Page 34 - Drumul_socialismului_1985_10

-1 . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 6

O manifestare eveniment

In primul rind pentru noi, materiale. Prin strădania
hunedorenii, dar, poate nu membrilor Asociaţiei folclo­
numai pentru noi, graţie spi­ riştilor „Ovid Dcnsusianu", a
ritului generos şi îndrumării Centrului judeţean dc îndru­ 13.00 Tel
competente a organelor locale mare a creaţiei populare şi a 13.05 La
de partid şi dc stat. mişcării artistice de masă, a m h
Integrarea firească a Zile­ Inimoşilor dascăli al satelor 1-M3 Să]
lor culturii şi educaţiei poli­ din Apuseni, Poiana Ruscăl, (co
tice „Sarmis" ln contextul Valea Jiului şi celelalte văl 15.00 Inc
amplului Festival naţional cu care a fost dăruit pămiu- mu
„Cîntarea României" a însem­ tul pc care şi din care s-a 13.00 Te]
nat şi va insemna şi de acum plămădit însăşi fiinţa noastră 19,25 Te!
înainte continua sa perfec­ naţională, au fost scoase din ÎS,55 En:
ţionare şi maturizare. La „lăzile de zestre" obiceiuri şl (lis
ln urmă cu 16 ani, tntr-o zi
am
tradiţii
de
participam,
de toamnă oamenii de suflet succesele obţinute cadrul Judeţul văzut şi care, în aşa cum ediţie 20,40 FU
aurie,
in
ediţiei
această
Hunedoara
nic
alături
dc
a
Î N T Î L N I R E A pădurile şi apele, mires­ mădirea unei manifestări co recent muncii şi creaţiei, festivalu­ „Sarmis", nouă ni s-au înfăţişat Reîn­ 21,55 Tc
încheiate
- mii
dc atunci şi de acum, Ia plă­
mele şi lumina anotimpuri­
strălucire.
iniţiat
lui
Intr-o
tra­
acestor
lor, dar s-au perindat ge­ se dorea o sinteză a ceea co de secretarul general al par­ vierea cum sînt obicciurişi jocul 22.05 Fai
căluşerii,
diţii,
tidului, şi care are în vedere
(co
Ediţia din acest an a tra­ partenenţei la un trecut. neraţii, s-au schimbat men­ arc mai al său şi aduce in formarea şi omului nou, al produ­ cerbului, colindele mioritice 22,30 In<
naţionalo
spiritualităţii
albia
beneficiar
şl multe, multe altele care ne
actului
cător
diţionalei toamne culturale Cu sau fără voia noastră, talităţi ; altul e standardul cultura şi arta acestor stră­ artistic, şi-au adus contribuţia aşteaptă încă să Ic cercetăm mu
de viaţă, altfel arată aşe­
hunedorene se apropie de purtăm in noi trecutul şi, vechi şl tulburătoare melea­ şi colectivele artistice din demonstrează fără putinţă de
guri româneşti. A fost incrus­
cea
şi
In
municipiul
sfîrşit. Azi şi mîine, ulti­ chiar dacă agitaţia cotidia­ zările. Cine n-a fost in tat emblematic pc genericul V-a ediţie Deva. festivalului, dc-a tăgadă unitatea spaţiul permanen­
Deva in ultimii patru, cinci
în
ţa
noastră
carpato—
din
a
mele două zile, se vor des­ nului il împinge în răstim­ acesteia numele eroului legen­ Deva au urcat pe scenă peste danubiano—pontic.
făşura sub semnul insolit puri 'în subconştientă la­ ani greu va mai regăsi dar al Dacici lui intru Dccebal, 200 dc formaţii şi cercuri ar­ O dată cu „Zilele Sarmis"
orăşelul provinciei de odi­
nemurit
„Sarmis",
eter­
al întilnirii cu fiii judeţu­ tenţă, lui ii datorăm o parte nitate ca semn al obîrşici şi tistice, cu mai mult de 3 700 am păşit în noua ediţie a
nioară in modernul, ele­
nucu
Iar
„Cinta-
lui. O iniţiativă interesan­ nebănuit de mare din ceea gantul, vigurosul municipiu virtuţilor noastre de către de creatori şi Interpreţi, laurii Festivalului naţional dorim să dioprogi
la
rea
republicană
României"
care
etapa
tă şi ieşită din comun nu ce sintem azi. Iar atunci de azi. Noul, progresul, „poetul nepereche" al verbului acesteia au încununat sudoa­ se constituie înlr-un nou pri­ 6,30 La
românesc, Mihai Emincscu.
