Page 25 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 25
5
^ WCŢi
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceausescu,
f 9 7
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în R. P. Chineză
ORGAN fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C f ÎNTILNIRE CU TOVARĂŞUL DENG XIAOPING
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A T o v a r ă ş u l Nicolae a salutat cu căldură pe to nez, dintre ţările şi popoa
N
Ceauşescu, secretar general varăşul Nicolae Ceauşescu, rele noastre, ridicării la
al Partidului Comunist pc t o v a r ă ş a Elena un nivel superior a rela
Român, preşedintele Repu Ceauşescu, evocînd întîlni- ţiilor româno-chineze în
Anul XXXVII, nr. 8 679 JOI, 10 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani blicii Socialiste România, rile la nivel înalt chino- toate domeniile de activi
şi tovarăşa Elena Ceauşescu române, contribuţia lor de tate.
s-au întîlnit, miercuri, 9 oc_ importanţă deosebită la In cadrul întîlnirii, s-a
tombrie, cu tovarăşul Deng dezvoltarea bunelor relaţii procedat la o informare
Xiaoping, preşedintele Co do prietenie şi colaborare reciprocă cu privire la
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA misiei Centrale Consultati dintre ţările, partidele şi preocupările actuale şi di
ve a Partidului Comunist popoarele noastre. recţiile de' acţiune ale ce
Chinez. T o v a r ă ş u l Nicolae lor două popoare în con
participat
tovarăşii
Au
Ritm intens, calitate superioară Ion Dincă,. Ştefan Andrei, Ceauşescu a subliniat satis strucţia socialistă şi s-a
facţia de a se reîntîlni cu
făcut un schimb de păreri
alte persoane oficiale ro tovarăşul Deng Xiaoping, cu privire la o serie de
ia finalizarea lucrărilor de pe ogoare mâne. luat, de asemenea, cu ceilalţi tovarăşi din probleme ale vieţii inter
conducerea
şi
partidului
Au
naţionale.
hinez,
parte: Li Peng, membru al
c
du-şî
ac
că
Biroului Politic al C.C. al statului convingerea manifestîn. T o v a r ă ş i i Nicolae
In unităţile agricole din în unităţile situate mai jos muncit bine la cules. In P.C. Chinez, vicepremier ai tuala vizită şi convorbirile Ceauşescu şi Deng Xiao
C.U.A.S.C. Hunedoara, cam. — Peştişu Mare, Peşti.şu circa 10 zile am recoltat Consiliului de Stat, Chen purtate cu acest prilej, în ping au subliniat că cele
pania agricolă de toamnă Mic, Nandru — mai sînt 108 ha de porumb. Muhua, membru supleant ţelegerile convenite vor a- două partide şi ţări, pre-
se desfăşoară sub semnul de cules suprafeţe miei de In toate unităţile se des al Biroului Politic al C.C. sigura o bază tot mai largă ocupîndu-se de edificare-a
imperativelor cuprinse în teren, prevăzîndu-se ea în făşoară eliberarea terenu al P.C. Chinez, consilier pentru întărirea în conti socialismului, acordă, tot
cuvântarea rostită de to două zile de lucru în plin lui de cocenii de porumb. de stat, alte persoane o- nuare a prieteniei şi cola odată, atenţie deosebită e-
varăşul Nicolae Ceauşescu. recoltarea să se finalizeze La C.A.P. Boş s-aU tăiat ficiale. borării dintre Partidul Co
secretarul general al parti cocenii de pe mai bine de Tovarăşul Deng Xiaoping munist Român şi P.C. Chi (Continuare in pag. a 4-a}
dului, la cel de-al lll-lea 70 ha, la Peştişu Mare pe
Congres al consiliilor C.U.A.S.C. Hunedoara 50 din cele 60 hă, la Peş
populare — sţrîngerea cît tişu Mic pe circa jumătate TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU l-A ÎNMÎNAT
mai grabnică şi fără pier din suprafaţă. Lucrarea se TOVARĂŞULUI DENG XIAOPING ORDINUL
deri a roadelor toamnei, şi aici. La nivel de consi apropie de final la C.A.P. 4
însămînţarea cerealelor pă- liu unic, .din cele 842 ha ITăşdat şi Buituri. Elibera „STEAUA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*
ioasc în timp optim şi în- cultivate cu porumb s-au rea terenului sc cere ac CLASA I, CU EŞARFĂ
tr-un pat germinativ do cules pînă marţi seara a- celerată în unităţile ce mai
cea mai bună calitate. Ca proape 800 ha. Aurelia au suprafeţe mari cu co In cadrul unei solemni Xiaoping, preşedintele Co distincţii, tovarăşul Nicolae
urmare, multe unităţi ra Cri.şan, secretarul comite ceni, iar la transportul re tăţi care a avut loc la Pa misiei Centrale Consultati Ceauşescu şi tovarăşa Elena
portează încheierea recol tului de partid de la C.A.P. coltei trebuie mobilizate latul Adunării Naţionale ve a P.C. Chinez, Ordinul Ceauşescu l-au felicitat, cu
tării porumbului pe toate Boş, sublinia : toate atelajele cu tracţiune a Reprezentanţilor • Popu ..Steaua Republicii Socia căldură, şi l-au îmbrăţişat
suprafeţele ocupate cu a- — Mai avem de recoltat animală. lari, tovarăşul Nicolae liste România" clasa I, cu prieteneşte pe tovarăşul-
ceastă cultură. Printre pri cîteva hectare, la brigada şi In ritm bun se lucrează Ceauşescu, secretar gene eşarfă, conferit de condu Deng Xiaoping.
