Page 53 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 53
MĂSURILE ADOPTATE DE COMITETUL POLITIC EXECUTIV
AL C. C. AL P.C.R.
Amplu program privind sporirea
producţiei de energie electrica
şi mai buna gospodărire a acesteia
întrunit sub preşedinţia secretarului gene zidenţial adoptat au fost impuse tocmai de
ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, această situaţie critică, de necesitatea pro
Comitetul Politic Executiv al C. C. al P.C.R. a ducerii unor cantităţi superioare de energie
analizat probleme de importanţă cardinală electrică, care să asigure bunul mers al ac
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pentru continua dezvoltare a ţării, pentru tivităţii productive, îndeplinirea integrală a
îndeplinirea sarcinilor de plan din acest ul
sarcinilor de plan pe acest an şi desfăşu
tim an al cincinalului 1981-1985 şi pregăti rarea normală a vieţii sociale.
rea condiţiilor de abordare a noului cinci Ca urmare este imperios necesar ca toţi
Anul XXXVII, nr. 8 687 SIMBATĂ, 19 OCTOMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani nal 1986-1990. Intre acestea s-a situat şi factorii din domeniul producerii, distribuirii
domeniul vital pentru bunul mers al întregii şi gospodăririi energiei electrice să acţioneze
activităţi economico-sociale - energetica. ferm şi responsabil pentru asigurarea acestei
Se cunosc greutăţile prin care trece ţara resurse reclamată de procesele tehnologice
PE URMELE INIŢIATIVEI noastră în acest sector, greutăţi generate de din întreprinderi şi de exigenţele vieţii so
un complex de factori insuficient controlaţi ciale. Sînt necesare măsuri hotărîte pentru
„Sporirea numărului de posturi în cărbune 11 de către organele cu responsabilităţi în a- exploatarea raţională |a parametri şi în de
ceastă direcţie. S-a apreciat că seceta pre
lungită din anul curent a determinat dimi plină siguranţă a agregatelor şi instalaţiilor
nuarea la maximum a cotelor de apă în la din unităţile producătoare, repararea lor în
3. „Locuitor" — un substantiv curile de acumulare, astfel incit hidrocentra termen şi de cea mai bună calitate, preveni
rea avariilor şi deranjamentelor, asigurarea
lele au funcţionat la puteri extrem de re
duse, urmînd ca termocentralele să supli producţiei neîntrerupte de energie electrică
şi menţinerea turboagragatelor la puteri cit
comun legat de fapte proprii! nească acest deficit de energie electrică. A- mai ridicate.
cestea însă, la rîndu| lor, s-au confruntat cu
o aprovizionare neritmică şi în cantităţi in La rîndul lor, colectivele de oameni ai
Lupe ni ! O mină şi un în 7 — 244 tone în plus, tr-o zi de octombrie 1985 ! suficiente cu cărbune, dar mai cu seamă cu muncii din întreprinderi şi de pe şantiere,
oraş. Un organism unic, în ziua de 9 — 44 tone etc. „O bucurie proaspătă — carenţe de organizare a activităţii şi de dis din toate sectoarele economico-sociale, cetă
puternic, în pieptul căruia Deşi ne-a vorbit doar ne spune minerul — sînt ciplină a muncii, de nerespectare a ter ţenii au datoria să acorde cea mai mare
bate o singură inimă: oa de sectorul din care face cele 100 de tone realizate menelor de execuţie a reparaţiilor capitale. atenţie gospodăririi energiei, să reducă la
menii ! Cîte mii de inimi parte, noi menţionăm că, în plus de sectorul nostru, Deşi Ministerul Energiei Electrice a avut pro maximum consumul de energie electrică.
trebuie, deci, £ă se uneas în ce priveşte producţia în ziua de 9 octombrie 1985. grame concrete, clare in această privinţă, Aşa cum indicat secretarul general al
a
că pentru a forma una, suplimentară de cărbune, Sîntem conştienţi că prin întocmite încă din primăvară, ele nu au fost partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este
deopotrivă a minei şi a o- brigada lui Mihai Blaga se scoaterea unor cantităţi tot respectate şi astfel şi termocentralele au necesar ca toţi cei care lucrează în secto
raşului ! afiă pe primul loc pe în mai mari de cărbune con funcţionat sub puterile nominale, sub poten rul producerii, transportului şi distribuirii e-
— Dar, numai aşa — ne treprindere. Altă brigadă tribuim la dezvoltarea ţă ţialul lor real tehnic şi uman. nergiei electrice, dar şi oamenii muncii din
declara Mihai Blaga, şeful fruntaşă este cea condusă rii, implicit a Lupeniului. Comitetul Politic Executiv a relevat că a- întreprinderi şi instituţii, întreaga populaţie
unei brigăzi din sectorul de Eroul Muncii Socialiste Priviţi ! Nu într-acolo, ci vem în ţară capacităţi de producere a ener a ţării să acţioneze cu fermitate şi înaltă
III al I.M. Lupeni — se Constantin Popa, de la la mîinile acestea. Braţele giei electrice care pot realiza cantităţile ne răspundere patriotică pentru producerea şi
formează puterea de care sectorul IV. „Deşi nu ne minerilor se aseamănă în cesare, dar acestea trebuie exploatate la gospodărirea energiei electrice, pentru eco
avem nevoie atît în abata putem _ mîndrl, deocamda tre ele, ştiu foarte bine să parametrii optimi, respectindu-se cu stricteţe nomisirea severă a acestei resurse, astfel
je, unde luptăm pentru a tă, cu plusuri pe sector — se mişte în cărbune, dar, tehnologiile de muncă, disciplina de produc incit întreaga activitate să se desfăşoare
da patriei mai mult căr ne-a declarat C.P. — pu în acelaşi timp, ele pot să ţie, aprovizionarea cu cărbune de calitate. normal în toate sectoarele vieţii economico-
bune. cit şi la suprafaţă. tem spune că, îndeosebi din răsădească flori, să plan Măsurile şi hotărîrile stabilite, Decretul pre sociale a ţării.
