Page 45 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 45
PE URMELE INIŢIATIVEI „SPORIREA NUMĂRULUI
DE POSTURI ÎN CĂRBUNE"
1. Absenţele — la zero,
producţia — la plus !
Intr-o zi de octombrie minus doar de 5 911 ce culese din teren de cele
1985, în incinta întreprin adică sub planul unei zile. 8 colective ale iniţiativei
derii miniere Lupeni. Soa Altă dovadă: azi (10 oc — ne vorbeşte, despre pro
rele nu mai are putere şi tombrie — n.n.), la secto centele „răspîndirilor" şi
— cu toate că a trecut de rul I, care înregistrează şi posturilor în cărbune:
ORGAN fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R miezul zilei — pavajul mai cele mai bune rezultate de „Ne-am fixat să ajungem
poartă încă umbra .şi ume la aplicarea iniţiativei, nu cu numărul posturilor în
Al C O I M S U I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N zeala nopţii. în faţa gaze s-a mai înregistrat nici un cărbune la circa 70 la sută
tei de perete „Faptul zilei" absent nemotivat! din totalul efectivului. A-
mai mulţi bărbaţi discută împreună cu Nicolae ceasta, deoarece 8 la sută
aprins. Cîte unul mai arun Vlad, secretarul comitetu din personal se află în con
Anul XXXVII, nr. 8 685 JOI, 17 OCTOMBRIE 1985 A pagini — 50 bani că o glumă şi hohote scurte lui de partid al I.M. Lu cediul legal de odihnă, iar
de rLs se sparg de drept peni, mergem în sala de iii—17 ia sută din oameni
unghiul 'gazetei. Se vede apel a minei. Secretarul se află, zilnic, în „odihnă
că au ieşit de puţin timp
11
Adunările anuale pentru dări de seamă de sub pămînt şi, mai apoi, străbate sala cu paşi re planificată , ca urmare a
fierbinte,
de
duşul
sub
pentru că din frizuri li se
în organizaţiile de partid ridică aburi subţiri. Peste
umărul
că
vedem
lor,
„Faptul zilei" s-a transfor
mat într-o gazetă critică ;
GHEORGHE MATEI dezbaterile, vor trebui să sînt afişate liste cu absenţi
prilejuiască o analiză apro pezi, de la un capăt la al programului de lucru redus
secretar al Comitetului judeţean nemotivaţi, liste cu „bol
11
Hunedoara al P.C.R. fundată, responsabilă a în navi închipuiţi — ca în tul, ocoleşte coloanele so la 40 do ore pe săptămînă.
tregii activităţi desfăşurate Molliere •—, caricaturi şi lide care susţin plafonul în aproape o lună, de la
Intre 20 octombrie şi 30 dezbatere practic întreaga de organele şi organizaţiile alte desene acide, „la o- înalt, priveşte pereţii din aplicarea iniţiativei, am
noiembrie a.c., au loc în masă de membri ai partidu de partid, relevîndu-se preg biect“. Apoi: cifre repre- diverse unghiuri... „Trebuie urcat prezenţa oamenilor
întregul judeţ adunările a- lui. Acestora li se adaugă nant modul în care s-a ac zentînd pierderile concrete —• ne declară — să afişăm în cărbune la o medie de
nuale pentru dări de seamă firesc toţi oamenii muncii, ţionat pentru aplicarea în de cărbune datorate celor aici, începînd de mîine- G4—65 la sută. Mai avem
11
ale comitetelor de partid, bi de toate categoriile, angre viaţă a hotărîrilor adoptate cîţiva eroi... negativi ! poimîine situaţia realizări încă de tras... .
rourilor de coordonare a ac naţi în efortul general al în adunările şi conferinţele —• Am apelat la spaţiul lor la zi a sarcinilor de La I.M. Lupeni producţia
tivităţii politico-organizatorice realizării sarcinilor de plan, pentru dări de seamă şi a- grafic oferit de „Faptul zi plan. La fiecare sector în de cărbune creşte. Este un
din cadrul C.U.A.S.C., birou cauză de primă însemnătate legeri, cum şi-au îndeplinit lei" — ne-a declarat ing. parte... Aşa s-a stabilit la adevăr dovedit cu cifre e-
rilor organizaţiilor de bază a tuturor celor care, într-un mandatul încredinţat organe Gheorghe Marchiş, directo analiza de ieri pe tema xacte: pe primele 9 luni
şi ale grupelor de partid. fel sau altul, participă la le alese. rul I.M. Lupeni — pentru iniţiativei noastre, asigu din 1985 s-au extras în
Desfăşurate într-o perioa făurirea bunurilor materiale Momentul în care au loc a susţine şi prin mijloace rarea posturilor în cărbu plus, faţă de aceeaşi peri
dă de vîrf a efortului gene şi spirituale, la dezvoltarea adunările anuale este mar critice, cu adresă precisă, ne. Trebuie să se înţelea oadă a anului trecut,
ral pentru încheierea în cele economico-socială a patriei. cat de efortul colectivelor de iniţiativa lansată la Unita gă eă numărul de posturi 116 909 tone de cărbune.
