 şi 27. Fabrica
te la Pricaz de între nieră Aninoasa — parti pozitelor cu cantităţi de Adriana Muncanii, mer la sala de mostre şi şefii de încălţăminte din Hu
prinderea cinematografi. ordinul zecilor' de mii de ceolog — sectorul confecţii de depozite ţin seama de nedoara doar numerele 23—
cipant la festivalul fil pardesie, canadiene, pal femei: „Comparativ cu asigurarea unor cantităţi 24, Fabrica de confecţii
eă judeţeană, în cadrul mului de amatori „Toam toane, rochii groase. Au anii precedenţi, am înre proporţionale în funcţie Moreni doar două sorti
cinecaleidoscopului cu fost contractate pentru pe gistrat un progres în ceea de puterea de desfacere a mente de mărimi la panta
tema „Argumente pentru na la Voroneţ", de la rioada de toamnă — iarnă ce priveşte colaborarea cu magazinelor, de cerinţele loni „pluşcord". Am reţi
Gura Humorului, a fost
o concepţie ştiinţifică 46 000 de pardesie şi cana cooperativele meşteşugăreşti publicului, cu prioritate nut. totodată, că la cămăşi
despre lume şi viaţă". în atenţia juriului. Peli diene, 65 000 paltoane şi din judeţ. Prin secţiile fiind aprovizionate magazi din fire fine şi medii nu
cula pe 16 mm, care haine groase pentru iarnă, lor de serie, coopera nele din centrele munci s-a reuşit acoperirea ce
• întîlnirc cu brigada „vorbea" elocvent despre din care pentru copii 33 000, tivele meşteşugăreşti „Mu toreşti. Comisiile noastre rinţelor prin contracte.
ştiinţifică. în satul Bejan munca şi viaţa minerilor peste 27 000 rochii şi ca- reşul" D e v a , „Drum speciale pe grupe de măr Conducerea întreprinderii
a fost organizată o întîl- din Valea Jiului a ocu poate din diftină. Avem, nou" Hunedoara, „Moţul" furi, însă, vor trebui să acţionează în această pe
nire a brigăzii ştiinţifice pat locul al IlI-lea, între de asemenea, un fond de Brad, „Viaţă nouă" Orăş- manifeste exigenţă sporită rioadă pentru onorarea
marfă contractat de 593 000 tie au completat fondul la recepţia calitativă a ar contractelor şi asigurarea
cu localnicii. Prof. Ma- 18 judeţe participante în perechi de cizme, ghete ticolelor primite". comerţului eu articolele
rinela Dima, medicul întrecere. de marfă cu diverse arti
şi pantofi. Mare parte din cole, cum sînt canadiene Adriana Muncanu : „Tot solicitate.
aceste mărfuri le dirijăm îmblănite tip sport, costu- ca articole noi, de sezon, ESTERA ŞINA
