Page 33 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 33
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ
(fel
a tovarăşului Nicolae Ceausescu,
împreună cu tovarăşa
C I A L I S M U L T Elena Ceauşescu, în R. P. Chineză
ORGMI AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞII DINEU OFERIT
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N NICOLAE CEAUSESCU SI HU YAOBANG DE TOVARĂŞUL
Tovarăşul Nicolae Tovarăşii Nicolae HU YAOBANG
Ceauşescu, seci’etar gene Ceauşescu şi Hu Yaobang
Anul XXXVII, nr. 8 681 SIMBATA, 12 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani ral al Partidului Comunist şi-au manifestat satisfacţia în onoarea tovai’ăşului
Român, preşedintele Repu pentru caracterul fructuos Nicolae Ceauşescu, secre
blicii Socialiste România, al dialogului la nivel înalt tar general al Partidului
a avut, vineri, 11 octom î-omâno-chinez, co nvi ng erea Comunist Român, preşedin
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA brie, o nouă întîlnire cu că înţelegerile la care s-a tele Republicii Socialiste
tovarăşul Iîu Yaobang, se
ajuns au pus o bază bună
* '*.'A' -*?"' ''fe ămmmâ ' ci’etar general al C.C. al pentru dezvoltarea, şi mai România, şi a tovarăşei
Elena Ceauşescu, a fost o-
P.C. Chinez. puternică, în viitor, pe
Toţi sătenii — cu mic cu mare — convorbiri în probleme de multiple planui-i, la un ni ferit un dineu, vinei-ji, de
în acest cadni au avut
către tovai-ăşul Mu 'Yao
vel- superior, a raporturilor
interes comun dcsfăşui’ate politice generale, a cola bang, secretar general al
ia culesul porumbului! într-o atmosferă prieteneas borării economice şi teh- C.C. al P.C, Chinez.
Au
că, în spiritul relaţiilor de nico-ştiinţifice, a conlucră Valentin pai'ticipat tovarăşii
rii celor două ţări în viaţa
Ceauşescu,
Ion
Cooperatorii şi mecanL prafaţă .de 76 de ha numi Transportul ştiuleţilor se stimă şi preţuire recipro internaţională, ceea ce co Dincă, Ştofan Andrei, alte
zatorii din comuna Bretea tă „în lunca". efectua în exclusivitate cu că, de colaboi’are şi soli respunde intei-eselor con persoane oficiale române.
Română au avut de recol — Avem anul acesta o atelajele. Carele şi căruţe daritate militantă statorni strucţiei socialiste în Româ Au luat parte tovarăşii
tat porumbul de pe o su recoltă bună de porumb le aparţinând lui Petru cite între partidele, ţările nia şi China, cauzei păcii
prafaţă de peste 650 ha. — ne spune conducătorul Drăgoescu, Remus Cinora, şi popoarele noastre. şi socialismului în lume. Chcn Muhua, Wu Xueqian.
Iată, deci, o sarcină deo de unitate. De patru zile Ironim Bultean, Ioan Vişa, alte persoane oficiale chi
sebit de importantă a că avem la recoltat cîte 150 Ioan Stoicoi şi Ioan Tatu- neze.
rei înfăptuire în timpul de oameni zilnic. S-a de lea scîrţîiau sub greutatea OASPEŢI Al MUZEULUI DE ISTORIE In timpul dineului a con
optimi şi în condiţii de înal clanşat o adevărată între- ■ roadelor toamnei. Ştiuleţii A CHINEI tinuat dialogul la nivel
tă calitate presupune o pu cere întrer brigada din erau cântăriţi cu' grijă şi înalt româno-chinez, tova-
ternică mobilizare de for Bretea Română şi cea din expediaţi cu operativitate în dimineaţa zilei de vi Muzeul de istorie a Chinei, x’ăşul Nicolae Ceauşescu
ţe umane şi mecanice. Vîlcelele Bune. spre bazele de preluare, din Beijing.
— Se înfăptuieşte acest — Care este în frunte, la unitatea având toate con neri, 11 octombrie, tovară La sosirea la această tovarăşa Elena Ceauşescu
deziderat ? — l-am între ora - actuală ? diţiile să-şi realizeze obli şa Elena Ceauşescu, îm prestigioasă instituţie, — întreţinîndu-se cu deosebi
bat pe Gheorghe Cuteanu. — Amîndouă muncesc cu gaţiile către fondul de stat. preună cu tovarăşul Va tă coi’dialitate cu tovarăşul
primarul comunei. spor. Cooperatori precum Px-actic, tot .satul Vîlce lentin Ceauşescu, a vizitat (Continuare in pag. a 4-a) Hu Yaobang.