mai bune condiţii a anului In acest context, capătă muncă pentru a recupera tea noastră, începînd cu 14 contribuie direct, împreu De la aplicarea iniţiativei
1985, precum şi a pregătiţii însemnătate şi faptul că în rămînerile în urmă faţă de septembrie 1985 : „Sporirea nă cu ceilalţi factori, la — deci, de la creşterea
cincinalului 1986-1990, adu intervalul 15 octombrie - 10 plan în întreprinderile sau numărului do posturi în realizarea producţiei de numărului de posturi in
nările sînt chemate să ana noiembrie au loc şi adună sectoarele care au înregis cărbune". Nu sîntern uni cărbune. De aceea, vom a- cărbune — plusurile zilni
lizeze intr-un înalt spirit de rile generale ale oamenilor trat restanţe, la activitatea laterali, nu credem că a- fişa aici, în sala de apel — ce sînt mai vizibile. De
exigenţă comunistă stadiul muncii din întreprinderile in de producţie. Aceasta im sigurărea unui număr cit locul unde oamenii se în- pildă, sectorul I — despre
real şi concret al îndepli dustriale, de construcţii, plică o înaltă responsabili mai mare de posturi în tîlnesc la intrarea în sub care aminteam că a ajuns
nirii sarcinilor de plan la zi, transporturi, circulaţia măr tate revoluţionară şi patrio cărbune reprezintă automat teran şi la ieşirea de-nco!o la „zero" cu absenţele ne
adoptînd hotărîri cu capaci furilor şi centrale industria tică din partea tuturor orga şi creşterea producţiei do — realizările zilnice, căr motivate — are tone supli
tate sporită de mobil'zore o le. Dacă în unele unităţi nu nelor de partid în pregătirea cărbune. Dar, sîntern con bunele extras. Partea con mentare in fiecare zi din
colectivelor de oameiv ai e posibil să se ţină aduna in cele mai bune condiţii a vinşi că „posturile în căr cretă a iniţiativei se ex octombrie. De la începutul
muncii pentru transpunerea rea generală anuală de adunărilor; punînd un ac bune constituie un ele primă eel mai bine în tone anului pînă în 10 octom
în viaţă a programelor a- partid înaintea celei a oa cent deosebit pe relevarea ment de bază al îndepli de cărbune !". brie, colectivul acestui sec
doptate de Congresul al menilor muncii, cifrele de clară a cauzelor restanţelor, nirii sarcinilor de plan, Secretarul de partid ne tor înregistrează Un plus
XIII-Iea al partidului, a ce plan pe 1986 se vor dezba a rezervelor existente în fie una din căile de recupe arată, într-un carneţel, de 1004 tone de cărbune,
lorlalte hotă rî ri elaborate de te în comitetul de partid, care unitate, secţie, sector rare grabnică a restanţelor schiţa viitorului afişaj. Au dar, trebuie menţionat că
conducerea partidului. după care se va organiza şi formaţie de lucru, oprin- şi, apoi, de obţinere a u- rel Anghcluş, preşedintele
Marea însemnătate a a d u adunarea generală a oame du-se cu insistenţă asupra nor producţii suplimenta comitetului sindicatului din MARIN NEGOIŢĂ
nărilor constă în faptul că nilor muncii. re. Dovadă că s-a ajuns în întreprindere — omul Ia
ele cuprind în forumuri de Dările de seamă, ca şi (Continuare in pag. o 2-a) zilele lui octombrie la un care se strîng datele zilni (Continuare în pag. a 2-a)
VAV.V.VW.V.V.V.'.VAV.V.V.V.VAVWAV.V.V.V.VW.V.WAV.VAVAV, V.V.’.V. ■AVAV/.'.V.V.V.V^.WA’.V.V.V.V.VAV/.’.V.’.V.VAV.V.Vi'.V.V.W/.’.V.V.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
Toii locuitorii satelor —
*
în cîmp Io sinusul recoltei!