teze pomi, să mînuiaseă
unelte de grădinărit, ori
bidineaua şi lopata, adică
tot ce e necesar pentru
sporirea continuă a frumu
seţii urbanistice. Trebuie
să dăm cărbune mult şi
să ne dezvoltăm’ oraşul.
unde acţionăm pentru dez octombrie 1985, au sporit
voltarea pe toate planurile şi posturile în cărbune şi Din această îmbinare re
a oraşului nostru. Pentru producţia zilnică. Trebuie zultă existenţa, viaţa noas
realizarea deplină a aces să ajungem şi noi la ni tră ! “.
tor deziderate — fiindcă, velul sectorului I care, de în drum spre primăria
ştim, întotdeauna este loc pildă, în 4 octombrie avea oraşului Lupeni, ne gîn-
de „mai bine" — trebuie 12 nemotivaţi, iar în 9 oc dim că marile adevăruri
în primul rînd să se în tombrie numărul lor s-a pe care le exprimă mereu
groaşe rîndurile celor care redus la zero ! Şi produc minerii — rezultate din
coboară in abataje. De cînd ţia pe care o scoate acest forţa şi conştiinţa lor,, puse
se aplică iniţiativa cu spo sector, se, ştie că se află împreună la lucru — ar
rirea numărului de posturi mereu la semnul plus". putea intra oricînd într-o
în cărbune, susţinută de Cu Pavel Bujor, şef de carte a filozofiei noastre
ziarul nostru judeţean, pot brigadă la sectorul VII, am contemporane.
spune că „rîndurile" celor străbătut la pas o parte ...Sună telefonul şi pri
65 de oameni din brigada din oraş. încet, cum merg marul Ion Resiga îşi între
noastră, cît şi ale secto minerii spre casă, spre a rupe relatarea, pentru a
rului, sînt mereu mai in li se umple ochii cu lumea vorbi cu poligonul din Li-
tacte. Şi producţia de căr de lucruri şi culori „de vezeni. Să urgenteze trimi
bune este în creştere. Pe deasupra". Să se amestece terea prefabricatelor în Termocentrala Mintia, camera de comandă a blocurilor 1—2. Mereu Ia datorie, ve
sectorul neutru s-au obţi zona Bărbăţeni. Acolo, ne-a ghind în permanenţă la buna funcţionare a instalaţiilor, operatorii din tura condusă de
nut în 1 octombrie 1985 un acestea mai bine cu cele spus mai înainte primarul, Viorcl Iga ş? Augustin Gligor contribuie şi ei la efortul eu care oamenii de aici asigură
plus de 57 tone, în zilele din abataje, pentru ca „fo MARIN NEGOIŢĂ ţării energia electrică atît de necesară.
de 4 şi 5 — cîte 896 tone tografia" vieţii să fie şi ea
suplimentare de cărbune, una singură: Lupeni, în- (Continuare în pag. a 3-a)
WWMW.V.WAV/JWJVW.WAV.W.WW^ ÎN SPIRITUL MĂSURILOR ADOPTATE DE COMITETUL POLITIC
EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R.
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
„C.T.E. Mintia va produce mereu la capacitate
Să se acţioneze energic la eliberarea maximă!“ — un gînd ce-i animă pe toţi
terenurilor, arat şi transportul furajelor! energeticienii de pe Mureş
1985, de pildă, a debutat cu
în majoritatea unităţilor „Practic — sublinia Glieor- tractoare. La volanul a- Centrala termoelectrică o reparaţie planificată la ca rat, iar de la ora 19 va con
tribui la creşterea producţiei
agricole din C.U.A.S.C. Hu ghe Viţă, directorul S.M.A. ccstora, mecanizatorii Du Mintia — locul unde se fa zanul B de la grupul nr. 3. de energie electrică a ter
nedoara se acţionează cu Hunedoara —, în această mitru Ichim, Constantin brică, la propriu, o parte din Imediat, a intrat in acţiune mocentralei cu încă 80
hotărîre pentru încheierea perioadă 80 la sută din I-Iaucă, Dorel Pcstişan, Va- lumina ţării şi o parte din o formaţie din 12 meseriaşi MWh".