— După părerea mea, da Dorica Sicoe, Ioan Dră- lele Bune se afla în cîmp.
— ne-a răspuns interlocu goescu, Ioan Oprea, Ioan în Bi-etea Română însă mai WUWWA^W.W.V.WV.
torul. în toate cooperati Luţ, Saul Nicoară, Iuliu erau oameni prin sat, unii
vele agricole de producţie Chiş, Petru şi Ioan Pădu- au ieşit la lucru numai du
se munceşte cu hărnicie şi rean ş.a. şi-au cules deja pă multe insistenţe. Sînt
răspundere pentru strînge- suprafeţele repartizate. Oa şi cetăţeni care n-au ieşit
deloc la muncă în această
rea cit mai grabnică a recum, mai înaintată cu toamnă. Un exemplu de
roadelor toamnei. recoltatul şi eliberarea te acest fel este cel al Linei
Cu Ioan Golii .Buzdugan, renului este brigada con şi al lui Mihai Iancu, care
preşedintele C.A.P. Bretea dusă de Viorica Popescu. nu muncesc nicăieri şi nici
Română, discutăm în mar din Vîlcelele Bune. la campania de toamnă nu
ginea unei tarlale în su Se muncea cu • spor. participă. Primăria are o-
bligaţia (de ce n-a făcut-o
pînă acum ?) să aplice pre
ŢĂRANI COOPERATORI, vederile legale în acest caz
MECANIZATOR!, LOCUITOR! Al SATELOR şi în altele.
La coopei-ativa agricolă
HUNEDORENE ! ' de producţie diai Gînţaga,
culesul porumbului s-a în
AZi şi MTlNE participaţi cu foţii la lucră
cheiat. O mare parte din
rile organizate pentru înmagazinarea grabnică suprafaţă s-a recoltat me
canizat, cu combinele con
şi fără pierderi a recoltei de porumb, a produc-,
duse de-Pană Stan şi Ioan
ţiei de legume şi sfeclă, la eliberarea terenului Gherghinoiu — iar cealal
şi strîngerea furajelor, precum şi la încheierea tă cu cooperatorii. Oame
nii au tăiat cocenii cu ştiu-
însămînţărilor pe toate suprafeţele planificate, Arăturile se fac in ritm susţinut, lucrintlu-se în schimburi prelungite şi pe ogoarele
C.A.P. vcţel. Terenul de pe care s-a cules porumbul este eliberat cu maximă operativi
realizînd astfel ZILE DE MUNCĂ RECORD PE TRAIAN BONDOR tate şi tractoarele intră imediat la arat. lată-i in această imagine pe Ionel Urs si Pe
tru Matei finalizind arăturile îin tarlaua Mintia-sat.
OGOARE.
__________________________________ ______________________(Continuare în pag. a 3-a) ___________________________________________________ __________________ ______
VAV.'M^WAWAWWAV.VAVJWWWtV^AV.VW.VJ'AfVWA'AWAWA". .W.WW.
La toate locurile de muncă, în fiecare locuinţă
SĂ GOSPODĂRIM CU RESPONSABILITATE ENERGIA ELECTRICA!
ACŢIUNI FERME PENTRU ÎNCADRAREA ÎN COTELE PLANIFICATE
In această perioadă, cînd timpul fri îndeplinirea exemplară a sarcinilor eco
guros bate la uşă,, encrgeticienii depun nomice. Peste tot acolo unde se constată Inginerul şef ol Ţesătoriei — Priviţi cum arăta la noi Am notat' din spusele in
eforturi deosebite pentru creşterea pro depăşii’i ale consumurilor de energie tre de mătase din Deva, tova iluminatul în halele de pro terlocutorilor noştri că au în
ducţiei- de energie electrică în scopul buie întreprinse analize severe şi înlă răşa Cornelia Bălan, ne ducţie — continuă ideea in vedere şi alte soluţii pentru
satisfacerii nevoilor economiei naţionale turate operativ cauzele cai-c le-au deter spune : ginerul Mihai Pop. Tuburile a reduce în continuare con
şi ale consumului casnic, pentru pregă minat. Este necesar.ca în toate unităţile — Avem în ţesătorie 3 000 de iluminat erau sus. Şi erau sumul de energie electrică,
tirea de iarnă, în cele mai bune con să se instituie un control sistematic, per de rfiotoare consumatoare de multe, unele chiair inutile. fără a influenţa negativ în
diţii, a centraleloi’. Eficienţa eforturilor manent, asupra modului cum se folo energie electrică. Dar nu Consumam zilnic 120 kW/h deplinirea sarcinilor de plan.