Deşi marţi vremea a fost care două remorci încăr partizate, elibeiînd grab
rece şi ploioasă, îfr majo cate cu rădăcinoăse. „Sînt nic şi terenul de coceni,
ritatea unităţilor din ultimele cantităţi do mor în ziua raidului nostru
C.U.A.S.C. IIia munca pe covi, pătrunjel şi păstîr- se transportau cocenii din
ogoare n-a încetat, aeţio- nac, pe care le livrăm la cîmp, lucrare coordonată
nîndu-se la recoltat şi arat, C.L.F. Cu acestea am în de brigadiera Mariana Tă-
transportul şi depozitatul cheiat recoltatul rădăci- maş. La transport se fo„
furajelor. noasclor do po toate oaie losesc atelajele unităţii şi
La C.A.P. Lăpu.şnie se 10 ha cultivate" — preciza ale membrilor cooperatori
recolta sfecla furajeră. în Alexandru Buşea, secretar O formaţie de tractoare, iu
tarlaua „Vasile". împreună adjunct al comitetului co volanul cărora se aflau
eu brigadierul Moi.se Gra- munal de partid, care în mecanizatorii Ioan Petruţ,
ţian, la lucru se aflau coo toată această campanie s-a Mircea Blaj, şi Viorel Blaj
peratorii Cornelia Solda, aflat permanent în mijlocul arau în tarlaua „Nisip"
Vasile Cociş, Maria Ciul, cooperatorilor, sprijinind sub coordonarea lui Sorin
Ioan Şuiaga şi Petru Mun- concret şi eficient condu Moraru, inginerul şef al
teanu. Transportul sfeclei cerea unităţii din Zam la cooperativei.
din cîmp îl efectuau rnecr- organizarea activităţii şi La Sălciva, din cele 105
nizalorii Vasile Rusu şi mobilizarea oamenilor la ha cultivate eu porumb au
Dorin Lăscoi. muncă. mai rămas de strîns ştiu-
In tarlaua „Zăbran" în- Ţinem,să evidenţiem mo leţii de pc circa 5 ha.
tilnirn o formaţie de trac dul în eiire organul comu La intervenţia primăriei,
toare la arat. Se aflau cu nal de partid, consiliul au fost mobilizaţi la re
plugurile în brazdă, stră- popular s-au implicat în coltatul porumbului oa
duindu-se să execute o a- activitatea de pe ogoare. menii muncii de la toate
rătură de calitate, mecani De altfel, şi pe primarul unităţile economice şi insti
zatorii Petrişor Crîsnic, comunei, Victor Balint, tuţiile din comună. Ei au
Ioan Rusu; Nicolae Groza, l-am găsit spre seară, la acţionat în tarlalele „Live
Gheorghe Simode şi Nicolae C.A.P. Sălciva, unde lua zile lungi şi „Pagină" şi
11
Ciosa. Aflăm eă acdfaşi măsuri pentru impulsiona au făcut treabă bună. Şi
harnici mecanizatori au rea strînsului porumbului aici, transportul recoltei
venit la datorie după ce de pe ultimele suprafeţe şi cocenilor din cîmp se
în noaptea precedentă e- rămase nerecoltate .şi eli efectuează cu căruţele ce
fect unseră un schimb pre beratul terenului de co tăţenilor, printre cei mai
lungit, nrînd la lumina fa ceni. harnici numărîndu-se Ioan
rurilor. La C.A.P. Zam s-a înche I-Ioria Cri.şan, Aurel Fodor,
Se lucra clin plin şi la iat şi recoltatul porumbu Aurica Laza, Elena Kale.ş,
recoltatul furajelor- şi însi- lui. Marţi se sţrîngeau Emil Gaşpar, Persida Du
ldzat, lucrare pe care o ştiuleţji de pc ultimul hec ma, Lucreţia Jeler, Ioan
efectuau mecanizatorii Ti- tar. Cei mai vrednici să Duma .şi Dimitrie Sabău.
beriu Dorea (ou combina teni s-au dovedit a fi Ma- Se acţiona pe front larg
de recoltat) şi Nicolae nole Brelian, Florica Bi- ia arat undo au fost or
Pop (caro tasn silozul). In rău, Zorica Ruja, Antonie ganizate si schimburi pre
ginera Maria Tomuţa, şefa Dănilă, Cristlna Stăniş, lungite. Lucrau aici me
fermei zootehnice, preci Ileana Rad, Rodica Mado- canizatorii Ştefan Ciuţi na,
za că pînu acum sînt în- şa şi Eleonora Petruţ, Gheorghe Moţ, Ştefan Zi- Iarna se apropie eu paşi repezi, fapt tle care sini conştienţi şi cooperatorii tic la
silozatc 380 tone de po care, participînd la recol gli, Nelu Ştefan, N'colae C.A.P. Timpa. Tocmai pentrit aceasta se depun eforturi pentru pregătirea grajdurilor de
rumb şl sfeclă furajeră. tat cu întreaga familie, Ardeleanu, Livius Ursu şi animale, a instalaţiilor de evacuare a dejecţiilor, dar mai ales pentru asigurarea unor
Cînd am ajuns la C.A.P. şi-au strîns primii porum Vasile Ursu. suficiente cantităţi de furaje. Foto N. GHEORGH1U
.Zam, am găsit gata de ple bul de pe suprafeţele re MIRCEA LEPĂDATU