griului.
la
însămînţarea
mele cooperative care au din Boş. Brigada din satul Pînă marţi seara a fost a- ral .al Partidului Comunist cerea, partidului şi statu In cadrul ceremoniei, to
anunţat acest succes se Zlaşti a încheiat culesul şi şezată sămînţa susb brazdă Român, preşedintele Repu lui nostru prin Decret al varăşii Nicolae Ceauşescu
numără cele din Buituri, a trecut cu toţi membrii blicii Socialiste România, Consiliului de Stat. şi Deng Xiaoping au rostit
ITăşdat, Bunila şi Răcăştie. oi la tăierea'cocenilor. Eu TRAIAN BONDOR a înmînat tovarăşului Deng După înmînarea înaltei cuvîntări.
Au urmat apoi C.A.P Lc- spun cu toată răspunderea iViWViVAVrtViVrtViViV.VA'iVi'iYi'rtViViV.ViV.ViVAViVrfViViViVAV.ViViV
loso, Dumbrava ş.a. Doar că in această toamnă s-a (Continuare in pag. a 2-a)
CONSFĂTUIRE INTERJUDEŢEANĂ
PE PROBLEME DE INFORMATICĂ
In zilele de 10 şi 11 oc nizată de către Direcţia
tombrie 1985 — adică, azi judeţeană de poştă şi te
şi mîinc — are loc, la lecomunicaţii Ilunedoara-
Deva, o consfătuire de lu Deva şi se înscrie în pre
cru interjudeţeană pe ocupările şi eforturile
probleme de informatică permanente pe care le
în poştă şi telecomunica fac specialiştii hunedo-
ţii. Participă reprezentan reni din acest domeniu,
ţii direcţiilor judeţene de pentru aplicarea şi gene
poştă şi telecomunicaţii ralizarea celor mai noi
şi ai centrelor teritoriale
de calcul electronic din cuceriri ale ştiinţei şi
18 judeţe. tehnicii în poştă şi tele
Consfătuirea este orga comunicaţii.
ÎN ZIARUL DE AZI
±
-f Rubrica tineretului
-f Sarmis '85. Vibraţia la unison a .Toamnei niu-
zicale liunedoreue"
-f- Fapte din instanţă.
I.ii C.A.P. Leşnic, după ce porumbul a fost cules, co
tenii sini recoltaţi şi insilozaţl. Ţăiatul şi tocatul coce Doar mobilizarea colectivului nu-i de ajuns...
nilor cu combina E 281 ii execută Eugen Marian, iar trans
portul la loritl de însLlozare ii fac Gralian şi Gelu Bis
trian. Pe inginerul Ghcorghe ni se asigură doar 20 la echipă. Şi ne-am făcut a putea lucra în sezonul
Buşagă, şeful brigăzii nr. 5 sută din capacitatea nece planul, am eîştigat în mod friguros la interioare, ca
Orăştie, a T.A.G.C.M. De sară de transport. In acest corespunzător. Vrem să şi la blocurile B1, scara
va, nu l-am găsit în ape an efectivul ni s-a diminuat muncim bine şi în conti C şi 129 A, la sanatoriul
prea bune. Şi luna sep considerabil, prin plecarea nuare. Dar să fim mai de la Geoagiu. De ase
două
atacat
am
menea
Absentă... motivată tembrie se încheiase cu multor meseriaşi buni, în mult ajutaţi"... blocuri, cu 76 de aparta
— La ce obiective acţio
timp ce lucrăttâle — alît
3 nerealizări şi acum inven naţi în aceste prime zile
taria din nou cauzele, mă blocurile, cît şi alte obiec mente, din planul pe
Zi frumoasă de octom curent", au vrut ca su sura posibilităţile din ulti tive sociale — au înglobat ale ultimului trimestru al 1986, aşa că la iarnă vom
brie. Asemenea tuturor lo prafaţa de porumb reparti mul trimestru al anului, avea ce face.