seşte energia electrică, urmat de măsuri toate şi nu întotdeauna func energie electrică Ia iluminat. Se depun eforturi, după cum
lor este însă diminuată de seceta pre ţionează în plin. Bineînţeles Ce-am făcut ? Am coboril afirma directorul unităţii, to
lungită din acest an, din care cauză a- care să ducă la eliminarea radicală a că şi atunci cînd merg în tuburile deasupra războaie varăşul inginer Troian Ţîrlea,
portul centralelor hidroelectrice la sis consumurilor nejustificate, a pierdei’ilor
sau risipei. sarcină redusă, energie elec lor şi le-am pus întrerupă pentru a face ca fiecare lu
temul energetic naţional este mic, iar trică tot consumă. Tocmai toare. Cînd e nevoie se a- crător la locul său de mun
termocentralele (cu uncie capacităţi în In acelaşi timp, organizaţiile de partid, de aceea, un colectiv de prind, cînd nu, ţesătearea Ie că, în schimbul său, să ac
reparaţii capitale) sînt suprasolicitate. de sindicat şi U.T.C., consiliile oameni specialişti din unitate a rea stinge. Aşa că, de la 120
lor muncii trebuie să întreprindă acţiuni ţioneze conştient şi cu răs
De aceea, preocupările enei’geticicnilor eficiente de educare a pei-sonalului din lizat limitatoarele de mers kW/h am reuşit să ajungem pundere pentru a economisi
pentru sporii’ea producţiei de enei’gie e- toate unităţile economico-sociale în spi în gol. Adică, atunci cînd la un consum de numai 20 energia electrică, această el
lcctrică ti’ebuie să fie însoţite la toate motorul nu este încărcat la kW/h, economia de 100 veţie naţională de care ţara
ritul combaterii risipei şi participării c-
locurile de muncă — în întreprinderi, fective Ia optimizai’ea utilizării enex’gici sarcina nominală este oprit kW/h însemnînd consumul a are atîta trebuinţă.
centrale industriale, instituţii — în fie electrice. _ automat. 80 de războaie timp de o
care municipiu, oraş şi comună, în toate Ţinînd seama de faptul că orele -de impreună cu maistrul elec- oră de producţie. GH. I. NEGREA
locuinţele de acţiuni ferme, responsabile troenergetic Viorel Luca-ci şi
vîrf în această perioadă sînt 7—9 şi
pentru stoparea oricărei risipe, pentru 18—22, avem cu toţii datoria ca, îndeo inginerul Mihai Pop, de la
folosirea cu maximă chibzuinţă a fie sebi în aceste intervale de timp, să luăm biroul energetic, trecem prin OAMENI Al MUNCII,
cărui kilowatt. halele de producţie.
măsuri dintre cele mai eficiente pentru CETĂŢENI !
In spiritul înaltelor exigenţe formulate folosirea cu cea mai mare chibzuinţă a — La peste 200 de motoa
de secx-etarul general al partidului, fie energiei electrice. re am montat deja aceste Stopaţi orice risipă de energie electrică, fo- j
care om al muncii, fiecare cetăţean are limitatoare de mers în gol
Fiecare om al muncii, fiecare cetă - ne spune' maistrul Viorel losiţi cu chibzuinţă fiecare kilowatt.
datoria de maximă responsabilitate de ţean, la locul de muncă sau acasă, are Lucaci. Continuăm acţiunea
a gospodări energia electrică. în acest în ritm intens. Montăm 25-30 La locul de muncă sau în propria locuinţă,
datoria patriotică de a acţiona cu res
scop, în unităţile productive trebuie să de limitatoare pe lună. In în orice împrejurare, cuvîntul de ordine să fie : !
ponsabilitate pentru diminuarea consu
se ia măsuri pentru curmarea risipei şi scurtă vreme vom. ajunge la
încadrarea strictă în cotele planificate, mului de ciiergie electrică, trebuie să sc 500 de motoare care nu vor UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ELEC- j
pentru buna desfăşurare a producţiei şi simtă chemat la utilizarea ei raţională. mai consuma, inutil energia TRICE !
electrică.