numai prin anvergură, ci şi cind se intîmplă să reve­ civilizaţia au pătruns peste Era la scurt timp după rea frunţilor minerilor, ener- lej de afirmare a potenţialu­ agricull
gelicieniior,
constructorilor,
prin profunda implicare a- nim după ani mulţi sau Congresul al IX-Iea al Parti­ pionierilor şi uteciştiior. Re­ lui creator al celor care scot treaga R
lumi­
din
adîncuri
şi
căldura
7.00
lectivă, de altfel cu totul tot, pină in cele mai În­ dului Comunist Român, care zultatele cu care nc-am înfă­ na, care plămădesc pîinea şi Sarcină
depărtate sate, cu pas de­ a adus la cirma destinelor
adevăraţi
meşteri
bilanţ
ţişat
înalţă,
firească,- pe care o presu­ cis şi în spiritul respectu­ noastre pe bărbatul între băr­ resc, la acest ultimul se dato- Manole, ca edificiul socialismu­ onoare,
rind,
nu
in
şi
pune din partea celor ce lui pentru valorile trecutu­ baţii acestei ţări, cel tovarăşul măiestriei valorificării tezau­ lui in România — „Ctitorie mărilor
Nicolae
Ceauşescu,
Nicolae
care
lor. Fiindcă, in cazul unei «PRIVELIŞTI a generat şi stimulat descătuşare rului creaţiei Ia noastre populare, înaltă/, cum n-a mai fost indcplin
o vor onora cu prezenţa
lui. Cum se vor reflecta
climatul
altă/ tot mai luminoasă/ şi tot
Întoarcerii
izvoare,
cuni
nul pe
aceste realităţi in ochii ce­
şl
de
efervescenţă
asemenea manifestări, par­ lor cu care ne mindrim a energiilor creatoare ale har­ ne-a Îndemnat dc al atitea ori mai frumoasă". temelnU
general
partidu­
secretarul
viitor ;
şl
încercatului
nicului
ticiparea depăşeş'e cadre­ puţini la matca baştinii pentru că, plecaţi de pe nostru popor mult toate dome­ lui. Prof. sei ; 8,1
în
artistică
dc
masă,
le conjunciurale sau de noastre, tot acest trecut, tărîm hunedorean, au oste­ niile vieţii economice şl so­ ea Mişcarea altfel întreaga curtură CLEMENTE CONSTANDIN, diilor ;
dc
complezenţă, eă echivalind cu luminile şi umbrele sale, nit cu cinste şi folos, intru ciale. cultă românească işi trage preşedintele Comitetului tragerii
Un de ş
pentru fiecare dintre cei izbucneşte dintr-o dată in binele întregului neam ro­ Ceea ce s-a început atunci seva din tezaurul multimilena­ municipal de cultură ţa radio
astăzi
înfăţişează
se
eu
prezenţi cu o retrospectivă mirifice inflorescenţe amin­ mânesc ? Emoţia lor e una vărat o manifestare—eveniment, ade­ rei creaţii artistice a celor şi educaţie socialistă Deva de ştiri
literară
intimă, generatoare de titoare, născătoare de re­ cu emoţia noastră, a celor care sint făurarii bunurilor Ictin de
vaste nostalgii. verii şi meditaţii, de re­ ce trăim azi aici. univers
Cine nu cunoaşte ce­ evaluări şi înfiorate in toar­ „De unde sînt ?" se în­ U n relief cu totul excepţional 11-35 I’t
'Un
lebra frază cu care Crean­ ceri asupra propriei noastre treba cu un prilej A. de 1 . v
gă işi incepe 'Cel de al fiinţe văzută în conexiune Saint-Exupery. Şi tot el răs­ corn o a. 4
doilea capitol al Amintiri­ cu lumea din care s-a ză­ pundea : ,Sînt din copilă­ de valori literare De la 1
dian clu
lor din copilărie ? „Nu ştiu mislit. ria mea ca dintr-o ţară". dc ştiri
alţii cum sunt, dar eu, cînd Dar o asemenea reu­ Fiilor judeţului, reveniţi in cop
mă gîndesc la locul naşte­ niune nu este numai un ţara copilăriei spre a-i Se Împlinesc o sută de procedînd în modul unui Popa — cercetători la Insti­ 17.00 B
rii mele..." Şi alţii, neîn­ prilej de nostalgice evocări, regăsi tinereţea fără bă- ani de la naşterea scriito­ om de ştiinţă. tutul de lingvistică din 17,05 Ml
dv. : îs,
doielnic, sint la fel. Toţi ci, in măsură cel puţin trineţe, le spunem bun ve­ rului Liviu Rebreauu. Arhitect sever, cărţile Cluj-Napoca, Grid Modor- Radlojui
cea — critic dc fibn la
sintem la fel. Sub aparen­ egală, şi unul de 'cunoaş­ nit, cu speranţa ca întil- Timpul, care creează sau sale reprezentative — „Ion" Centrala România—film, co­ politică
naţional
ţa retorică a dubitativului, tere a prezentului şi a dru­ nirile din aceste zile să năruieşte valorile unui mo­ (1920), „Pădurea spînzura- municările au înfăţişat ca­ formaţii.