cît mai grabnică a lucrări tractoarele noastre sînt sile I-Iabor şi foan Gîş- forţa care pune in mişcare de elită condusă de mais In drum, venind dinspre
lor din campania de toam distribuite la arat. Pentru leanu se străduiau să se agregate, maşini şi utilaje, trul Mircea Marc. Ieri, în cazanul 3 B, îl intîlnim pe
nă. „La această dată — grăbirea ritmului de lucru încadreze în vitezele de lu dind viaţă industriei naţio jurul orei 10, o mare parte sing. Vasile Morăraşu, care
preciza Dumitru Julea, şi încheierea în cît mai cru planificate, ba chiar să nale — ne intîmpinâ, cum a din lucrări erau deja execu răspunde de calitatea sudu
preşedintele consiliului u- le depăşească. Şi aici re -făcut-o mereu, cu un auten tate. Dar, pentru aceasta a rilor. Mai mult de 20 de
nic — recoltatul porum coltatul porumbului s-a în tic freamăt de... stup. Prac lost nevoie ca lăcătuşul şei ore, iară întrerupere, a Iost
bului s-a încheiat în toate C.U.A.S.C. cheiat pe toate cele 135 ha tic, nu se vede d'mtr-o dată de echipă Romulus Magda, prezent la reparaţia cazanu
cooperativele agricole din cultivate. „Meritul este al cum se produce lumina şi sudorul specialist Vasfle lui. „S-au executat - ne de
consiliul nostru. Acum se HUNEDOARA majorităţii ' cooperatorilor energia, dar, „stupul" se clară — peste 90 de suduri
transportă recolta în baza care —- ţinea să sublinieze simte ! Disciplină şi hărnicie, Lascu, lăcătuşul Dorin Căr- foarte pretenţioase, trebuind
măzan şi toţi ceilalţi ortaci
de recepţie şi la F.N.C. Alexandru Zudor, primarul o activitate abnegantă des să nu părăsească locul de să reziste la condiţii deose
Precizez că, pe total con scurt timp a lucrărilor, am comunei Pcstişu Mic —- au făşurată in flux pe struc muncă nici o clipă. „Lucrăm bite de presiune şi de tem
siliu unic, prevederile la concentrat formaţii puter înţeles să participe cu în turi şi substructuri bine defi electiv de ieri dimineaţă — peratură (circa 230 de at
producţia de porumb des nice de tractoare cu plu treaga familie la strînsul nite, pe comport'monte - toa ne-a declarat maistru: Marc. mosfere şi 550 grade Cel-
tinată a fi livrată la fon guri, la unităţile care au recoltei de pe parcelele te, intr-o corelaţie şi ordine Nici in timpul meselor n-am sius !). Toate au fost exe
dul de stat au fost depă suprafeţe mai mari de arat repartizate, în cît mai scurt care tind mereu spre „mai oprit reparaţia, am mincal. cutate ireproşabil".
şite". sau la cele unde există în- timp. Din păcate, lucrarea bine" — sînt doar cîteva d'n in serii chiar aici, lingă ca Să nu ne îndepărtăm prea
:
în fiecare unitate se ac tîrzicri. Au fost organizate a fost întîrziată de unii adevărurile ce trebu e alătu zan. Ni s-a adus mincare mult de... dimineţi. Ieri, la
ţionează la eliberatul tere de asemenea şi schimburi cetăţeni- ai comunei cum rate permanent portretului caldă de la cantină. Dar orele 7, in registre speciale
nului de coceni, executarea prelungite, v lucrîndu-se sînt Minerva Mihuţ şi Io colectiv al oameir'lor de la sîntem bucuroşi că vom re s-au consemnat alte două
arăturilor şi, nu în ulti noaptea, la lumina faru nică Lascău din brigada Mintia. Şi nu trebuie uitate duce termenul acestei repa rapoarte. Unul este semnat
mul rînd, la transportul rilor". Almaş, Tinel Horvatli, Au- nici ,,punctele fierbinţi" care raţii, de la 3 zile, la' mai
nutreţurilor din cîmp în într-adevăr. joi am găsit mai apar, parcă o dată cu puţin de 2 zile. Electiv, azi, M. LIVEZEANU
bazele furajere. la lucru, într-o tarla de MIRCEA LEPÂDATU răsăritul soarelui, în qwnca 18 octombrie 1985, la orele
Atenţie maximă se acor 20 de ba a C.A.P. Pcstişu energeticienilor... 16, cazanul 3 B va ii repa (Continuare in pag. a 3-a)
dă executării arăturilor. Mic, o formaţie de cinci (Continuare in pag. a 3-a) Dimineaţa de 17 octombrie