calităţilor judeţului şi în zată familiei Ciurcău pen îşi făcea calcule pentru Considerăm necesar să
comuna Sălaşu de Sus tru întreţinere şi recoltare lucrul pe timpul iernii şi Ritm şi calitate în realizarea subliniem necesitatea spri
freamătul recoltării roadelor să nu rămină in urma ce pentru planul pe 1986. jinirii în mai mare măsură
toamnei a pus stăpinire pe lorlalţi cooperatori. Dimpo — Nu vreau să mă dis I N V E S T I Ţ I I L O R a brigăzii nr. 5 Orăştie, co
toţi cetăţenii comunei. Un trivă. Suprafaţa de 0,40 ha culp în nici un fel. Poate relarea sarcinilor dc plan
fapt deosebit de muncă dint-un trup de 40 hecta că nici noi, conducerea structuri complexe, difi anului, tovarăşe Buşagă ? cu posibilităţile reale ale
ne-a atras atenţia. Unde re a fost recoltată printre brigăzii, nu am acţionat cile, multe unicate, cu vo — La un depozit in Pe colectivului brigăzii, dar şi
va în tarlaua cu porumb primele de către cele două cu toată intensitatea şi exi lum mare de manoperă şi troşani, pc care îl terminăm imperativul organizării te
a brigăzii din satul Poros, surori. genţa, la toate punctele de productivităţi scăzute. Ră- pînă la sfîrşitul lunii cu meinice a activităţii la
aparţinind C.A.P. Sălaşu de In acea zi de 3 octom lucru, poate că a mai exis mîne în noi mândria că rente, la blocuri în Orăş fiecare obiectiv şi punct de
Sus, munceau cot ia cot brie, Cosmina nu era ală tat indisciplină şi slabă facem blocuri frumoase in tie şi Gooagiu-Băi, la spi lucru, întăririi ordinii şi
cu alţi cooperatori două turi de colegele ei de organizare, însă în balan. Orăştie, dar cu clte eforturi talul din Orăştie — obiec răspunderii din partea fie
fetiţe, Ana Ciurcău, elevă şcoală, care participau la ţa nerealizărilor au alîr- numai noi ştim... Mergeţi tiv mult rămas în urmă. cărui constructor pentru
în clasa a IV-a a şcolii din alte lucrări agricole, iar nat greu, hotărîtor, alte la blocuri şi vedeţi cum Ritmurile sînt bune, la ni munca prestată, pentru
Paroş şi sora ei, Cosmina, Ana lipsea şi ea de la cauze. Mai intîi că în ia se lucrează... , velul forţei de muncă exis. calitatea acesteia. Am dori
elevă în clasa a Vl-a a şcoală. Era insă o absen nuarie şi februarie nu Mersesem. Nu se lucra lente şi al condiţiilor ma ea, prin eforturi conjuga
Şcolii generale din Sălaş. ţă motivată. Pentru fapta am putut lucra aproape rău, însă oamenii acuzau teriale create. te şi mobilizare exempla
Rămase fără mamă, iar lor cele două eleve merită nimic. Apoi, perioade lungi lipsa unor materiale, so — Cum pregătiţi derula ră, constructorii din Orăş
bunica aiiindu-se in spital, toată preţuirea şi stima de timp nu am avut ener sirea cu întîrziere a altora. rea activităţii pe timpul tie să ne ofere posibilita
tatăl liind detaşat la Pe colegelor, a noastră a gie electrică, transportul „Doar tot noi am lucrat iernii ? tea să scriem din nou des
troşani, unde, cum spuneau tuturor. materialelor în şantier s-a aici şi acum 5 ani şi acum — Urgentăm unele lu pre ei ca în urmă eu câţiva
ele „montează stilpi pentru V. JINARU făcut defectuos, în canti 10 şi acum 15 ani, ne-a crări de închideri la spi ani.
tăţi insuficiente. Şi acum spus un cunoscut şef de talul din Orăştie, pentru DUMITRU GHEONEA