marele povestitor dădea de mului străbătut pină la dobîndească în timp no­ ment dat, l-a aşezat între ţilor" (1922), „Răscoala" 20.00 R:u
fapt expresie unei realităţi ceea ce numim, cu legiti­ bleţea unei tradiţii. personalităţile străluci,te ale (1932) — respiră autenti­ lităţile de excepţie ale cultural; 2
dv. ;
operei lui Liviu Rcbrcanu,
definitorii pentru insăşi con­ mă mindrie, Azi. Au ră­ literaturii române. „Pen­ citate, realism pregnant, o replica personajului la 22,10 Mi
diţia umană : conştiinţa a- mas neschimbaţi munţii, RADU CIOBANU tru mine arta — zic artă impresionantă amploare 23,55—24,
şi mă gîndcsc la literatu­ epică. lirismul realităţii, proble­ ştiri.
ră — înseamnă creaţie de ma păiriîntului, activitatea
oameni şi de viaţă. Astfel, de om de teatru şi croni­
SIMPOZION ŞTIINŢIFIC Prestigioasa formaţie co­ arta... devine cea mai car dramatic, transpune­
rală a Conservatorului CENTENAR
minunată taină. Creînd rea operei- sale în limbaj
„Ciprian Porumbescu" Bu­ oameni vii, eu viaţă pro_ LIVIU REBREANU cinematografic.
„Judeţul Hunedoara — permanenţă cureşti — „Madrigal" — prie, scriitorul se apropie Prin profunzimea anali­ DEVA
condusă de reputatul diri­ de misterul eternităţii. Nu zei, prin judecăţile de va­ gint (P;
şi continuitate în istoria Romîniei“ jor Marin Constantin este frumosul, o născocire o- Acestui genial scriitor, loare care au fost aduse se întin
(Arta);
meneaseă, interesează în adevărat pilon al literatu­ în atenţia sutelor de parti­ Joe Lin
artă, ci pulsaţia vieţii. cipanţi, simpozionul, orga­ sala A);
La Deva au avut loc, cialiste România — „Insti­ Cînd ai reuşit să închizi rii noastre, i-a fost dedicat nizat cu sprijinul Consi­ sala II);
ieri, lucrările simpozionu­ tuţii româneşti medievale în cuvinte cîteva clipe de simpozionul omagial orga­ liului municipal de edu­ (Flacăra
lui ştiinţific pe tema „Ju­ în judeţul Hunedoara",' dr. „MADRIGALUL" - viaţă adevărată, ai rea­ nizat la Hunedoara de caţie politică şi cultură MgrţA
. M’J
deţul Hunedoara — perma­ Radu Popa, cercetător ştiin­ UN OASPETE DRAG lizat o operă mai preţioa­ Comitetul judeţean de cul­ socialistă Hunedoara se OŞ AN
nenţă şi continuitate în is­ ţific principal la Institutul să decât toate frazele fru­ tură şi educaţie socialistă integrează între manifes­ jor tîrzi
toria României", organizat de arheologie Bucureşti — moase din lume" („Cred", şi Bibliotc'ca judeţeană. tările de mare valoare în venturik
de Comitetul judeţean de „Ulpia Traiann Sarmizege- invitată de onoare a Zi­ 1924). _ Este poziţia este­ Manifestarea, de o deose­ plan naţional, re cinstesc * Moar
(
dlanul
cultură şi educaţie socia­ tusa-Britonia", dr. -Nicolae tică a creatorului caro a bită ţinută ştiinţifică, a prezenţa mereu vie a celui extraten
L
listă şi Muzeul judeţean Boşcaiu, cercetător ştiinţi­ lelor culturii şi educaţiei revoluţionat proza româ­ i'eunit comunicări cu te­ mai mare prozator român. brie); Pană
Ia
1 lunedoara-Deva. Benefi­ fic principal la Filiala din socialiste hunedorene „Sar- nească. Neaşezînd între el matică variată şi intere­ tural);
ciind de participarea unor Cluj-Napoca a Academiei mis". Astăzi, concertul va şi realitate o prismă su­ santă, observaţii şi inter­ + divers (
prestigioşi oameni de ştiin­ R.S.R .— „Convergenţe cul­ fi susţinut. începînd dc la biectivă, deformatoare, Rc- pretări, unele noi, s'e uni­ Manifestări omagiale — NEA :
dragoste
ţă, istorici, cercetători, mu­ turale între ocrotirea na­ ora 18,30, în sala cavale­ breanu n-a intervenit în versului literar rcbren'an. expuneri, medalioane lite­ A N I N I
zeografi, arhivişti, biblio­ turii şi păstrarea patrimo­ rilor din Castelul Corvini- destinul eroilor săi, lăsînd Prezentate de prof. Rafila rare, expoziţii de carte — ca-n via
Iacob, preşedintele Comite­
UIUCAN
tecari de pe întreg cuprin­ niului naţional", dr. Lucia faptele să se desfăşoare au mai avut loc la Orăş- va (R<
tie,
Brad,
Deva,
Haţeg,
sul ţării, manifestarea a Apolzan, cercetător, etno­ lor —- Hunedoara. Mîine, implacabil. El preferă ob­ tului judeţean de cultură Si meri a, Sin lăm ă r i a -Or lea, Roeky i
expe­
directă
evidenţiat locul de primă graf, Bucureşti — „Omenie duminică, „Madrigalul" va servaţia iar cînd şi acestea şi educaţie socialistă, lec­ Răchitova, Gcoagiu, Ilia, O R A $ '
(Pa
dra
tor dr. Mircea Mutliu de
rienţa,
mărime pe care pămîntul şi permanenţă pc plaiuri concerta, începînd dc la nu sînt posibile, face apel la Universitatea din Cluj- Topi iţa. seriile
iiunedorea.n, păstrătorul u- dp munte", dr. Olimpiu ora 17, la Casa municipală la documente, se înarmea­ Napoca, Valentin Taşcu, dr. GEOAG1
d
(Casa
nui adevărat tezaur arheo­ Matichescu, cercetător ştiin­ do cultură Deva. ză cu fişe, adună mărturii, Aurel Sasu, dr. Mircea MINEL BODEA TEG : .
logic, ce pune în evidenţă ţific principal în cadrul BRA/II :
nilor ; t
etape importante ale for­ Academici do ştiinţe socia­ dc argir
mării limbii şi poporului le şi politice — „O durere Teatrul „C. Nottara" din CRONICĂ TEATRALĂ lui şi subliniind „nodurile* tură); S
român, leagăn al mişcării care nu se uită — Dicta­ Bucureşti a prezentat, în dramatice. păsările
revoluţionare, îl ocupă Ln tul fascist de la Vicna", cadrul Zilelor „Sarmis", Scenografia simplă şi reşul); 1
Călifar i
ansamblul istoriei naţio­ prof. univ. dr. Gheorghe piesa lui Virgil Stoenescu „ M a r t o r i i s î n t d e f a ţ ă “ funcţională a lui Dragoş LARI :
nale. I. Ion iţă, decanul Facultă­ „Martorii sint de faţă", Georgescu a slujit bine in­ seriile ]
In cadrul simpozionului ţii dc istorie din cadrul realizată după proza lui tul pripit, căutînd să pri­ activist cumpătat, bonom, tenţiile autorului şi ale
au prezentat comunicări Universităţii Bucureşti — Dinu Săraru. vească omul în adîneurile sincer şi devotat în prie­ regizorului. Panourile su­
de o deosebită ţinută' ştiin­ „Repunerea istoriei în drep­ Autorul piesei stăpineş- .sufletului şi să intuiască tenie şi căsnicie. Un ad­ gerând ferestre şi uşi, dis­
ţifică: prof. Rafila Tacob, turile ei fireşti în anii E- te bine materia epică a- devenirea lui în timp. mirabil rol de compoziţie, puse diferit de la act la
preşedintele Comitetului pocii Nicolae Ceauşescu". bundentă pe care a avut-o Momentele grele prin gîndit în tuşe voit groase act s-au dovedit o metafo­ N um cr
judeţean de cultură şi edu­ In continuare, lucrările la dispoziţie, modelînd-o care trece în viaţă, deten­ a reuşit Petrică Popa, în ră plastică vizînd intrările tragerea
caţie socialistă — „Jude­ simpozionului s-au desfă­ pentru necesităţile scenei ţia, divorţul, moartea feti­ postura „vigilentului" Mi- şi ieşirile din timp, din 1885 :
ţul Hunedoara, permanen­ şurat pc secţiunile: „Isto­ prin condensare şi reordo- ţei, nu reuşesc să-i altere­ halache Dometie. Reţinem stări şi situaţii. Adecvate Extr. 1
ni s-au părut şi „cortine­
apariţiile adecvate ale ac­
ţă şi continuitate în isto­ ria Evului Medhi", „Istorie nare. Fluxului liber al me. ze caracterul, încrederea torilor Margareta Pogonat le" muzicale semnate de 55, 65, 4
ria României", acad. Şte­ modernă şi contemporană". moriei, operant în roman, în justeţea idealului pe ca­ (Măria), Ioan Popa (Năiţă Ileana Popovici. Extr. a
re
l-a
Atunci
îmbrăţişat.
fan Pascu, preşedintele Fi­ „Istoria culturii, artă şi i-a fost substituită eurge.- cînd zorii unei noi epoci Lucian) şi Elena Albu (Ru- 34, 15, 8
lialei din Cluj-Napoca a etnografie", „Ştiinţele -na­ rea lineară a faptelor. se Întrevăd şi adevărul xandra), precum şi a ce­ Fără a fi o realizare de Fond t
Academiei Republicii So- turii". Piesa ne apare ca o cu­ excepţie, spectacolul Tea­ 780 703 lo
rajoasă dezbatere etică pe triumfă, Dumitru îşi re­ lorlalţi membri ai trupei. trului „Nottara" ne-a apă­
marginea unor evenimen- ocupă locul binemeritat fel Regizorul Cristian Hadjî rut ea un act artistic plin lei, repo
POŞTA REDACŢIEI te-limită care angajează societate, folosind puterea Culea a imprimat unitate, de profesionalitate şi acu­
caractere, verificîndu-le cu care a fost învestit nu dinamism şi credibilitate rateţe.
lOAN PltODAN — HAŢEG. MAMA DAVID — HAŢEG. trăinicia. Personajul pfvot pentru a plăti poliţe ci spectacolului, estompînd
Am reţinut poezia „Ţara Ha­ La primirea scrierilor dv., este activistul de partid pentru a contribui la edi­
ţegului". Cu o rugăminte de nc-am cam speriat, mai ales Unele slăbiciuni ale textu- CONSTANTIN PASCU
viitor atit pentru dv. cit şi de atmosfera pe care o de­ Dumitru Dumitru, fiu de ficarea noii lumi.
pentru alţi condeieri care trimit gajă : „Ocbii/ ... Rotunzi, prp- ţărani săraci, trecut prin In dificilul rol al lui Timpul
creaţie literară redacţiei noas­ fund omeneşti/ Suc dc gîndaci experienţa războiului şi a Dumitru Dumitru, actorul CENACLU azi, 12
tre : dacă c dactilografiată, în cristale/ Moartea... m-a.şteap- Vremea
nu uitaţi să ne expediaţi pri­ tă acolo, lingă pupilele tale". primilor ani ai revoluţiei, Ştefan Radof, binecunoscut aant frt
mul exemplar. Ne simţim Dc asemenea, destul de ne­ surprins în cîteva momen­ şi îndrăgit de publicul hu­ După o meritată vacan­ poetul Ioan Radu Igna, lau­ variabil,
mai bine cînd ni se acordă te cheie. Sincer şi cinstit, nedorean, a creat un ca­ ţă, Cenaclul „Flacăra" reat cu premiul I la cea slab la
această atenţie. inspirate titlurile celorlalte nord-ves
scrieri : „Cu ură“, „Om beat", neclintit în credinţa sa fa­ racter bine individualizat, al scriitorilor din Hune­ de-a V-a ediţie a Festiva­ minime
„Cîntec de dragoste pentru un lului naţional „Cîntarea între 5
ANA HOMPOT — DEVA. ţă de idealurile comuniste, cu economie de gesturi dar doara îşi reia activitatea.
Ne comunicaţi că „versurile cîinc". Pentru început parcă apropiat de oameni, cu cu o evidentă vibraţie spi­ Şedinţa de deschidere va României". Prezintă' prof. cele ma:
21 de ri
<le acum sîn.t uşor improvi­ versurile ar trebui să degaje bunul simţ şi omenia ţăra­ rituală. Petre Nobilu, în avea loc luni. 14 octombrie Traian Dinorel Stănciules- izolat ci
zate". Aşa iii se pare şi nouă. mal multă căldură, chiar dacă
Vă propunem să aşteptării, nu se mai bucură şi dc alte nului, Dumitru respinge interpretarea lui Lucian 1985, ln Clubul „Siderur- cu, secretar literar al ce­
site mai bune. virtuţi. optica simplificatoare, ges- Dinu, ne-a apărut ca un dLstul" Hunedoara. Citeşte naclului.